Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își mută țintele spre rafinăriile rusești, vizând direct finanțarea războiului, ca răspuns la ceea ce președintele Volodimir Zelenski numește „noua doctrină” a Moscovei privind atacurile aeriene, potrivit Mediafax. Mesajul are o miză economică: lovirea sectorului energetic rusesc, în special a rafinăriilor, pe care Zelenski le descrie drept o sursă de finanțare a războiului.
Într-un interviu acordat agenției Reuters, Zelenski a spus că decizia vine după ce serviciile de informații ucrainene ar fi obținut documente care ar indica faptul că Vladimir Putin a emis o „nouă doctrină” pentru atacuri militare mai ample, în apropierea iernii. Potrivit liderului ucrainean, documentele ar arăta că Rusia își propune să lovească infrastructura și logistica – inclusiv drumuri, școli și spitale – pentru a pune presiune pe populație să părăsească Kievul și alte orașe.
Zelenski a afirmat că Ucraina va răspunde schimbării de tactică, însă „nu va riposta în același mod”. În schimb, el a indicat explicit direcția: lovirea sectorului energetic rusesc, începând cu rafinăriile de petrol.
„Având în vedere atacurile lor asupra sectorului nostru energetic, trebuie să le răspundem lovind sectorul lor energetic. În primul rând, rafinăriile de petrol: sursa de finanțare a acestui război. Dar, desigur, nu vom riposta, la fel ca ei, asupra niciunui obiectiv civil”, a spus Zelenski.
În același interviu, Zelenski a declarat că nu a primit „niciun semnal” din partea Moscovei care să indice interes pentru negocieri de pace sau pentru un armistițiu privind infrastructura energetică.
Pe teren, el a vorbit și despre contraofensiva din Donbas, unde, „momentan”, forțele ucrainene ar fi recucerit aproximativ 140 kilometri pătrați, conform declarațiilor sale.
În ultimele zile, Kievul a fost ținta unor atacuri repetate cu drone și rachete, fiind vizate instalații energetice și de telecomunicații, mai notează sursa. Zelenski a mai spus că, pentru prima dată, Rusia a vizat podurile peste râul Dnipro care leagă estul de vestul Kievului.
Separat, liderul ucrainean a susținut că valul recent de incursiuni cu drone și atacuri hibride în Europa ar urmări intimidarea populațiilor europene și divizarea sprijinului pentru Ucraina; Rusia respinge aceste acuzații ca fiind nefondate.
Recomandate
Semnalele de la Moscova indică o continuare a războiului și o presiune mai mare asupra Europei , pe fondul intensificării ofensivei ruse în Ucraina și al unei retorici care mută responsabilitatea conflictului către statele europene, potrivit unei analize BBC . După alegerile legislative din Rusia, care au produs o Dumă „mai pro-Putin ca oricând”, Kremlinul poate invoca un „mandat covârșitor” pentru direcția actuală. În acest context, întrebarea centrală este dacă Vladimir Putin ar putea căuta o ieșire din conflict. Concluzia analizei este că, „deocamdată”, nu există semnale în acest sens, în pofida pierderilor mari și a costurilor economice pentru Rusia. De ce contează: presiunea asupra sprijinului european pentru Kiev Moscova mizează, potrivit relatărilor din presa rusă citate în analiză, pe vulnerabilități ale apărării antiaeriene ucrainene și pe ideea că atacurile din iarnă ar putea crește presiunea asupra populației și autorităților de la Kiev. Ucraina a vorbit despre dificultăți în interceptarea rachetelor balistice rusești și a „noilor drone cu reacție”, folosite în atacuri zilnice. În paralel, Kremlinul își declară deschis obiectivul de a reduce sprijinul militar și financiar european pentru Ucraina, pe care îl descrie drept factor ce „prelungește războiul” sau, în interpretarea Moscovei, împiedică o victorie rusă. „Zona gri”: acuzații de război hibrid și mesajul de intimidare Oficiali occidentali citați în analiză acuză Rusia că își intensifică „războiul hibrid” împotriva țărilor europene prin: atacuri cibernetice; acte de sabotaj; incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian european. Este menționat și un exemplu din Germania: o dronă care transporta un dispozitiv exploziv ar fi fost găsită în apropierea unor avioane de marfă ucrainene pe aeroportul din Leipzig. Analiza descrie această campanie drept una desfășurată în „zona gri”, adică între pace și război, cu scopul de a descuraja și fragmenta sprijinul european pentru Kiev, fără a ajunge la o confruntare militară directă. Retorica oficială: „Europa poartă un război împotriva noastră” Întrebat dacă admite că Rusia poartă un război hibrid împotriva Europei, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a răspuns în cheia narațiunii oficiale potrivit căreia conflictul din Ucraina ar fi, în esență, un război al Europei împotriva Rusiei. „Nu am nicio îndoială că Europa poartă un război împotriva noastră. Spunem acest lucru de multă vreme.” Analiza notează că această narațiune ignoră faptul că Rusia a lansat invazia pe scară largă în 2022 și continuă operațiunile militare în Ucraina. Escaladare ca instrument de presiune, nu neapărat ca obiectiv Textul ridică și întrebarea până unde ar merge Rusia pentru a submina sprijinul european, inclusiv dacă ar putea provoca un conflict cu un stat NATO. O astfel de evoluție este descrisă ca „puțin probabilă”, inclusiv pe fondul faptului că, după „mai bine de patru ani și jumătate de război”, armata rusă nu a reușit să ocupe integral Donbasul. În schimb, analiza sugerează că intimidarea ar putea fi parte a strategiei. În acest sens este citat Serghei Karaganov, prezentat drept un strateg influent de politică externă, care vorbește despre posibilitatea escaladării, inclusiv prin recurs la arma nucleară, dacă Europa continuă sprijinul pentru Ucraina. „Dacă Europa nu va ceda, din păcate va trebui să recurgem la arma nucleară.” Ce urmează: un conflict fără semne de încheiere rapidă În ansamblu, analiza indică faptul că discursurile și declarațiile lui Putin sugerează încrederea Kremlinului într-o victorie militară și lipsa intenției de a opri războiul. În plus, pozițiile exprimate de oficiali ruși și de voci influente din cercurile de politică externă sunt prezentate ca indicii că Moscova urmărește să slăbească sprijinul european pentru Kiev, inclusiv prin presiune și amenințări, în timp ce ofensiva din Ucraina continuă. [...]
Comisia Europeană susține că finanțarea Ucrainei pentru 2026 este acoperită , după ce Bruxelles-ul a identificat resursele necesare pentru a închide un deficit estimat inițial la 27 de miliarde de dolari (aprox. 122 miliarde de lei), potrivit Euronews . Miza economică este reducerea riscului ca lipsa banilor să afecteze atât bugetul Ucrainei, cât și cheltuielile de apărare, într-un moment în care Kievul avertizase că livrările esențiale de arme ar putea fi puse sub semnul întrebării. Bruxelles-ul afirmă că, în urma discuțiilor cu autoritățile ucrainene și a coordonării cu partenerii, au fost găsite mijloacele pentru acoperirea cheltuielilor bugetare și de apărare ale Ucrainei în 2026. Problema a devenit publică la finalul lunii august, când președintele Volodimir Zelenski a cerut aliaților să acopere un deficit de 27 de miliarde de dolari, estimare care ulterior a fost redusă la aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 90 miliarde de lei). Împrumutul UE de 90 de miliarde de euro, pivotul pentru 2026–2027 În centrul discuțiilor se află împrumutul european de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde de lei), destinat sprijinirii Ucrainei în 2026 și 2027. Suma este împărțită în două tranșe egale: 45 de miliarde de euro (aprox. 225 miliarde de lei) pentru 2026 45 de miliarde de euro (aprox. 225 miliarde de lei) pentru 2027 Kievul a sugerat ca o parte din banii alocați pentru 2027 să fie aduși mai devreme, pentru a acoperi necesarul imediat, însă propunerea nu a fost formalizată. Comisia Europeană spune că aproximativ 37 de miliarde de dolari (aprox. 167 miliarde de lei) din împrumut și din alte mecanisme europene de sprijin sunt încă disponibili până la finalul anului și consideră că aceste fonduri sunt suficiente pentru a acoperi necesarul Ucrainei în 2026. Următoarea presiune: finanțarea din 2027 După „închiderea” discuției pentru 2026, Bruxelles-ul își mută atenția spre 2027. Comisia Europeană anunță că va accelera alocarea celei de-a doua tranșe de 45 de miliarde de euro, cu respectarea condițiilor stabilite, și că împreună cu Kievul va începe să identifice necesarul suplimentar pentru buget și apărare, cerând în același timp partenerilor internaționali să își respecte angajamentele financiare. Ministrul ucrainean de Finanțe, Sergii Marchenko, a estimat că Ucraina ar putea avea în 2027 un deficit de aproximativ 78 de miliarde de dolari (aprox. 351 miliarde de lei) — 32,6 miliarde pentru buget și 45 de miliarde pentru cheltuieli militare — însă Comisia Europeană nu a validat aceste cifre. Zelenski a salutat rezultatul discuțiilor cu Bruxelles-ul și a transmis că au fost stabilite formatul, calendarul și pașii necesari pentru asigurarea finanțării. [...]
Kievul pregătește în octombrie un pachet legislativ pentru drepturile minorităților în educație, o mișcare care ar putea debloca veto-ul Ungariei și relansa negocierile de aderare a Ucrainei la UE , potrivit Antena 3 . Budapesta condiționează de ani buni avansul Kievului pe traseul european de schimbări concrete privind drepturile etnicilor maghiari din Transcarpatia. Kievul ar urma să trimită în parlament ( Rada Supremă ) un proiect de lege privind drepturile educaționale ale minorităților naționale, cu vot așteptat în octombrie. În paralel, un proiect de lege privind drepturile lingvistice și culturale ar urma să fie prezentat tot mai târziu în cursul lunii, însă autoritățile ucrainene nu au comentat oficial aceste evoluții. Miza: ridicarea blocajului ungar din negocierile cu UE Ungaria a blocat negocierile de aderare ale Ucrainei la UE până când Kievul adoptă legislația convenită într-un plan în 11 puncte privind drepturile minorității maghiare. În iunie, cele două țări au convenit asupra acestui plan, iar Ungaria a permis deschiderea a două „clustere” de negociere (pachete de capitole tematice din procesul de aderare), dar a oprit ulterior progresele, cerând adoptarea efectivă a legilor. Ministrul ungar de Externe, Anita Orbán, a transmis pe rețelele sociale că vicepremierul ucrainean Vsevolod Chsentsov a informat-o că proiectul de lege va fi înaintat parlamentului ucrainean. „Vicepremierul Ucrainei, Vsevolod Chsentsov, m-a informat personal că un proiect de lege privind drepturile educaționale ale minorităților naționale va fi înaintat parlamentului ucrainean. Salutăm acest pas.” „Ungaria rămâne interesată de dialog și de rezultate concrete în viața de zi cu zi a comunității maghiare din Transcarpatia.” Ce poate urma și unde sunt riscurile Publicația ucraineană LIGA.net a relatat că experți din cele două țări au avut în această săptămână negocieri intense și au convenit asupra prevederilor din planul în 11 puncte pe care Kievul le poate pune în aplicare. Totuși, Dániel Hegedűs, director adjunct al Institutului pentru Politică Europeană, a declarat pentru Euronews că adoptarea legislației în octombrie ar putea fi dificilă, în contextul lipsei unor majorități stabile în Rada Supremă. În evaluarea sa, votul ar fi „un obiectiv ambițios” și un test pentru capacitatea administrației ucrainene de a-și recâștiga controlul politic asupra unor teme considerate strategice pentru integrarea europeană. În scenariul în care Ucraina adoptă pachetul legislativ, Ungaria și-ar putea ridica veto-ul pentru deschiderea unor noi clustere, însă rămâne incert dacă sprijinul Budapestei ar viza toate clusterele sau doar o parte dintre ele, potrivit aceleiași analize. [...]
Rusia ar fi suferit peste 46.000 de pierderi într-o singură lună fără câștiguri de teren , un semnal de uzură accelerată care poate limita capacitatea Moscovei de a susține ritmul operațiunilor pe front, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Analiza notează că, în septembrie 2026, forțele ruse „probabil, în cel mai bun caz, nu au câștigat teren” în schimbul a „peste 46.000 de victime”, descris drept cel mai ridicat ritm lunar al pierderilor rusești din 2026. În paralel, între martie și septembrie 2026, Rusia ar fi pierdut controlul asupra „aproape 300 km²”, perioadă care include Operațiunea ucraineană „Vivaldi”, despre care ISW spune că a eliberat „cel puțin 147 km²” pe parcursul mai multor luni. Presiune operațională: „Vivaldi” și blocarea planurilor ruse în zona Lyman–Slovyansk Un element central al evaluării este impactul Operațiunii „Vivaldi” în direcția Lyman. Potrivit ISW, milbloggeri ruși își exprimă îngrijorarea că această operațiune va îngreuna încercările Rusiei de a ataca Slovyansk dinspre est. ISW apreciază că „Vivaldi” nu doar că a perturbat planurile Rusiei de a realiza o încercuire largă a așa-numitului „Fortress Belt” (centură de localități fortificate) din direcțiile Lyman și Dobropillya, dar ar putea afecta și planurile de atac frontal asupra orașelor din partea de nord a acestei centuri. În același timp, un ofițer ucrainean citat în sinteză a discutat despre stabilirea unei poziții ucrainene în direcția Slovyansk, care ar putea servi drept bază pentru operațiuni ucrainene majore viitoare, după „Vivaldi”. Lovituri asupra infrastructurii și adaptări tehnologice Evaluarea mai consemnează că forțele ruse au lovit Podul de Sud din Kiev, ca parte a unei campanii descrise de ISW drept orientată spre „distrugerea economiei ucrainene” și complicarea vieții în capitală. În acest context, ISW menționează posibilitatea ca Rusia să folosească încărcături cumulative (shaped charges) pe dronele cu rază lungă pentru a lovi ținte mari și întărite, precum podurile, dar avertizează că ar fi necesare lovituri repetate și precise într-un interval scurt pentru a produce pagube semnificative. Separat, președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski , a anunțat la 1 octombrie că forțele ucrainene au folosit pentru prima dată noua rachetă balistică tactică FP-7 pentru a lovi o țintă nespecificată. Evoluții recente: avansuri locale și intensificarea atacurilor cu drone ISW mai arată că forțele ucrainene au avansat recent în zona tactică Lyman și au continuat campania de lovituri la distanță împotriva activelor militare și infrastructurii petroliere din Rusia. Pe componenta aeriană, Rusia ar fi lansat 107 drone împotriva Ucrainei în noaptea de 30 septembrie spre 1 octombrie și încă 97 de drone în cursul zilei de 1 octombrie, potrivit aceleiași evaluări. [...]
Vladimir Putin a ridicat miza nucleară în jurul Kaliningrad ului , avertizând Occidentul să nu „escaladeze” tensiunile prin „amenințarea” exclavei, pe fondul exercițiilor NATO din zonă, potrivit Biziday . Într-o intervenție la Clubul de Discuții „Valdai”, președintele rus a spus că „logica escaladării și a măsurilor de represalii tot mai dure ar putea duce la un punct critic fără întoarcere”. Revenind la Kaliningrad, Putin a afirmat că, în cazul unui „atac direct” asupra Federației Ruse – „în acest caz ne referim la Kaliningrad și poate și la alte teritorii” – „problema folosirii tuturor armelor aflate la dispoziția țării noastre va apărea inevitabil și imediat pe ordinea de zi”. Mesajul către NATO: descurajare și „avantaj competitiv” nuclear Putin a susținut din nou că Rusia nu intenționează să atace vreo țară europeană și că își dorește relații pașnice, dar a insistat asupra raportului de forțe cu NATO, despre care a spus că ar fi „un adversar de două ori mai mare”. În declarațiile citate de Reuters , liderul rus a invocat explicit componenta nucleară, menționând că Franța și Marea Britanie sunt puteri nucleare, însă a adăugat că „nimeni altcineva nu deține genul de arme pe care le are Rusia astăzi”, numindu-le „avantajul nostru competitiv”. Context: exerciții NATO lângă Kaliningrad și schimb de mesaje diplomatice Putin a atras atenția asupra capacității armelor nucleare de a provoca „daune catastrofale planetei” și a spus că nu există certitudinea că acestea nu vor fi folosite, cerând evitarea unui astfel de scenariu. În același timp, Biziday notează că Rusia a avertizat NATO și printr-o notă diplomatică, iar Alianța a răspuns invocând caracterul defensiv și subliniind că amenințările nucleare nu contribuie la reducerea tensiunilor. NATO a desfășurat recent exerciții militare în apropiere de Kaliningrad, menite să consolideze capacitatea de descurajare. Separat, Putin a reiterat că sprijinul occidental pentru atacuri ucrainene asupra teritoriului rus reprezintă o amenințare, dar a spus că armata rusă nu intenționează „în viitorul apropiat” să atace fabricile europene care produc armament pentru Ucraina. Totodată, a declarat că este dispus să participe la o întâlnire trilaterală cu Xi Jinping și Donald Trump, fără a oferi detalii despre un calendar. [...]
Rusia a expulzat diplomați ungari, amplificând riscul de fricțiuni în relația Budapesta–Moscova , după ce Ungaria a decis în septembrie să trimită acasă 10 diplomați ruși invocând securitatea națională, potrivit Euronews . Mișcarea vine pe fondul unei repoziționări de politică externă la Budapesta, care poate afecta inclusiv cooperarea regională în UE și NATO. Măsura de retorsiune a fost comunicată după ce însărcinatul cu afaceri al Ungariei la Moscova, Gábor Gergics, a fost convocat la Ministerul rus de Externe. Conform informațiilor, mai mulți angajați ai Ambasadei Ungariei din Moscova și ai consulatelor din Sankt Petersburg și Kazan trebuie să părăsească Rusia în termen de două săptămâni. Moscova a descris expulzarea celor 10 diplomați ruși decisă de Budapesta drept „nefondată și vădit neprietenosă”. Reacția Budapestei: fără escaladare, dar fără retragerea deciziei Ministerul ungar de Externe a confirmat expulzările decise de Rusia, însă a transmis că Ungaria nu dorește escaladarea tensiunilor diplomatice și că își menține decizia de a expulza diplomații ruși. Totodată, Budapesta a precizat că misiunile sale diplomatice din Rusia continuă să funcționeze. Context: schimbare de direcție după venirea la putere a lui Péter Magyar Expulzările reciproce au loc în contextul unei schimbări de politică externă după instalarea guvernului condus de premierul Péter Magyar. Noul executiv a transmis delegației Ungariei la ONU că Rusia reprezintă o amenințare pentru Ungaria și pentru ordinea internațională și a condamnat războiul din Ucraina, reafirmând sprijinul pentru suveranitatea Ucrainei și dreptul acesteia la autoapărare. Schimbarea este cu atât mai relevantă cu cât, în perioada în care Viktor Orbán a fost la putere timp de 16 ani, Budapesta a menținut relații apropiate cu Vladimir Putin și a susținut continuarea achizițiilor de energie rusească chiar și după invazia pe scară largă a Ucrainei. În plus, guvernul Orbán a refuzat să se alăture valurilor de expulzări de diplomați ruși inițiate de mai multe state europene după 2022. De la „ruptură” la „pragmatism”: ce semnal transmite noul guvern Deși tonul față de Moscova s-a înăsprit, guvernul de la Budapesta nu anunță o rupere a relațiilor cu Rusia. Péter Magyar a vorbit despre menținerea unor relații „pragmatice”, în paralel cu eforturi de consolidare a legăturilor cu UE și NATO și de îmbunătățire a relației cu Kievul. Conflictul diplomatic a fost declanșat după decizia Ungariei din 8 septembrie de a expulza 10 diplomați ruși. Ministrul ungar de Externe, Anita Orbán, a susținut că aceștia ar fi desfășurat activități incompatibile cu statutul diplomatic prevăzut de Convenția de la Viena, însă autoritățile ungare nu au oferit public detalii suplimentare despre aceste activități. [...]
