Știri
Știri din categoria Externe
Vladimir Putin a ridicat miza nucleară în jurul Kaliningradului, avertizând Occidentul să nu „escaladeze” tensiunile prin „amenințarea” exclavei, pe fondul exercițiilor NATO din zonă, potrivit Biziday.
Într-o intervenție la Clubul de Discuții „Valdai”, președintele rus a spus că „logica escaladării și a măsurilor de represalii tot mai dure ar putea duce la un punct critic fără întoarcere”. Revenind la Kaliningrad, Putin a afirmat că, în cazul unui „atac direct” asupra Federației Ruse – „în acest caz ne referim la Kaliningrad și poate și la alte teritorii” – „problema folosirii tuturor armelor aflate la dispoziția țării noastre va apărea inevitabil și imediat pe ordinea de zi”.
Putin a susținut din nou că Rusia nu intenționează să atace vreo țară europeană și că își dorește relații pașnice, dar a insistat asupra raportului de forțe cu NATO, despre care a spus că ar fi „un adversar de două ori mai mare”.
În declarațiile citate de Reuters, liderul rus a invocat explicit componenta nucleară, menționând că Franța și Marea Britanie sunt puteri nucleare, însă a adăugat că „nimeni altcineva nu deține genul de arme pe care le are Rusia astăzi”, numindu-le „avantajul nostru competitiv”.
Putin a atras atenția asupra capacității armelor nucleare de a provoca „daune catastrofale planetei” și a spus că nu există certitudinea că acestea nu vor fi folosite, cerând evitarea unui astfel de scenariu.
În același timp, Biziday notează că Rusia a avertizat NATO și printr-o notă diplomatică, iar Alianța a răspuns invocând caracterul defensiv și subliniind că amenințările nucleare nu contribuie la reducerea tensiunilor. NATO a desfășurat recent exerciții militare în apropiere de Kaliningrad, menite să consolideze capacitatea de descurajare.
Separat, Putin a reiterat că sprijinul occidental pentru atacuri ucrainene asupra teritoriului rus reprezintă o amenințare, dar a spus că armata rusă nu intenționează „în viitorul apropiat” să atace fabricile europene care produc armament pentru Ucraina. Totodată, a declarat că este dispus să participe la o întâlnire trilaterală cu Xi Jinping și Donald Trump, fără a oferi detalii despre un calendar.
Recomandate
Rusia a transmis NATO că ar putea recurge la arme nucleare dacă Alianța ar încerca să izoleze Kaliningradul , potrivit HotNews , care relatează pe baza unui document obținut de Reuters . Mesajul ridică miza de securitate în zona Mării Baltice și amplifică riscul de calcul greșit într-un context de tensiuni crescute între Rusia și statele europene. Documentul, clasificat drept „ non-paper ” (un document informal folosit în diplomație), acuză NATO de o „conduită periculoasă și imprudentă” și susține că aceasta ar implica „riscuri ridicate” de izbucnire a unui conflict armat direct. În scenariul unei escaladări, Moscova afirmă că își rezervă posibilitatea unor lovituri „împotriva centrelor de luare a deciziilor” din statele membre NATO „chiar de la începutul conflictului”. Punctul central al avertismentului este Kaliningradul, exclava rusă dintre Polonia și Lituania. În text se arată că Rusia ar fi pregătită să folosească „întregul arsenal” aflat la dispoziția sa, „inclusiv arme nucleare”, pentru a-și apăra teritoriul dacă țările NATO ar întreprinde „orice tentativă” de izolare a regiunii de restul Rusiei. Tensiuni în creștere în jurul Kaliningradului Pe lângă mesajul transmis în privat, ambasadele Rusiei din cel puțin trei țări europene au emis în ultimele trei zile declarații în care acuză NATO că amplifică tensiunile prin exerciții militare și planificarea unor scenarii care implică Kaliningradul. În același timp, Rusia respinge acuzațiile occidentale că ar reprezenta o amenințare pentru Europa și susține că nu intenționează să atace țări NATO. Reuters mai notează că avertismentele vin pe fondul acuzațiilor europene privind intensificarea unui „război hibrid” al Rusiei pe continent, prin acțiuni precum sabotajul și incendierile. Moscova neagă aceste acuzații și respinge afirmațiile politicienilor occidentali potrivit cărora s-ar pregăti pentru un posibil atac militar asupra unei țări NATO. Reacția NATO: „retorică nucleară iresponsabilă” NATO a confirmat, prin purtătoarea de cuvânt Allison Hart, că Rusia a transmis alianței un document informal, fără a-i face public conținutul. Hart a spus că NATO a răspuns subliniind că este o alianță defensivă și că activitățile și exercițiile sale nu reprezintă un risc pentru Rusia. „Denunțăm ferm amenințarea cu folosirea forței, inclusiv orice retorică nucleară iresponsabilă. Facem apel la Rusia să pună capăt războiului din Ucraina”, a declarat ea. Un înalt oficial european din domeniul apărării a apreciat, citat de Reuters, că este „pentru prima dată de la încheierea Războiului Rece” când Rusia „amenință în acest fel”, iar un diplomat a descris documentul drept o nouă încercare de intimidare, susținând că răspunsul NATO rămâne „ferm și responsabil” și că sprijinul pentru Ucraina nu va fi descurajat. [...]
Rusia încearcă să mute confruntarea din jurul Kaliningrad ului în registrul nuclear , pentru a crește costurile politice ale măsurilor NATO în zona Baltică și a complica sprijinul occidental pentru Ucraina, potrivit Kyiv Post . Moscova a transmis un „non-paper” (document diplomatic informal) către sediul NATO de la Bruxelles și a avertizat că este pregătită să folosească „întregul arsenal” dacă statele Alianței ar încerca să izoleze enclava. Kaliningrad este unul dintre cele mai sensibile puncte strategice ale Rusiei: o enclavă între Polonia și Lituania, la Marea Baltică, separată geografic de restul teritoriului rus. După invazia pe scară largă a Ucrainei, NATO și-a întărit semnificativ postura militară în regiune, iar aderarea Finlandei și Suediei a schimbat geografia militară a Europei de Nord, crescând presiunea strategică în jurul Kaliningradului. De ce contează: un pariu pe descurajare prin frică Analiza indică faptul că, pentru Moscova, vulnerabilitatea este în primul rând operațională: Rusia a militarizat puternic enclava, dar întărirea și susținerea ei într-o confruntare serioasă cu NATO ar ridica probleme logistice și de operare. În acest context, avertismentul privind „întregul arsenal” este prezentat ca o încercare deliberată de a împinge disputa în zona nucleară, pentru a face chiar și activitățile convenționale ale NATO din jurul Kaliningradului mai riscante politic pentru guvernele aliate. NATO a respins această logică, reiterând că este o alianță defensivă și că exercițiile și desfășurările sale nu amenință teritoriul Rusiei. În paralel, Alianța și-a consolidat flancul estic din 2022, inclusiv prin forțe suplimentare pregătite de luptă, apărare aeriană și antirachetă, supraveghere și noi planuri regionale de apărare, ca răspuns la invazia Ucrainei și la activitățile ostile atribuite Rusiei. Legătura cu „presiunea hibridă” din regiunea Baltică Un element central al reacției NATO, potrivit materialului, este asocierea retoricii nucleare ruse cu o campanie mai largă de „presiune hibridă” (acțiuni sub pragul războiului deschis). Sunt menționate: sabotaj și violențe; atacuri cibernetice; interferențe electronice; incursiuni cu drone; dezinformare. Regiunea Baltică este descrisă drept unul dintre teatrele cele mai vizibile ale acestei presiuni. Un exemplu concret este interferența persistentă a semnalului GPS, care afectează aviația comercială; Finnair și-ar fi modificat instruirea piloților și procedurile operaționale pentru a gestiona perturbări aproape zilnice, pe fondul intensificării activităților de război electronic în contextul războiului din Ucraina. Mesajul politic al NATO: sprijinul pentru Ucraina nu scade Kyiv Post notează că NATO a făcut publică existența „non-paper”-ului și a răspuns măsurat, semnalând că nu acceptă „încadrarea” impusă de Moscova. În același timp, secretarul general Mark Rutte a susținut, potrivit AFP, că acțiunile hibride ale Rusiei ar trebui să producă efectul invers celui urmărit de Kremlin: „Reacția noastră va fi întotdeauna mai mult sprijin pentru Ucraina.” Rutte a revenit ulterior cu un mesaj similar către aliați, avertizând să nu „cadă în capcană” și să nu lase atacurile hibride să distragă atenția de la Ucraina. Riscul imediat: crește probabilitatea de „mecanică a incidentelor” Deși analiza nu sugerează că una dintre părți ar urmări un război direct, concluzia este că acumularea de forțe în jurul Mării Baltice, incidentele repetate de spațiu aerian, sabotajul, războiul electronic și retorica nucleară tot mai explicită cresc riscul de eroare de calcul. În această logică, Kaliningrad rămâne un punct de presiune major în confruntarea NATO–Rusia, iar escaladarea este folosită de Moscova ca instrument politic. [...]
NATO le cere statelor membre să nu escaladeze reacțiile la sabotajele atribuite Rusiei și să mențină sprijinul pentru Ucraina , pe fondul unei serii de incidente despre care guverne europene spun că vizează țări care ajută Kievul, potrivit Mediafax . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a îndemnat la „calm” în legătură cu ceea ce a numit o campanie de sabotaj a Rusiei în Europa și a susținut că aceste acțiuni nu reușesc să slăbească unitatea alianței și sprijinul pentru Ucraina. Informațiile sunt atribuite de Mediafax publicației Kyiv Post. Incidentul invocat: acuzații oficiale din Estonia În aceeași zi, Estonia a devenit „ultima țară” care a acuzat oficial Rusia de un astfel de incident. Autoritățile estoniene au declarat că „serviciile speciale” ale Moscovei ar fi ordonat un atac prin incendiere asupra unei companii din domeniul apărării, în luna august. Rutte a spus că Rusia „își continuă campania nesăbuită de acțiuni ostile” împotriva aliaților NATO și că încearcă să le slăbească hotărârea și să oprească sprijinul pentru Ucraina, însă „eșuează” atât pe frontul din Ucraina, cât și în tentativa de a submina unitatea aliaților. Mesajul către aliați: vigilență, dar fără alarmism Șeful NATO a admis că activitățile Rusiei „pot avea un impact” și că „uneori au un impact”, dar a insistat ca statele membre să rămână „calme”, să-și continue activitatea și să sprijine Ucraina. „Nu trebuie să fim naivi… în privința Rusiei, dar ei știu că noi suntem mai puternici.” Alături de Rutte, premierul Lituaniei, Mindaugas Sinkevicius, a declarat că serviciile de informații nu au dovezi că Moscova ar pregăti „sigur” o acțiune de amploare mai mare și a avertizat împotriva exagerărilor privind un pericol iminent. „Este obligatoriu să semnalăm dacă există o amenințare pentru societate, dar nu putem exagera susținând că urmează să se întâmple ceva în lunile sau săptămânile următoare.” Potrivit acestuia, „riscul persistă”, dar „nu fluctuează”, în sensul că nu ar fi nici în creștere, nici în scădere. [...]
Rusia a expulzat diplomați ungari, amplificând riscul de fricțiuni în relația Budapesta–Moscova , după ce Ungaria a decis în septembrie să trimită acasă 10 diplomați ruși invocând securitatea națională, potrivit Euronews . Mișcarea vine pe fondul unei repoziționări de politică externă la Budapesta, care poate afecta inclusiv cooperarea regională în UE și NATO. Măsura de retorsiune a fost comunicată după ce însărcinatul cu afaceri al Ungariei la Moscova, Gábor Gergics, a fost convocat la Ministerul rus de Externe. Conform informațiilor, mai mulți angajați ai Ambasadei Ungariei din Moscova și ai consulatelor din Sankt Petersburg și Kazan trebuie să părăsească Rusia în termen de două săptămâni. Moscova a descris expulzarea celor 10 diplomați ruși decisă de Budapesta drept „nefondată și vădit neprietenosă”. Reacția Budapestei: fără escaladare, dar fără retragerea deciziei Ministerul ungar de Externe a confirmat expulzările decise de Rusia, însă a transmis că Ungaria nu dorește escaladarea tensiunilor diplomatice și că își menține decizia de a expulza diplomații ruși. Totodată, Budapesta a precizat că misiunile sale diplomatice din Rusia continuă să funcționeze. Context: schimbare de direcție după venirea la putere a lui Péter Magyar Expulzările reciproce au loc în contextul unei schimbări de politică externă după instalarea guvernului condus de premierul Péter Magyar. Noul executiv a transmis delegației Ungariei la ONU că Rusia reprezintă o amenințare pentru Ungaria și pentru ordinea internațională și a condamnat războiul din Ucraina, reafirmând sprijinul pentru suveranitatea Ucrainei și dreptul acesteia la autoapărare. Schimbarea este cu atât mai relevantă cu cât, în perioada în care Viktor Orbán a fost la putere timp de 16 ani, Budapesta a menținut relații apropiate cu Vladimir Putin și a susținut continuarea achizițiilor de energie rusească chiar și după invazia pe scară largă a Ucrainei. În plus, guvernul Orbán a refuzat să se alăture valurilor de expulzări de diplomați ruși inițiate de mai multe state europene după 2022. De la „ruptură” la „pragmatism”: ce semnal transmite noul guvern Deși tonul față de Moscova s-a înăsprit, guvernul de la Budapesta nu anunță o rupere a relațiilor cu Rusia. Péter Magyar a vorbit despre menținerea unor relații „pragmatice”, în paralel cu eforturi de consolidare a legăturilor cu UE și NATO și de îmbunătățire a relației cu Kievul. Conflictul diplomatic a fost declanșat după decizia Ungariei din 8 septembrie de a expulza 10 diplomați ruși. Ministrul ungar de Externe, Anita Orbán, a susținut că aceștia ar fi desfășurat activități incompatibile cu statutul diplomatic prevăzut de Convenția de la Viena, însă autoritățile ungare nu au oferit public detalii suplimentare despre aceste activități. [...]
Vladimir Putin consolidează controlul asupra RDIF prin prelungirea cu cinci ani a mandatului lui Kirill Dmitriev , într-un moment în care șeful fondului suveran rus joacă și rol de canal de negociere cu Washingtonul pe teme economice și energetice, potrivit news.ro . Decizia este consemnată într-un decret prezidențial publicat luni și vizează menținerea lui Dmitriev la conducerea Fondului Rus de Investiții Directe (RDIF) , instrumentul de investiții al statului rus. Informația este relatată de Reuters, citată de news.ro. De ce contează: RDIF rămâne legat de agenda externă economică a Kremlinului Kirill Dmitriev, bancher de investiții cu studii în SUA, este prezentat și ca emisar prezidențial care a reprezentat Rusia în discuții la nivel înalt cu administrația președintelui american Donald Trump. Potrivit unor surse citate de Reuters, Dmitriev s-a deplasat săptămâna trecută în SUA pentru întâlniri cu emisari ai lui Trump, între care Steve Witkoff și Jared Kushner, pentru discuții despre: cooperarea economică dintre Rusia și SUA; probleme energetice; eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina . Rol în dosare sensibile: sancțiuni pe petrol și schimburi de deținuți În contactele anterioare cu Witkoff și Kushner, Dmitriev ar fi negociat, potrivit Reuters, o derogare de la sancțiuni pentru petrolul rusesc transportat pe mare, cu obiectivul declarat de a stabiliza piețele energetice globale. Tot el ar fi fost implicat și în mai multe schimburi de deținuți între Rusia și SUA. În Rusia, Dmitriev este considerat „favoritul SUA” dintre negociatori, notează news.ro pe baza relatării Reuters. Context politic: speculații vechi despre un posibil succesor Prelungirea mandatului este interpretată ca un semnal de încredere din partea lui Putin. În același timp, news.ro amintește că numele lui Kirill Dmitriev a fost vehiculat în presa rusă și de unii politologi drept posibil succesor al lui Vladimir Putin, speculații apărute încă din 2020 și alimentate de apropierea sa de Kremlin și de cercul familial al președintelui rus. [...]
Prăbușirea unui bombardier strategic Tu-95MS ridică semne de întrebare privind siguranța operațională a flotei ruse după ce aeronava a luat foc în Extremul Orient al Rusiei, iar cel puțin șase membri ai echipajului au murit , potrivit Mediafax . Accidentul a avut loc marți, iar primele informații indicau că „doi supraviețuitori” au fost transportați de urgență la spital, conform Mirror, citat de publicație. Mediafax notează că aeronava implicată era un bombardier Tu-95MS, capabil să transporte rachete nucleare rusești. Inițial, unele informații au susținut că ar fi fost vorba despre un Tu-154, însă Ministerul rus al Apărării a confirmat ulterior că avionul prăbușit era un Tu-95MS. De ce contează: rolul Tu-95MS în operațiunile militare ale Rusiei Tu-95MS este descris ca bombardier strategic, iar Mediafax amintește că aceste avioane sunt folosite în mod regulat pentru lansarea de atacuri cu rachete convenționale asupra Ucrainei, atacuri care au provocat „numeroase victime și distrugeri de amploare”. În acest context, incidentul poate avea implicații operaționale, în măsura în care afectează disponibilitatea unei platforme utilizate frecvent în misiuni de lovire la distanță. Sursa nu oferă, însă, detalii despre cauzele prăbușirii sau despre eventuale măsuri anunțate de autorități. Ce se știe din imagini și informațiile publice Potrivit relatării, imaginile de la locul accidentului arată „o uriașă minge de foc”, iar epava avionului militar este surprinsă în flăcări. Mediafax precizează că prăbușirea a avut loc în Extremul Orient al Rusiei, fără a indica un bilanț final sau un raport oficial privind circumstanțele producerii accidentului. [...]
