Rusia blochează accesul la Telegram pentru soldații de pe frontul ucrainean - Măsura riscă să compromită coordonarea și eficiența operațiunilor militare

Limitarea și posibila blocare a Telegram în Rusia riscă să lovească direct în logistica și comunicațiile armatei , într-un moment în care aplicația a devenit infrastructură de lucru pe front și pentru finanțarea „din mers” a unităților, potrivit Digi24 . Deși militarii ar ocoli deocamdată restricțiile prin VPN, publicația notează că strângerile de fonduri au fost deja afectate. În ianuarie 2026, Telegram ar fi depășit WhatsApp ca popularitate în Rusia, cu peste 90 de milioane de utilizatori. La începutul lui februarie, autoritățile au început să încetinească fără precedent funcționarea aplicației, pe fondul acuzațiilor oficiale la adresa fondatorului Pavel Durov , inclusiv că nu elimină conținut interzis și că ar permite accesul serviciilor de informații străine la corespondența privată. Presiune pentru mutarea utilizatorilor pe Max și avertismente pentru militari Digi24 relatează că presiunea asupra Telegram este parte dintr-o campanie de a muta utilizatorii către Max, un serviciu controlat de holdingul VK. În 21 februarie, FSB a publicat un avertisment potrivit căruia Telegram nu ar fi sigur pentru personalul militar rus, susținând că Ucraina ar putea obține rapid informații postate în aplicație și că folosirea acesteia „în ultimele trei luni” ar fi dus repetat la amenințări la adresa vieții militarilor. În paralel, în presa pro-Kremlin au apărut relatări despre riscurile Telegram, inclusiv declarații atribuite unor militari. Un comandant cu indicativul „Hector” a spus pentru agenția de stat TASS că unitatea sa nu folosește Telegram pentru comandă, invocând faptul că serverele ar fi în străinătate și că „inamicul” ar putea avea acces la date, în timp ce ar exista o aplicație internă pe canale protejate. Frontul se bazează pe Telegram, iar înlocuirea nu e pregătită În același timp, chiar canale pro-război „Z” au criticat restricțiile, descriind Telegram drept aproape „singurul mijloc de comunicare” în unele unități active. Digi24 citează poziții publice din acest ecosistem care pun sub semnul întrebării fezabilitatea mutării rapide pe Max și avertizează că tăierea Telegram fără o alternativă funcțională ar slăbi capacitatea de comandă. Publicația notează și reacția Kremlinului: Dmitri Peskov a declarat că „nu-și poate imagina” ca comunicațiile de pe linia frontului să fie asigurate prin Telegram, iar Vladimir Putin a vorbit ulterior despre pericolul „sistemelor de comunicații necontrolate”, într-o discuție prezentată public. Din a doua jumătate a lunii martie 2026, ar fi existat probleme de acces la Telegram în teritoriile ocupate ale Ucrainei. Tot atunci, canalele „Z” au vehiculat informații despre un ordin prin care militarii ar fi obligați să șteargă Telegram de pe telefoane, cu verificări ale poliției militare, iar în unele unități comandanții i-ar fi obligat pe subordonați să se înregistreze pe Max. De ce contează: impact operațional și financiar în timp real Digi24 descrie Telegram ca instrument central pentru comandă, control și comunicații pe front: coordonare, schimb de informații, transmitere de materiale foto-video pentru geolocalizare și chiar organizarea „lanțului de atac” (identificarea țintei, coordonate, ghidarea dronelor sau artileriei, raportarea rezultatelor). Pe lângă componenta strict militară, aplicația ar susține și o parte din logistica unităților prin legătura cu rețele de voluntari și campanii rapide de strângere de fonduri, care finanțează nevoi ale trupelor. Aici apare și efectul imediat al restricțiilor: chiar dacă accesul ar fi ocolit prin VPN, mecanismele de mobilizare și donații sunt deja lovite, potrivit relatării. Alternativele: sisteme scumpe, distribuție limitată și fricțiuni în teren Articolul menționează că înainte de război existau planuri pentru un sistem unificat de comandă și control la nivel tactic (ESU TZ, Sozvezdie-M2), cu 40 de seturi la nivel de brigadă și un cost de 300 de miliarde de ruble (3,9 miliarde de dolari, aprox. 18 miliarde lei), însă „din câte se știe” nu ar fi funcționat ca soluție unificată și eficientă. În practică, ar exista analogi militari ai Telegram și sisteme hardware/software dedicate, dar telefoanele cu software-ul necesar ar fi distribuite doar ofițerilor superiori. Soldații și sergenții ar ajunge să-și cumpere singuri smartphone-uri și să le trimită la „flashare” (rescrierea software-ului), cu timpi de așteptare de o lună sau mai mult, iar aplicația militară ar avea probleme de securitate și suport tehnic greoi, ceea ce îi împinge pe utilizatori înapoi spre Telegram. În plus, Digi24 arată că, odată cu restricționarea Telegram, autoritățile ruse discută și măsuri împotriva serviciilor VPN folosite pentru ocolirea blocajelor — un pas care, dacă se materializează, ar putea amplifica rapid efectele operaționale descrise, însă amploarea și calendarul acestor măsuri rămân neclare în material. [...]