Știri
Știri din categoria Externe
Avertismentul UE privind o posibilă agresiune rusă împinge Europa spre investiții mai rapide în apărare, inclusiv prin reducerea barierelor interne care blochează producția și achizițiile militare, potrivit Știrile Pro TV.
Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, spune că Rusia ar putea fi pregătită să atace state membre NATO vecine și că Moscova își construiește rezerve militare pentru un posibil conflict viitor. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației spaniole El Mundo, pe fondul avertismentelor venite din partea serviciilor occidentale de informații.
„Ceea ce spun serviciile noastre de informații este că Putin ar putea fi pregătit pentru o agresiune militară împotriva unor state NATO vecine.”
Kubilius susține că producția de armament a Rusiei nu se va opri nici dacă războiul din Ucraina se încheie și că nu tot ce produce Moscova ajunge pe front, o parte fiind direcționată către stocuri strategice. În acest context, comisarul avertizează că Europa s-ar putea confrunta, în viitor, cu „o armată rusă testată în luptă”, inclusiv cu capacități extinse de utilizare a dronelor, în timp ce experiența statelor europene rămâne limitată.
„Dacă va veni pacea – și ne dorim asta – producția lor de armament nu se va opri.”
Oficialul european argumentează că Uniunea Europeană trebuie să accelereze investițiile în apărare și să își consolideze capacitățile militare, mai ales în condițiile în care Statele Unite își reduc treptat prezența militară pe continent.
În același timp, el critică fragmentarea industriei europene de apărare: lipsa unei piețe unice funcționale, certificări și teste care nu sunt recunoscute între state, dificultăți la transferurile intra-UE și plângeri ale industriei legate de absența contractelor și garanțiilor pe termen lung. Kubilius mai atrage atenția asupra limitărilor „producției de vârf” – producție tehnologic avansată, dificil de extins rapid.
„Rusia continuă să ne depășească în materie de producție (...) Transferurile în interiorul UE sunt un coșmar.”
Kubilius afirmă că Washingtonul a transmis deja că europenii trebuie să își asume responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a Europei. În acest cadru, el vorbește despre necesitatea unei forțe europene comune de reacție rapidă, care să poată înlocui capacitățile oferite în prezent de armata americană.
În paralel, comisarul spune că industria europeană trebuie să se adapteze la realitățile războiului modern, inclusiv la producția de drone ieftine și eficiente, folosite pe scară largă în Ucraina.
Recomandate
Volodimir Zelenski împinge pentru o fereastră de negocieri înainte de iarnă , mizând pe faptul că Rusia „a început să piardă” inițiativa pe câmpul de luptă și cerând, în același timp, sancțiuni mai dure ca instrument de presiune, potrivit Știrile Pro TV . Într-un interviu difuzat duminică în emisiunea „ Face the Nation ” a postului CBS, președintele ucrainean a spus că vrea să continue negocierile cu Rusia și că își dorește ca pacea să fie obținută înainte de venirea iernii, invocând o poziție strategică „îmbunătățită” a Kievului. Materialul citează Reuters, care notează că discuțiile mediate de Statele Unite au stagnat pe fondul concentrării Washingtonului asupra conflictului din Iran. „A început în decembrie 2025, Rusia a început să piardă din inițiativa de pe câmpul de luptă.” Zelenski a legat explicit această „fereastră” de timp de intensificarea presiunii asupra lui Vladimir Putin, inclusiv din interiorul societății ruse, și a insistat asupra rolului sancțiunilor. „Înainte de iarnă trebuie să găsim o cale, o cale diplomatică, de a ne așeza la masă și de a discuta.” Sancțiunile, pârghia centrală invocată de Kiev Liderul ucrainean a spus că presiunea „crește” și a subliniat că sancțiunile ar trebui înăsprite, nu relaxate. „Nu de a le ridica, ci de a impune mai multe.” În același context, Zelenski a indicat că ar exista și varianta unor negocieri organizate cu ajutor european sau a unor discuții bilaterale cu Rusia, reiterând însă apelul pentru sancțiuni mai dure. Context militar: încetinirea avansului rus și lovituri în interiorul Rusiei Potrivit materialului, Zelenski și alți oficiali ucraineni susțin că avansul forțelor ruse a încetinit, în timp ce Ucraina a intensificat lovituri cu rază medie și lungă în interiorul Rusiei, vizând „în principal industria petrolieră rusă”. Separat, Reuters relatează că un comandant ucrainean de rang înalt, generalul de brigadă Andrii Bilețki (Corpul al Treilea al Armatei Ucrainene), a vorbit despre o „fereastră de șase luni” în care Ucraina ar putea prelua inițiativa și să-și consolideze poziția pentru negocieri, apreciind că armata rusă este epuizată și incapabilă de progrese semnificative. Nevoi operaționale: apărare antiaeriană și acorduri pentru drone Zelenski a mai spus că, în lipsa unui program european de apărare antirachetă, Ucraina are nevoie de sprijinul SUA pentru furnizarea de rachete de apărare aeriană, până când va putea produce „propriul sistem european antibalistic”. „Până în momentul în care vom produce propriul nostru sistem european antibalistic, până în acel moment, avem nevoie de sprijin din partea Statelor Unite.” Totodată, președintele ucrainean a afirmat că Ucraina speră să încheie un acord cu Statele Unite privind tehnologia comună a dronelor, invocând experiența acumulată în doborârea dronelor și rachetelor rusești. El a mai spus că există deja acorduri privind dronele cu unele țări din Orientul Mijlociu și cu unele țări europene și că este pregătit „un acord important” și cu Uniunea Europeană. [...]
UE mizează pe negociatori cu greutate economică, nu pe Est, în discuțiile cu Rusia , iar absența unui român de pe lista scurtă este explicată prin criterii de credibilitate și profil în piața unică, nu printr-un simplu „joc de culise”, potrivit unui interviu acordat de experta în negocieri internaționale Gabriela Ciot pentru Adevărul . La reuniunea miniștrilor de externe ai UE de la Limassol (începând de joi, 27 mai), șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat că Rusia ar încerca să profite de dificultatea europenilor de a se pune de acord asupra unui nume care să-i reprezinte în eventuale tratative, pentru a trage de timp și a crea fisuri între aliați. În acest context, unele state, precum Franța și Germania, ar fi început deja discuții preliminare cu Moscova, înainte ca UE să stabilească un reprezentant comun. De ce contează profilul economic în alegerea negociatorului În evaluarea Gabrielei Ciot, numele vehiculate în spațiul public indică o preferință pentru lideri cu experiență în gestionarea crizelor și cu înțelegere a componentelor economice ale unui posibil acord. Ea îl indică drept potrivit pe Mario Draghi , invocând expertiza sa economică și capacitatea de negociere, în condițiile în care un eventual acord ar include „multe implicații și componente”, inclusiv legate de reconstrucția Ucrainei. În același timp, Angela Merkel este descrisă ca având avantajul unei experiențe consistente în relația cu Federația Rusă și al gestionării unor crize majore în timpul mandatelor sale (criza financiară, migrația, Brexit). Publicația amintește și alte nume aflate „în cărți”: președintele Finlandei, Alexander Stubb (care s-a autopropus), António Costa, Jean-Claude Juncker și Sauli Niinistö. Rusia ar fi sugerat anterior numele lui Gerhard Schroeder, idee respinsă „din start” de europeni. De ce nu apare niciun român sau est-european pe listă Întrebarea centrală a interviului este de ce nu figurează niciun român – și, mai larg, niciun est-european – între potențialii reprezentanți ai UE. Explicația avansată de Ciot ține de încrederea pe care partenerii europeni o acordă celor percepuți ca folosind „mecanismele europene”, ca susținând accelerarea integrării și ca având un comportament care arată că statul pe care îl reprezintă este „actor pe piața unică” a UE. În același registru, ea sugerează că un lider est-european cu profil potrivit ar putea fi Donald Tusk, dar apreciază că acesta ar prefera să rămână concentrat pe gestionarea situației interne din Polonia. Ce urmează Potrivit interviului, decizia ar urma să se contureze la un viitor Consiliu European. Indiferent de persoana desemnată, Ciot susține că reprezentantul UE nu va lua decizii de unul singur, întrucât orice mandat și orice opțiune vor fi discutate și dezbătute la nivelul Consiliului European. [...]
Opoziția belarusă avertizează că Rusia și Minsk își pregătesc infrastructura militară la granițele cu NATO și Ucraina , un semnal care poate ridica presiunea de securitate în regiune și poate forța statele vecine să accelereze investițiile în apărare, potrivit Digi24 , care citează Kyiv Post. Frantsishak Viacorka , consilier al liderei opoziției belaruse din exil, susține că „comandamentul militar rus și regimul” lui Aleksandr Lukașenko pregătesc activ infrastructura necesară pentru operațiuni militare de-a lungul frontierelor Belarusului cu statele NATO și cu Ucraina. Declarațiile au fost făcute, conform materialului, în marja Forumului de Securitate al Mării Negre 2026, organizat la Odesa. „Pregătirile sunt în curs. Ei reconstruiesc infrastructura sovietică, construiesc rețele de comunicații și baze militare, fără a mai menționa desfășurarea sistemului de rachete Oreshnik și a armelor nucleare... Ei pregătesc infrastructura de-a lungul tuturor frontierelor – cele cu Ucraina, Polonia și Lituania – peste tot, cu excepția celei cu Rusia.” Ce se pregătește, potrivit opoziției din Belarus În relatarea citată, Viacorka indică o serie de măsuri care ar susține ipoteza unei pregătiri pentru escaladare: refacerea infrastructurii militare de tip sovietic; dezvoltarea rețelelor de comunicații; construirea de baze militare; desfășurarea sistemului de rachete Oreshnik și a armelor nucleare; pregătiri de-a lungul frontierelor cu Ucraina, Polonia și Lituania. Totodată, el afirmă că ar exista „tot mai multe dovezi” privind amenințări venite dinspre Belarus, inclusiv planuri pentru o nouă ofensivă rusă împotriva Ucrainei de pe teritoriul belarus, similară celei din 2022. Limitări și nuanțe: „nu există indicii” pentru o invazie imediată Deși vorbește despre o posibilă escaladare „în viitorul apropiat”, Viacorka spune că, în acest moment, nu ar exista indicii că o invazie ar urma să aibă loc „în viitorul imediat”. „Putin nu dispune în prezent de resursele necesare pentru a deschide un nou front.” El mai afirmă că „provocările cu drone și elicoptere” ar testa capacitățile țărilor occidentale din jurul perimetrului. De ce contează pentru regiune În aceeași logică, oficialul opoziției belaruse spune că „nu există motive de panică”, invocând faptul că Polonia și statele baltice își consolidează apărarea. În plus, el susține că foarte puțini militari belaruși ar fi dispuși să participe la operațiuni de luptă împotriva țărilor vecine. [...]
Ucraina anticipează un atac aerian masiv al Rusiei în următoarele ore , iar presiunea pe apărarea antiaeriană crește într-un moment în care Kievul reclamă un deficit de interceptoare, potrivit Antena 3 . În acest context, Germania a livrat un nou sistem IRIS-T , însă acesta nu poate intercepta rachete balistice, exact categoria pe care Ucraina spune că o poate contracara cel mai greu. Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu la CBS News, că Ucraina se așteaptă la un atac „în această noapte sau în noaptea următoare”, cu drone, rachete de croazieră și rachete balistice, pe baza informațiilor primite de la SUA și aliați europeni. Președintele ucrainean a spus că va transmite populației să se adăpostească, precizând totodată că momentul exact nu este cunoscut „100% sigur”. Deficitul de interceptoare, vulnerabilitatea cheie Zelenski a indicat un atac recent drept exemplu de presiune asupra apărării aeriene, în care Rusia ar fi folosit peste 600 de drone de fabricație iraniană și aproximativ 90 de rachete, inclusiv 30 balistice. El a spus că doborârea lor a fost „foarte dificilă” și a descris apărarea antibalistică drept „cel mai mare deficit”. Tot Zelenski a afirmat că, în ultima săptămână, forțele ruse ar fi lansat peste 2.300 de drone de atac, aproape 1.560 de bombe aeriene ghidate și 108 rachete, iar loviturile ar fi vizat infrastructură civilă, inclusiv clădiri rezidențiale și instalații energetice. IRIS-T din Germania ajută, dar nu rezolvă problema rachetelor balistice Ucraina a primit un nou sistem IRIS-T din Germania, livrat cu o zi înainte de declarațiile lui Zelenski. Sistemul este prezentat ca parte a apărării aeriene „stratificate” a Ucrainei, bazată pe mai multe tipuri de echipamente furnizate de aliați. Antena 3 notează că: varianta cu rază scurtă poate lovi ținte la 12 kilometri și până la 8 kilometri altitudine; varianta cu rază medie poate atinge ținte la 40 de kilometri și până la 20 de kilometri altitudine; lansatoarele sunt mobile și pot transporta opt rachete; sistemul este optimizat pentru ținte lente, la joasă altitudine, cu semnătură radar redusă (de exemplu rachete de croazieră), dar nu poate intercepta rachete balistice, potrivit experților citați. Cererea către SUA pentru Patriot și contextul scăderii ajutorului Pe 27 mai, Zelenski i-a trimis o scrisoare președintelui american Donald Trump, cerând interceptoare Patriot PAC-3 și sisteme suplimentare, invocând că ritmul livrărilor prin programul Prioritized Ukraine Requirements List (PURL) „nu mai ține pasul” cu amenințarea. Trump nu a făcut declarații publice despre scrisoare, iar parlamentari americani aflați la Kiev pe 28 mai au spus că Washingtonul ar trebui să răspundă pozitiv solicitării. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că SUA „vor găsi o modalitate” de a ajuta Ucraina să se apere, fără să ofere detalii despre tipul de sprijin. În același timp, ajutorul militar american pentru Ucraina ar fi scăzut cu 99% în 2025, potrivit Institutului Kiel pentru Economia Mondială, citat în material. Amenințări și pe axa Belarus: Lukașenko vorbește despre o „țintă majoră” Pe fondul temerilor privind o implicare mai directă a Belarusului, Alexander Lukașenko a spus pe 31 mai că Belarus are în vizor o „țintă majoră” în Ucraina, „cu coordonate precise”, „foarte aproape de Belarus”, și a amenințat că ar putea bombarda Kievul. Declarațiile vin după ce un comandant ucrainean a vorbit despre identificarea a 500 de posibile ținte în Belarus, iar Zelenski a avertizat anterior asupra unei posibile ofensive din nord. În pofida avertismentelor venite dinspre Moscova privind posibile lovituri asupra Kievului și a recomandărilor de evacuare, Antena 3 notează că nicio ambasadă străină din capitala ucraineană nu a raportat evacuarea personalului. Ce urmează Din informațiile prezentate, Ucraina se pregătește pentru un nou val de atacuri aeriene în următoarele ore, în timp ce livrările occidentale (precum IRIS-T) întăresc apărarea împotriva unor tipuri de amenințări, dar lasă deschisă problema interceptării rachetelor balistice, unde Kievul spune că are cea mai mare lipsă. În paralel, retorica Belarusului adaugă un risc suplimentar pe flancul nordic, fără indicii concrete, în material, despre o decizie operațională iminentă a Minskului. [...]
România duce incidentul dronei din Galați în Consiliul de Securitate ONU , într-o mișcare cu miză de securitate și de reglementare internațională, după ce o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit pe un bloc și a explodat, rănind doi civili, potrivit Libertatea . Reuniunea de urgență este programată luni, 1 iunie 2026, la ora 15.00 (ora New York), într-o sesiune specială la care va participa și ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu. Ambasadorul României la ONU, Cornel Feruță, a spus că Bucureștiul a declanșat consultări imediat după incident și a cerut convocarea Consiliului de Securitate. „Imediat după incidentul dronei ruseşti care a explodat pe clădirea de apartamente din Galaţi, România a declanşat consultări la ONU şi a solicitat o reuniune a Consiliului de Securitate, în baza articolelor 34 şi 35 din Carta Naţiunilor Unite (...). Solicitarea României a fost sprijinită de parteneri şi aliaţi”, a transmis Cornel Feruță. Ce urmărește România la ONU: activarea mecanismelor din Carta ONU Cererea României se bazează pe articolele 34 și 35 din Carta ONU, care permit Consiliului de Securitate să investigheze situații ce pot pune în pericol pacea și securitatea internațională și dau dreptul statelor membre să sesizeze astfel de cazuri. În argumentația prezentată, Cornel Feruță a indicat că intruziunea dronei și explozia într-o zonă dens populată, cu răniți, reprezintă „încălcări grave” ale Cartei ONU și ale dreptului internațional. Context: incidentul și reacțiile oficiale Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a declarat „alarmat” de incident, potrivit ambasadorului României la ONU, care a amintit și poziția acestuia de condamnare a atacurilor împotriva civililor și infrastructurii civile. Președintele Nicușor Dan a publicat imagini cu fragmente din dronă și inscripțiile de pe acestea și a afirmat că drona este „fără dubiu” de proveniență rusească. El a mai spus că raportul tehnic și concluziile vor fi transmise structurilor specializate ale NATO și Uniunii Europene. „România nu va ignora şi nu va minimaliza niciun incident care pune în pericol viaţa cetăţenilor săi”, a transmis Nicușor Dan. Date tehnice comunicate de MApN Ministerul Apărării a anunțat că, în noaptea de 29 spre 30 mai, o dronă rusească a lovit un bloc din Galați, iar impactul a fost urmat de explozie și incendiu într-un apartament de la etajul 10. După analiza fragmentelor, MApN a indicat că a fost vorba despre o dronă kamikaze Geran-2, de fabricație rusească, cu o încărcătură de luptă de tip High-Explosive de 30 de kilograme, care a explodat la impact. Potrivit ministerului, probele sunt identice cu resturi de drone recuperate anterior în localități precum Ceatalchioi, Galați, Grindu sau Luncavița. Separat, Generali România a anunțat că îl va despăgubi pe proprietarul apartamentului cel mai grav afectat, locuința fiind asigurată printr-o poliță facultativă, iar compania a început procesul de despăgubire. Incidentul este prezentat drept unul dintre cele mai grave episoade produse pe teritoriul României de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, în condițiile în care drona a lovit o clădire locuită și a rănit civili. [...]
Escaladarea militară SUA–Iran pune din nou presiune pe fluxurile energetice din Strâmtoarea Hormuz , după ce Washingtonul a lovit ținte militare iraniene, iar Kuweitul a raportat tiruri cu drone și rachete, potrivit NPR . În contextul unui armistițiu fragil, Iranul își menține controlul asupra strâmtorii, ceea ce continuă să perturbe aprovizionarea globală cu energie. Atacurile vin după ce Teheranul a doborât în weekend o dronă americană MQ-1 Predator, iar armata SUA spune că a răspuns prin bombardarea unor situri iraniene de radar și control al dronelor. Iranul a recunoscut că a lansat o lovitură de represalii, în timp ce autoritățile din Kuweit au anunțat că au încercat să intercepteze atacuri aeriene asupra teritoriului lor. Ce a lovit SUA și de ce Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că loviturile au avut loc sâmbătă și duminică, în zona orașului Geruk și pe insula Qeshm. Potrivit armatei americane, operațiunea a vizat apărarea aeriană iraniană, o stație de control la sol și două drone de atac „cu sens unic” (drone kamikaze), considerate o amenințare pentru navele care tranzitează apele regionale. CENTCOM a descris acțiunea drept un răspuns la „acțiuni agresive” ale Iranului, inclusiv doborârea dronei MQ-1, despre care SUA afirmă că opera deasupra apelor internaționale. Armata americană a precizat că nu au existat militari americani răniți. Kuweit: interceptări după tiruri cu drone și rachete Kuweitul a anunțat că, luni dimineață devreme, apărarea sa antiaeriană a deschis focul pentru a intercepta drone și rachete. În paralel, Gardienii Revoluției (forța paramilitară a Iranului) au susținut, într-un comunicat preluat de agenția de stat IRNA, că forțele SUA ar fi vizat un turn de telecomunicații și că Iranul a răspuns cu un atac, fără a preciza explicit locația — formulare care, potrivit relatării, ar putea face trimitere la incidentul din Kuweit. Kuweitul găzduiește U.S. Army Central, comandamentul avansat al armatei americane pentru Orientul Mijlociu, ceea ce ridică miza operațională a oricărei deteriorări a securității în zonă. De ce contează economic: Strâmtoarea Hormuz rămâne punctul critic Schimbul de lovituri are loc pe fondul negocierilor pentru prelungirea unui armistițiu, însă Iranul își menține „strânsoarea” asupra Strâmtorii Hormuz. NPR notează că, înainte de perturbări, prin acest culoar îngust trecea aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale tranzacționate la nivel global, ceea ce explică sensibilitatea imediată a piețelor la orice escaladare. Pe lângă energie, presiunea se extinde și asupra altor lanțuri de aprovizionare: publicația menționează impactul asupra îngrășămintelor chimice și riscurile de penurie alimentară, în condițiile în care regiunea Golfului produce 30% din îngrășămintele chimice tranzacționate la nivel global. Negocieri sub foc și incertitudini Potrivit materialului, SUA și Iranul susțin că negocierile continuă, inclusiv pe tema stocului iranian de uraniu îmbogățit. În weekend, SUA au tras o rachetă în camera motoarelor unei nave cargo sub pavilion Gambia care încerca să spargă blocada porturilor iraniene. Președintele Donald Trump s-a întâlnit vineri cu consilieri, dar, conform relatării, nu a decis încă dacă merge mai departe cu un acord de prelungire a armistițiului și de redeschidere a strâmtorii, iar Iranul a spus că înțelegerea nu este finalizată. Într-o postare de luni dimineață pe Truth Social, Trump s-a declarat optimist în privința discuțiilor, fără să abordeze direct schimburile de foc în desfășurare. [...]
