Știri
Știri din categoria Externe
Aliații tradiționali ai Rusiei acuză lipsa de sprijin în momente-cheie, iar parteneriatele strategice ale Moscovei încep să se clatine, pe fondul concentrării aproape exclusive a Kremlinului pe războiul din Ucraina. Potrivit Digi24, în ultimele 13 luni, regimuri precum cele din Venezuela, Iran, Siria sau Cuba s-au simțit abandonate de Rusia exact în momente de criză internă sau externă, punând sub semnul întrebării soliditatea alianțelor construite de Moscova în ultimele două decenii.
Venezuela, considerată cândva unul dintre cei mai loiali parteneri ai Rusiei în America Latină, a fost afectată profund de capturarea fostului lider Nicolas Maduro, aflat acum într-o închisoare din New York. Caracasul acuză serviciile de informații rusești și cubaneze că nu au anticipat și nu au prevenit pericolul venit din partea SUA. Mai mult, tehnica militară furnizată de Rusia, precum sistemele S-300 și Buk-M2, s-a dovedit inutilă în fața unui eventual atac. Nici în domeniul apărării cibernetice, Rusia nu a oferit suportul promis, ceea ce a dus la întreruperi masive de curent în capitala venezueleană, în urma unor atacuri atribuite Statelor Unite. În acest context, succesoarea lui Maduro, Delcy Rodriguez, pare tot mai deschisă către o cooperare cu Washingtonul, în detrimentul vechilor alianțe cu Moscova și Havana.
În Siria, Bashar al-Assad a fost nevoit să vină personal la Moscova după ce Rusia nu a mai reușit să controleze acțiunile rebelilor, iar Cuba se confruntă cu o criză umanitară severă, fără a beneficia de sprijin concret din partea Kremlinului.
Iranul, deși implicat într-o colaborare militară strânsă cu Rusia, a fost ținta unor bombardamente americane în 2025, în timp ce regimul de la Teheran se confruntă cu proteste masive și cu o instabilitate internă gravă. În ciuda declarațiilor oficiale de susținere, Moscova nu a intervenit în mod concret pentru a ajuta Iranul, atenția sa fiind canalizată aproape exclusiv către conflictul din Ucraina.
Aceste evoluții pun în pericol strategia globală a Rusiei de influență în regimurile autoritare și ridică semne de întrebare cu privire la viitorul parteneriatelor sale din Orientul Mijlociu, America Latină și Caraibe. Dacă această tendință continuă, Rusia riscă nu doar să piardă influența în regiuni-cheie, ci și să-și diminueze considerabil capacitatea de negociere în plan geopolitic.
Recomandate
Venezuela a convocat ambasadorul Iranului și a transmis o notă de protest, un semnal de tensiune diplomatică ce poate afecta cooperarea bilaterală construită în jurul energiei și al livrărilor de bunuri strategice , potrivit Agerpres . Ministerul venezuelean al Afacerilor Externe a anunțat, într-un comunicat publicat pe rețelele sociale, că ambasadorul iranian la Caracas a fost chemat pentru a i se înmâna „o notă de protest” după declarații considerate „disprețuitoare și inadecvate” la adresa instituțiilor și autorităților din Venezuela. Autoritățile venezuelene nu au precizat, la solicitarea AFP, care sunt declarațiile vizate. Totuși, potrivit unei înregistrări video care circulă online, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi ar fi spus, referindu-se la negocierile cu SUA, că Iranul „nu este Venezuela”. De ce contează: risc de fricțiuni într-un parteneriat cu miză energetică Episodul este relevant deoarece Caracas și Teheran au menținut, timp de decenii, o cooperare descrisă ca importantă, inclusiv prin acorduri în domenii precum petrochimia, exploatarea minieră, sănătatea și educația, ale căror detalii nu au fost făcute publice. În plan practic, relația a avut și o componentă de sprijin în perioade de criză pentru Venezuela. Agerpres amintește că, în 2020, Iranul a trimis 1,5 milioane de barili de benzină către Venezuela , care traversa o criză economică și nu își putea rafina propriul petrol. Context: repoziționarea Caracasului după reluarea relațiilor cu Washingtonul Materialul plasează tensiunea într-un context politic mai larg: după capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro, pe 3 ianuarie, de armata americană, președinta interimară Delcy Rodriguez a reluat relațiile diplomatice cu Washingtonul, rupte în 2019, și guvernează sub presiune americană. În acest cadru, observatori citați de Agerpres vorbesc despre o „tutelă americană”, iar negocieri între putere și opoziție ar urma să înceapă la 1 august, sub supervizare americană. [...]
Reluarea folosirii rachetelor nord-coreene sugerează un nou stoc pentru Rusia , într-un moment în care Moscova își intensifică atacurile asupra Ucrainei, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Două surse sub rezerva anonimatului au declarat că armata rusă ar fi folosit o rachetă nord-coreeană într-un atac lansat în noaptea de miercuri spre joi, în apropierea orașului Krîvîi Rih (Krivoi Rog), în centrul Ucrainei. În atac ar fi fost uciși mai mulți membri ai aceleiași familii. Informația nu este confirmată oficial în material de către forțele aeriene ucrainene, care nu au răspuns imediat unei solicitări de comentarii. De ce contează: semnal despre capacitatea de aprovizionare a Rusiei Deși Rusia a mai folosit în trecut rachete nord-coreene împotriva țintelor ucrainene, una dintre surse a indicat că reluarea utilizării după o pauză îndelungată ar putea însemna că Moscova dispune de un nou stoc de astfel de arme, pe fondul intensificării atacurilor cu rachete. O sursă militară a afirmat că 8 august 2025 a fost ultima dată când Ucraina a confirmat un atac rusesc cu o rachetă nord-coreeană. Context: atacuri cu rachete și drone și presiune pe apărarea aeriană Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a atacat Ucraina cu zeci de rachete și sute de drone în timpul nopții, iar opt persoane au fost ucise. Zelenski a deplâns lipsa de provizii pentru apărarea aeriană și le-a cerut aliaților să sprijine Kievul. Rusia a început să folosească rachete balistice nord-coreene cu rază scurtă de acțiune KN-23 și KN-24 împotriva Ucrainei spre sfârșitul anului 2023, mai notează Reuters, citat de Agerpres. În același context, Coreea de Nord este prezentată drept un aliat apropiat al Rusiei în conflict, furnizând mii de soldați și milioane de obuze de artilerie, pe lângă rachete. [...]
Cuba își deschide sectoare-cheie către investiții private , într-o schimbare de reglementare care poate redesena rapid economia insulei, pe fondul unei crize profunde și al presiunilor externe, potrivit Mediafax . Autoritățile au anunțat reducerea drastică a activităților interzise companiilor private, la câteva săptămâni după aprobarea în Parlament a unui pachet de 176 de măsuri pentru promovarea economiei de piață. Miza imediată este lărgirea bazei de operatori economici într-un stat cu economie planificată central, într-un moment în care penuriile și întreruperile de curent afectează funcționarea normală a economiei. Presa de stat a transmis că noile reglementări „extind semnificativ domeniul de acțiune al antreprenorilor și companiilor private” din Cuba. Ce sectoare sunt deschise acum companiilor private În lista domeniilor menționate ca fiind deschise sau mai accesibile sectorului privat intră, între altele: distribuția de benzină și benzinăriile; servicii farmaceutice și optice, inclusiv farmacii; cămine de bătrâni; terminale de pasageri și mărfuri, instalații portuare și administrarea porturilor de agrement; gestionarea deșeurilor; importul de vehicule; energie regenerabilă și producția de energie regenerabilă; operațiuni petroliere și miniere, „sub rezerva anumitor condiții”. Mediafax notează că informațiile sunt relatate în contextul unor anunțuri oficiale, preluate de Le Figaro. Unde statul păstrează controlul Autoritățile cubaneze mențin explicit sub control public câteva domenii considerate sensibile sau strategice. În sănătate, statul își păstrează rolul central, iar serviciile medicale ar urma să rămână garantate populației prin servicii spitalicești gratuite, conform anunțurilor citate. Educația rămâne, de asemenea, în zona sectorului public, cu o „deschidere provizorie” limitată la îngrijirea copiilor, cursuri de limbi străine și meditații. Alte domenii rămase la stat includ mass-media, telecomunicațiile, securitatea și „domeniile strategice”. Context: criză economică și presiune externă Schimbarea vine într-un moment în care Cuba se confruntă cu o criză severă, pe fondul embargoului american în vigoare din 1962 și al unei „blocade petroliere” menționate ca durând de aproape cinci luni. Potrivit informațiilor din articol, această situație a împins economia „în pragul colapsului”, cu pene de curent pe scară largă și penurii de alimente, combustibil, apă potabilă și medicamente. Ce indică datele despre sectorul privat Autoritățile afirmă că în Cuba există peste 15.000 de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), autorizate din 2021, iar acestea „se așteaptă” să ajungă la mai mult de jumătate din sectorul comerțului cu amănuntul până în 2025. Dacă această proiecție se confirmă, extinderea accesului la sectoare precum energie, logistică portuară sau distribuție ar putea accelera mutarea unei părți mai mari din activitatea economică spre operatori privați, în limitele stabilite de stat. [...]
Serghei Lavrov a respins ideea unor concesii ale Moscovei și a acuzat Occidentul că urmărește „dezmembrarea” Rusiei , într-un nou mesaj care întărește linia dură a Kremlinului privind condițiile pentru negocieri și face mai improbabil un armistițiu pe termen scurt, potrivit Kyiv Post . Ministrul rus de Externe a susținut că „întregul Occident” s-ar fi „unit împotriva Rusiei” și că guvernele occidentale ar folosi Ucraina pentru a slăbi Moscova. Declarațiile sunt atribuite de publicație agenției ruse de stat TASS . Lavrov a afirmat că progresele recente ale Ucrainei pe câmpul de luptă ar fi fost posibile datorită sprijinului aliaților Kievului și a acuzat statele occidentale că ar spera să „dezmembreze” Rusia și să întoarcă populația împotriva conducerii. În același timp, partenerii Ucrainei au spus în mod constant că asistența militară are scopul de a ajuta țara să se apere în fața invaziei ruse, notează articolul. Pe componenta de negociere, Lavrov a acuzat Occidentul că ar transmite „ultimatumuri” Moscovei pentru încheierea războiului și a indicat că Rusia nu este dispusă să facă concesii. El a spus că Rusia ar trebui să-și dezvolte „o mânie sănătoasă” în politica externă, fără „isterie”. Mesaj către flancul estic și tema nucleară Separat, Lavrov a descris statele baltice drept „principalele focoase” ale Occidentului împotriva Moscovei. El a criticat discuțiile din regiune despre restricții privind o posibilă desfășurare de arme nucleare, prezentându-le ca o amenințare suplimentară la adresa Rusiei. De ce contează: semnal de blocaj pe armistițiu În contextul discuțiilor despre oprirea luptelor, Lavrov a reiterat că Moscova nu ar accepta un armistițiu pe actuala linie a frontului ca precondiție pentru negocieri, invocând faptul că Rusia ar fi fost „înșelată” în timpul discuțiilor eșuate din 2022. Potrivit lui Lavrov, Rusia rămâne „deschisă” negocierilor, dar doar dacă acestea includ „propuneri sensibile” și „oameni rezonabili” de partea ucraineană. El a mai spus că Moscova nu va lua „pe nimeni pe cuvânt” și a respins din nou ideea unui armistițiu înaintea negocierilor, făcând trimitere la discuțiile de la Istanbul din primele luni ale războiului. [...]
FSB a emis un mandat internațional pe numele lui Pavel Durov , fondatorul Telegram, într-un nou pas cu potențial de a complica funcționarea și poziționarea platformei pe piețe-cheie, pe fondul presiunilor tot mai mari ale autorităților asupra aplicațiilor de mesagerie criptate, potrivit news.ro . Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat miercuri că l-a pus sub acuzare pe Durov pentru facilitarea activităților teroriste și că a emis un mandat internațional de arestare. Informația este relatată de Reuters, citată de news.ro. FSB susține că acuzațiile vizează faptul că Telegram nu a eliminat materiale „utilizate de serviciile speciale ucrainene și de organizațiile teroriste și extremiste” pentru pregătirea și coordonarea unor acte precum sabotaj și terorism, „ucideri în masă” și operațiuni de fraudă cibernetică pe teritoriul Federației Ruse. Până la momentul publicării, nu exista un comentariu imediat din partea lui Durov sau a Telegram. De ce contează: presiune de reglementare asupra unei platforme cu peste 1 miliard de utilizatori Telegram, aplicație de mesagerie criptată fondată în 2013, afirmă că are peste 1 miliard de utilizatori și este folosită pe scară largă de ambele părți implicate în războiul dintre Rusia și Ucraina. În acest context, un mandat internațional de arestare pe numele fondatorului ridică miza pentru relația platformei cu autoritățile și pentru modul în care gestionează conținutul și solicitările instituțiilor de aplicare a legii. Rusia a încercat în repetate rânduri să restricționeze utilizarea Telegram în ultimii ani, promovând propriul serviciu de mesagerie, MAX, susținut de stat, potrivit aceleiași surse. Context: anchetă și în Franța Separat, autoritățile franceze îl anchetează pe Durov în legătură cu acuzații potrivit cărora Telegram nu ar fi combătut adecvat activitățile criminale de pe platformă și nu ar fi cooperat suficient cu solicitările autorităților. Durov neagă orice faptă ilegală. Durov s-a născut în Rusia, dar deține pașapoarte din Emiratele Arabe Unite și Franța. Înainte de Telegram, el a fondat VKontakte, rețeaua socială considerată echivalentul rusesc al Facebook, iar în 2014 și-a vândut restul participației „sub presiunea autorităților ruse”, conform informațiilor citate. [...]
Escaladarea diplomatică cu Rusia riscă să complice mediul de securitate la granița estică a UE și NATO , după ce Moscova a transmis avertismente directe României în contextul incidentelor cu drone doborâte pe teritoriul național, potrivit HotNews . Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev , a fost convocat luni, 27 iulie 2026, la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) , „ca reacție fermă la violările repetate ale spațiului aerian al României din perioada 24–26 iulie”, interval în care Armata Română a doborât trei drone intrate neautorizat în țară. Avertismentul Moscovei: „implicare directă” și retorsiune Ambasada Federației Ruse la București a susținut, într-un comunicat publicat pe Facebook, că la întâlnire „nu a fost prezentată nicio dovadă” privind apartenența dronelor la Rusia și că nu ar fi primit răspunsuri la întrebări despre „parametrii tehnici de zbor”. În același mesaj, ambasada afirmă că Rusia „nu a trimis niciodată și nu trimite” drone de luptă împotriva unor obiective din România și califică acuzațiile drept „speculații”. În același timp, comunicatul include un avertisment explicit privind o posibilă escaladare, în special în legătură cu „tentativele de acțiuni transfrontaliere ale apărării antiaeriene române”, care – potrivit părții ruse – „ar însemna implicarea directă a României în acțiuni de luptă pe teritoriul Ucrainei”. Mesajul se încheie cu o amenințare de retorsiune în contextul unei măsuri anunțate de România: „Expulzarea neargumentată în niciun fel a angajatului Ambasadei Federației Ruse nu va rămâne fără răspuns”, a transmis ambasada. Poziția MAE: fragmente confirmate ca fiind de proveniență rusească și măsuri diplomatice MAE a anunțat că, la convocare, ambasadorului rus i-au fost prezentate fragmente ale unei drone distruse pe teritoriul României, iar „investigațiile derulate de Parchet” ar fi confirmat oficial că acestea sunt de proveniență rusească. Totodată, România a declarat indezirabil un membru al misiunii diplomatice ruse la București, care trebuie să părăsească țara în termen de cinci zile. În paralel, ambasadorul României la Moscova a fost chemat la București pentru consultări. MAE a mai transmis că este „absolut inadmisibil și intolerabil” ca Rusia să continue încălcarea spațiului aerian al României, subliniind că acesta este și spațiu aerian al NATO și al Uniunii Europene, și că Federația Rusă poartă „responsabilitatea exclusivă” pentru incidente și pentru deteriorarea mediului regional de securitate. Context: declarațiile pentru TASS și noi alerte radar Înainte de comunicatul ambasadei, Lipaev a declarat pentru agenția rusă de stat TASS că ar fi vorba despre „o înscenare propagandistică” menită să împiedice lovituri asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Marea Neagră și de pe Dunăre, despre care susține că ar fi folosită de NATO pentru livrări de armament. În același context, HotNews amintește că luni dimineață sistemul radar al MApN a detectat o nouă dronă care a pătruns în spațiul aerian al României, fiind ridicate două avioane F-16, iar după-amiază a fost detectat și un grup de ținte aeriene în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina, în jurul orei 16.00. De ce contează Schimbul de acuzații și avertismente vine pe fondul unor incidente repetate la frontieră și ridică miza operațională și de reglementare a răspunsului României: orice măsură de apărare aeriană care ar putea fi interpretată ca acțiune „transfrontalieră” devine, în logica Moscovei, pretext pentru escaladare, în timp ce Bucureștiul își ancorează reacția în cadrul NATO și UE și în investigații interne care atribuie proveniența dronelor. [...]
