Știri
Știri din categoria Externe

Analiza ISW contrazice direct bilanțul teritorial prezentat de Vladimir Putin pentru luna septembrie, indicând pierderi nete ale Rusiei pe front, într-un episod care arată miza „războiului cognitiv” – controlul percepțiilor despre evoluția conflictului – descris de institut. Potrivit Antena 3, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), citat de Moscow Times, susține că declarațiile liderului de la Kremlin despre „succesele” din Ucraina sunt atât de departe de realitatea de pe teren încât „seamănă cu niște halucinații”.
ISW afirmă că, în loc să câștige cei 1.301 km pătrați revendicați de Putin, Rusia a încheiat septembrie cu pierderi teritoriale nete de 80,81 km pătrați. Institutul mai notează că, dacă sunt incluse și zonele în care trupele ruse au pătruns, dar pe care nu au reușit să le controleze, pierderile teritoriale nete ar ajunge la 175,18 km pătrați.
Pe 1 octombrie, la reuniunea Clubului de discuții Valdai, Putin a declarat că armata rusă ar fi preluat controlul asupra a 1.301 km pătrați de teritoriu ucrainean în septembrie, susținând că suprafața ar fi „de 2,5 ori mai mare decât în lunile precedente”.
În evaluarea ISW, concluzia este opusă, pe baza analizei situației de pe linia frontului. Institutul consideră că astfel de declarații construiesc o imagine „fictivă” a câmpului de luptă și se înscriu într-un efort mai larg al Kremlinului de a prezenta evoluțiile într-o lumină favorabilă.
ISW descrie această abordare drept parte a unui „război cognitiv” – adică o strategie de influențare a percepțiilor publice și politice despre realitatea din teren.
Institutul precizează că nu poate spune dacă Putin știe că cifrele prezentate nu corespund realității. O ipoteză avansată este că liderul rus ar putea primi date distorsionate de la comandamentul militar, pe fondul unei culturi înrădăcinate în structurile militare ruse de a ascunde eșecurile și de a transmite conducerii informații convenabile.
Pe lângă bilanțul din septembrie, Putin a afirmat că Rusia ar fi capabilă să cucerească întreaga regiune Donețk mai devreme decât se așteaptă Europa și Ucraina și a sugerat că guvernul de la Kiev ar trebui să renunțe „de bunăvoie” la Donbas, pe care Rusia nu a reușit să îl ocupe complet nici după patru ani și jumătate de război.
„Dacă pierderea acestor teritorii se va produce oricum inevitabil, mai are rost să vă agățați de ele?”
Materialul mai arată că Putin a susținut un discurs-maraton de circa trei ore, în care a reluat teme recurente – conspirații, falsuri și amenințări cu arma nucleară – și a lansat noi avertismente la adresa Occidentului. El a invocat, între altele, riscuri la adresa exclavei Kaliningrad și a afirmat că Rusia ar apăra teritoriul inclusiv cu arme nucleare „dacă va fi necesar”.
Totodată, Putin a susținut că Rusia nu intenționează să atace, dar a repetat că va riposta dacă se va considera atacată și a spus că furnizarea de arme Ucrainei reprezintă „o amenințare” care trebuie evaluată. În același context, a afirmat că Rusia nu va lovi „teritoriile și companiile” țărilor care furnizează arme Ucrainei „mâine”.
Diferența dintre cifrele prezentate de Kremlin și evaluarea ISW indică o miză care depășește frontul: credibilitatea informațiilor despre evoluția războiului și capacitatea Moscovei de a susține, intern și extern, o narațiune de succes. În lipsa unor clarificări independente suplimentare în material, rămâne de urmărit dacă și alte evaluări publice vor confirma amploarea pierderilor teritoriale nete invocate de ISW pentru luna septembrie.
Recomandate

Polonia a întărit securitatea la granița cu Kaliningrad după avertismente privind un posibil atac sub steag fals , care ar fi urmat să fie pus pe seama Ucrainei pentru a submina sprijinul occidental pentru Kiev, potrivit Mediafax . Informația apare într-o relatare a publicației poloneze Rzeczpospolita , citată de The Kyiv Independent, care susține că serviciile secrete ruse ar fi pregătit în octombrie o operațiune de sabotaj în apropierea frontierei Poloniei cu exclava rusă Kaliningrad. Scopul ar fi fost atribuirea atacului Ucrainei și, implicit, slăbirea ajutorului occidental. Potrivit aceleiași relatări, planul ar fi presupus traversarea frontierei și atacarea unei instalații, inclusiv pe teritoriul Federației Ruse, iar autorii ar fi anticipat „un număr mare de victime”. Una dintre sursele citate a comparat scenariul cu incidentul de la Gleiwitz din 1939 , folosit de Germania nazistă ca pretext pentru invadarea Poloniei. Măsuri operative: poliție, antiterorism și exerciții ale forțelor speciale Ca reacție la avertismente, Polonia ar fi trimis aproximativ 180 de polițiști antirevoltă și o unitate antiteroristă în zona de frontieră, iar posturile Gărzii de Frontieră și secțiile de poliție ar fi fost consolidate. În regiune ar fi fost detașați și angajați suplimentari ai Agenției pentru Securitate Internă (ABW), mai notează publicația poloneză. În paralel, unități ale forțelor speciale poloneze GROM, NIL și AGAT ar fi desfășurat exerciții în regiunile Varmia și Mazuria, la granița cu Kaliningrad. Context: temeri mai largi privind „operațiunile hibride” ale Rusiei Presupusul plan este plasat într-un context mai amplu de îngrijorări privind extinderea războiului hibrid al Rusiei în Europa, care ar include sabotaj, atacuri cibernetice și incursiuni cu drone. În octombrie, serviciile de informații militare ucrainene au avertizat că Moscova ar fi cerut intensificarea acestor operațiuni în țările UE și NATO, conform articolului. Rzeczpospolita mai relatează că avertismente similare ar fi fost transmise și serviciilor de securitate din Lituania, Letonia și Estonia. Confirmare parțială de la Varșovia, fără detalii Ministrul polonez coordonator al serviciilor speciale, Tomasz Siemoniak, a confirmat pentru Rzeczpospolita că în ultimele săptămâni au fost luate măsuri de securitate în apropierea frontierei, însă a refuzat să ofere detalii. „Dacă am luat anumite măsuri, este pentru că am stabilit că exista o amenințare reală”, a declarat Siemoniak, potrivit relatării. [...]

Germania și Marea Britanie resping public criticile SUA față de loviturile ucrainene în adâncimea Rusiei , o divergență care expune tensiuni între aliații NATO privind strategia militară a Kievului și, implicit, direcția sprijinului occidental, potrivit Kyiv Post . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a reacționat dur după ce Elbridge Colby, subsecretar american al Apărării pentru politici, a pus sub semnul întrebării eficiența campaniei ucrainene de lovituri cu rază lungă pe teritoriul Rusiei. Colby a susținut că atacurile asupra instalațiilor petroliere și a infrastructurii comerciale ruse nu ar fi adus războiul mai aproape de final și ar putea întări determinarea Moscovei de a continua luptele. Pistorius a apărat dreptul Ucrainei de a lovi ținte rusești care susțin efortul de război, în contextul în care Rusia continuă bombardarea infrastructurii civile ucrainene. „A critica lovituri de acest fel în Rusia pentru a distruge ținte strategice militare și folosite militar” este „un lucru destul de stupid”, a declarat Pistorius, citat de publicație. În aceeași intervenție, ministrul german a cerut ca atenția să se mute de la criticarea loviturilor ucrainene la condamnarea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice și de utilități din Ucraina. „În loc să criticăm asta, ar trebui mai degrabă să criticăm și să vorbim despre loviturile teroriste în fiecare noapte și în fiecare zi asupra... infrastructurii de energie, apă și încălzire din Ucraina. Acesta este un fel de terorism”, a spus Pistorius. Londra: loviturile „în adâncime” slăbesc capacitățile Rusiei Și secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a susținut campania Ucrainei, afirmând că loviturile în interiorul Rusiei au contribuit la slăbirea capacităților militare ale Moscovei, „cumpărând timp” și „salvând vieți”, conform relatării. Washington: „spectacol”, nu instrument eficient de încheiere a războiului Colby a descris o parte a loviturilor ucrainene ca fiind mai degrabă un „spectacol” decât o metodă eficientă de a opri războiul sau de a încetini avansul Rusiei pe linia frontului. „Deși conversația publică se concentrează pe spectacolul loviturilor în adâncime concepute pentru a provoca durere populației ruse, evaluarea noastră este că astfel de lovituri nu au fost eficiente în a conduce la un final al războiului și nici nu contribuie la stoparea avansurilor Rusiei pe front”, a declarat Colby. Poziția Kievului: răspuns „de două sau trei ori” mai puternic Ministrul ucrainean al Apărării, Yevhen Khmara, a susținut la Bruxelles că operațiunile Ucrainei pe teritoriul Rusiei sunt un răspuns legitim la atacurile continue ale Moscovei. El a invocat, între altele, atacul Ucrainei asupra podului construit de Rusia care leagă Crimeea ocupată de Rusia . „Vreau ca Federația Rusă să primească un semnal clar: pentru fiecare lovitură pe care o lansează împotriva teritoriului nostru, vom răspunde de două sau trei ori mai puternic. Și avem dreptul să ne apărăm”, a spus Khmara. Divergența de poziții, exprimată public la nivel înalt după reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei de la sediul NATO din Bruxelles, indică o dezbatere în interiorul alianței despre ce tip de acțiuni militare sunt considerate utile și legitime — o discuție cu potențial impact asupra modului în care este calibrat sprijinul pentru Ucraina în perioada următoare. [...]

Summitul tripartit SUA–China–Rusia de la Shenzhen ridică miza APEC și amplifică riscul de „aranjamente” geopolitice cu efecte economice după ce Donald Trump a ajuns miercuri în China pentru întâlnirea programată joi cu Xi Jinping și Vladimir Putin, potrivit News . Trump a sosit la Shenzhen cu Air Force One, după o primă etapă a turneului asiatic la un summit ASEAN în Filipine. La coborârea din avion, el a fost întâmpinat de Xi Jinping, un gest rar din partea liderului chinez, care se deplasează „rareori” la aeroport pentru a primi lideri străini. Publicația notează că Xi i-a întors astfel un favor făcut de Trump în septembrie, în Statele Unite. Deși Trump urma să participe miercuri și joi la summitul celor 21 de membri ai Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) , reuniunea regională este „puternic eclipsată” de întâlnirea de joi după-amiază dintre cei trei lideri. Miza este urmărită atent în contextul „crizelor multiple” globale și al temerilor unor actori precum Ucraina, Europa sau Taiwanul privind posibile înțelegeri în defavoarea lor. Întâlnirea Xi–Putin, înaintea discuțiilor în trei Vladimir Putin a ajuns la Shenzhen înaintea președintelui american, în noaptea de marți spre miercuri. Miercuri, liderul de la Kremlin a petrecut deja „peste două ore” cu Xi Jinping, la un dejun, însă nu au fost comunicate informații despre conținutul discuțiilor. Potrivit Kremlinului, planul inițial era ca Xi și Putin să discute: în prezența delegațiilor, despre cooperare în domenii precum energia, inteligența artificială (AI) și finanțele; apoi, într-un format restrâns, despre teme de politică externă, inclusiv Ucraina și Peninsula Coreeană. Într-un discurs rostit miercuri dimineață la Shenzhen, Putin a spus despre întâlnirea de joi cu Trump și Xi că se așteaptă să fie „o mare utilitate”. De ce contează pentru economie și companii Dincolo de agenda formală APEC, întâlnirea trilaterală poate influența așteptările privind stabilitatea geopolitică și, implicit, riscurile pentru comerț, energie și piețe financiare. În material nu sunt oferite detalii despre eventuale decizii sau acorduri, iar conținutul discuțiilor Xi–Putin nu a fost făcut public. Prezența lui Putin la APEC este prezentată ca o revenire la o reuniune diplomatică alături de lideri occidentali după aproape cinci ani, un element care adaugă greutate politică și, potențial, economică întâlnirilor de la Shenzhen. [...]

Vizita lui Trump în China riscă să fie dominată de îngrijorările privind reziliența tehnologică a SUA , după o serie de întreruperi tehnice în Statele Unite care au lovit infrastructuri și servicii sensibile, în timp ce președintele încearcă să proiecteze forță înaintea unor discuții cu Xi Jinping și Vladimir Putin, relatează NPR . Donald Trump a aterizat miercuri la Shenzhen, hub tehnologic din sudul Chinei și gazdă a summitului APEC , cu obiectivul declarat de a consolida statutul SUA de lider global în tehnologie. Însă, acasă, o succesiune de „outage”-uri (întreruperi de funcționare) a amplificat temerile publice legate de accesul la e-mail, verificarea conturilor bancare și siguranța zborurilor. Pe fondul acestor probleme, administrația a fost împinsă în defensivă chiar înaintea unei întâlniri trilaterale programate joi, descrisă ca o premieră, între Trump, Xi și Putin. Inițial, Trump minimalizase situația, spunând marți, la Manila, că „e în regulă” și sugerând că este un efect secundar al faptului că SUA este o țară „mare și puternică”. Întreruperile din SUA și mesajul administrației: „zero” dovezi de coordonare Potrivit NPR, întreruperile au implicat Microsoft, Federal Aviation Administration , JPMorgan Chase și rețeaua de comunicații a National Security Agency. În acest context, secretarul de stat Marco Rubio a intervenit public pentru a liniști populația, afirmând că nu există indicii că incidentele ar fi conectate între ele sau legate de state rivale, hackeri ori criminalitate. Rubio a legat situația de procesul de „patching” (actualizări de securitate aplicate pentru a remedia vulnerabilități), care poate produce perturbări pe termen scurt atunci când sunt făcute modificări în sisteme după identificarea unor breșe. „Uneori, când intri să-ți repari sistemul pentru că ai identificat o vulnerabilitate, creează o perturbare pe termen scurt”, a spus Rubio. Miza diplomatică: întâlnirea cu Xi și Putin, între Ucraina și controlul armelor nucleare Xi Jinping l-a întâmpinat pe Trump pe pistă, la sosirea Air Force One, un gest pe care NPR îl descrie drept o onoare specială și o reciprocitate față de primirea oferită lui Xi la Washington, în septembrie. În contrast, Xi nu l-a întâmpinat la aeroport pe Putin, deși cei doi au o relație apropiată de lungă durată. Trump a indicat că vrea o abordare mai improvizată la Shenzhen, mizând pe diplomația personală. Pentru întâlnirea de joi, el a spus că intenționează să discute cu Xi și Putin despre limitarea armelor nucleare și despre încheierea războiului din Ucraina, început în 2022 odată cu invazia Rusiei. NPR notează însă că analiștii nu se așteaptă la progrese substanțiale, în pofida caracterului fără precedent al formatului. Înainte de deplasare, consilierii lui Trump le-ar fi spus reporterilor că Ucraina nu va fi pe agendă, dar președintele a susținut ulterior că pierderile rusești „de zeci de mii” pe lună ar crea o fereastră pentru o soluție. „Cred că e foarte aproape să se încheie”, a spus Trump. „Vom avea o întâlnire bună pe tema asta.” Trump a sugerat și posibilitatea unei întâlniri private cu Putin, precum și o discuție separată cu liderul nord-coreean Kim Jong Un. Rubio a precizat că Trump este „serios” în privința unei întâlniri cu Kim, dar a indicat că nu exista, la acel moment, o întâlnire programată pentru joi. Context economic și tehnologic: tarife, AI și presiunea pe lanțul de cipuri NPR plasează vizita și în contextul tensiunilor comerciale: tarifele impuse de Trump pentru a reduce excedentul comercial al Chinei ar fi avut efect limitat, în condițiile în care China, „producătorul dominant” la nivel global, ar urma să exporte pentru al doilea an consecutiv cu 1.000 de miliarde de dolari mai mult decât importă. Pe agenda summitului planează și întrebările legate de inteligența artificială: tehnologia este văzută ca motor de creștere economică, dar ridică riscuri de securitate națională și temeri privind evoluții greu de controlat. Materialul menționează și cazul lui Jensen Huang, descris drept aliat apropiat al lui Trump în industria tech, care ar fi fost înlăturat de la conducerea Nvidia după ce a admis o relație extraconjugală cu o femeie acuzată că ar fi agent al guvernului chinez (acuzație negată de Beijing). Episodul a alimentat îngrijorări privind accesul Chinei la cipuri Nvidia folosite la dezvoltarea propriilor modele de AI. Întrebat de ce SUA nu a fost mai agresivă în blocarea accesului Chinei la cipuri avansate, Trump a invocat divergențe interne în administrație și a spus că relația cu China este „foarte bună” și că „nu vrei să-i insulți”. Taiwan, subiect evitat de Trump, dar probabil ridicat de Xi Trump a declarat că nu intenționează să aducă în discuție Taiwanul, insulă autoguvernată revendicată de China și un actor-cheie în producția de cipuri avansate, inclusiv proiectate de companii americane. Totuși, el a anticipat că Xi va ridica tema suveranității Taiwanului. „Sunt sigur că o va ridica”, a spus Trump. „Nu va trebui să o ridic eu.” În ansamblu, vizita care ar fi trebuit să susțină mesajul de putere tehnologică a SUA se desfășoară sub presiunea unei vulnerabilități expuse chiar în infrastructura digitală americană, într-un moment în care AI, securitatea cibernetică și lanțurile de aprovizionare cu cipuri sunt deja în centrul competiției strategice dintre Washington și Beijing. [...]

Reluarea contactelor directe Trump–Putin la APEC redeschide canalul de negociere pe Ucraina , într-un moment în care Washingtonul încearcă să medieze încetarea războiului, potrivit Digi24 . Cei doi președinți au fost surprinși miercuri, la Shenzhen (sud-estul Chinei), strângându-și îndelung mâna înaintea banchetului de bun venit organizat în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), sub privirile președintelui chinez Xi Jinping. Gestul este primul contact între Donald Trump și Vladimir Putin de la întâlnirea lor din august 2025, din Alaska, relatează AFP, citată de Digi24. Ce urmează la summit: trilaterală confirmată, bilaterală încă neasumată de SUA Pe agenda de joi este confirmat oficial, de partea americană, un summit trilateral Trump–Putin–Xi. În paralel, Moscova lasă deschisă posibilitatea unei discuții separate între liderii SUA și Rusiei, dar fără o confirmare echivalentă din partea Washingtonului. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a vorbit la televiziunea publică rusă despre o posibilă întâlnire bilaterală „în mod informal” între Trump și Putin. Consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat pentru televiziunea de stat rusă (potrivit dpa) că există „o serie de probleme de discutat” și că cei doi ar putea avea o discuție în cadrul cinei oficiale de miercuri seara, urmând să existe „mai multe ocazii” de întâlnire pe parcursul summitului. „În acest context, mă aștept ca președintele nostru și președintele Statelor Unite să aibă mai multe discuții pe parcursul lucrărilor de la summitul APEC”, a declarat Ușakov. Contextul politic: ultima întâlnire a vizat războiul Rusiei împotriva Ucrainei Trump și Putin s-au întâlnit ultima dată în august 2025, la Anchorage, în Alaska, unde au discutat în principal despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Conform informațiilor din articol, președintele SUA încearcă să medieze încetarea războiului. APEC reunește 21 de economii, inclusiv SUA, China și Rusia, iar obiectivul grupului este promovarea comerțului liber și a cooperării economice în regiunea Asia-Pacific. [...]

Vladimir Putin încearcă să repoziționeze Rusia economic în Asia, pe fondul sancțiunilor , susținând că măsurile occidentale au lovit mai degrabă UE și au „consolidat” economia Moscovei, înaintea unei săptămâni de diplomație cu miză ridicată la Shenzhen , potrivit Digi24 . Într-un discurs adresat liderilor din mediul de afaceri internațional reuniți în China, Putin a pledat pentru un „parteneriat eurasiatic mai amplu” și a afirmat că „fostele puteri dominante” încearcă să frâneze dezvoltarea statelor care au succes. Declarațiile au fost făcute la reuniunea Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), la Shenzhen, pe baza unei traduceri în limba engleză furnizate de gazdele chineze, notează Financial Times, citat de Digi24. Mesajul economic: sancțiunile, prezentate ca un cost pentru UE Putin a susținut că sancțiunile „fără precedent” impuse după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022 nu ar fi slăbit Rusia, ci ar fi produs efecte negative „în special” pentru Uniunea Europeană. În același registru, liderul de la Kremlin a criticat puterile europene, afirmând că acestea „au decis să oprească aprovizionarea cu resurse energetice rusești” care ar fi stat la baza prosperității UE „timp de decenii”. El a adăugat că UE s-ar confrunta cu deficite bugetare, creșterea datoriei, inflație și o bază industrială în declin. „Parteneriatul eurasiatic” și țintele de cooperare În discurs, Putin a promovat acorduri economice în Orientul Mijlociu, Africa și Asia, inclusiv cu China și Indonezia, pe care le-a descris drept un „proiect rus” pentru un parteneriat eurasiatic extins. Contextul este unul în care Moscova a fost marginalizată, iar companiile rusești s-au confruntat cu sancțiuni ca urmare a războiului din Ucraina, ceea ce face ca apariția lui Putin în fața directorilor executivi internaționali să fie o ocazie rară de comunicare directă cu mediul de afaceri global. Ce urmează: întâlnirea Putin–Xi–Trump, în centrul săptămânii APEC Săptămâna de evenimente de la Shenzhen ar urma să culmineze joi cu o întâlnire trilaterală între Vladimir Putin, Xi Jinping și președintele SUA, Donald Trump. În paralel, Xi a avertizat, tot în fața directorilor executivi, asupra protecționismului „rampant”, într-un mesaj interpretat ca o critică implicită la adresa Statelor Unite, pe fondul tensiunilor legate de controale la exporturile de cipuri și de restricțiile Beijingului privind pământurile rare. Xi a mai spus că Beijingul va reduce tarifele și va încuraja investițiile străine. APEC reunește 21 de economii membre, care reprezintă aproximativ 60% din producția economică mondială, iar la forumul CEO sunt așteptați circa 2.000 de directori, inclusiv reprezentanți ai 115 companii din Fortune 500, potrivit organizatorilor citați în material. [...]