Știri
Știri din categoria Externe
Iran a transmis SUA o „propunere revizuită” de încheiere a conflictului, în timp ce negocierile rămân blocate pe mize cu impact direct asupra pieței energiei, inclusiv controlul Strâmtorii Hormuz, rută prin care în mod normal trece circa o cincime din transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate, potrivit Daily Mail.
Un oficial pakistanez citat de publicație a spus luni că propunerea a fost împărtășită Washingtonului și a avertizat că „nu mai e mult timp”, susținând că ambele părți „își schimbă constant condițiile”. Informația vine la câteva ore după ce Donald Trump a afirmat, într-o postare pe Truth Social, că „timpul se scurge” pentru Iran și că Teheranul „ar face bine să se miște repede, altfel nu va mai rămâne nimic din ei”.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a confirmat că poziția Teheranului a fost transmisă „părții americane” prin mediatorul Pakistan. Potrivit lui, schimburile continuă prin același canal, fără detalii despre conținutul propunerii.
Conflictul ar fi izbucnit pe 28 februarie, iar cele două părți ar fi avut până acum un singur tur de discuții, în condițiile unui armistițiu „fragil” în vigoare din 8 aprilie, conform aceleiași surse.
Daily Mail notează că unul dintre punctele care blochează negocierile este controlul Iranului asupra Strâmtorii Hormuz, unde Teheranul a oprit traficul maritim. În timp de pace, ruta ar asigura aproximativ o cincime din transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate, dar și alte mărfuri, inclusiv îngrășăminte.
Iranul a anunțat luni, prin principalul său organism de securitate, formarea unei noi structuri pentru administrarea strâmtorii, „Persian Gulf Strait Authority” (PGSA), care ar urma să ofere „actualizări în timp real” despre operațiuni și evoluții. Publicația precizează că nu este clar ce atribuții concrete va avea noul organism, însă Press TV (post iranian în limba engleză) ar fi descris inițiativa ca un „sistem de exercitare a suveranității” asupra strâmtorii, iar navelor li s-ar fi transmis „reglementări”.
Daily Mail mai relatează că Iranul a spus în repetate rânduri că traficul maritim „nu va reveni la statutul de dinainte de război” și că luna trecută ar fi anunțat primele venituri din taxe percepute pentru tranzit.
Baghaei a apărat public cererile Iranului, între care eliberarea activelor iraniene înghețate în străinătate și ridicarea sancțiunilor. Tot el a susținut solicitarea ca SUA să plătească despăgubiri de război, descriind conflictul drept „ilegal și lipsit de bază”, și a afirmat că Iranul este „pe deplin pregătit pentru orice eventualitate”.
În paralel, Daily Mail citează agenția iraniană Fars, care a susținut că Washingtonul ar fi transmis o listă în cinci puncte, inclusiv cererea ca Iranul să păstreze în funcțiune un singur sit nuclear și să transfere către SUA stocul de uraniu puternic îmbogățit. Fars a mai afirmat că SUA ar fi refuzat să elibereze „nici măcar 25%” din activele înghețate ale Iranului și să plătească reparații.
Agenția Mehr, tot din Iran, a fost citată cu ideea că SUA „nu oferă concesii tangibile”, dar cere concesii care nu au fost obținute în timpul războiului, ceea ce „va duce la un impas”, descriind condițiile americane drept „excesive”.
În lipsa detaliilor despre „propunerea revizuită”, rămâne neclar dacă aceasta reduce diferențele dintre părți. Din informațiile prezentate, blocajul pare să se mențină pe două planuri cu efecte directe: condițiile legate de programul nuclear și controlul asupra Strâmtorii Hormuz, cu implicații pentru transporturile globale de energie și pentru stabilitatea piețelor.
Recomandate
Administrația Trump mizează pe un acord cu Iranul care să reducă riscul unor noi lovituri și să stabilizeze fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz , în condițiile în care vicepreședintele SUA, JD Vance , spune că în negocieri s-au făcut „multe progrese”, potrivit Reuters . Vance a declarat, la un briefing la Casa Albă, că atât Statele Unite, cât și Iranul „nu vor să vadă reluarea campaniei militare” și că Washingtonul consideră că Teheranul „vrea să încheie un acord”. Miza economică: Strâmtoarea Hormuz și riscul pentru piețele de energie În relatarea Reuters, președintele Donald Trump este descris ca fiind sub presiune să ajungă la un acord care ar redeschide Strâmtoarea Hormuz, o rută-cheie pentru aprovizionarea globală cu petrol și alte materii prime. Un astfel de deznodământ ar reduce riscul de întreruperi logistice și de volatilitate a prețurilor la energie, cu efecte în lanț asupra inflației și costurilor pentru companii. Trump a mai spus anterior că speră ca un acord să fie aproape de finalizarea conflictului, dar a amenințat și cu reluarea loviturilor militare asupra Iranului dacă nu se ajunge la o înțelegere. Linia roșie a Washingtonului: Iranul să nu obțină armă nucleară Vance a afirmat că a discutat recent cu Trump, care a insistat că „problema centrală” pentru SUA este ca Iranul să nu poată avea niciodată o armă nucleară. Vicepreședintele a argumentat că, în caz contrar, statele din zona Golfului ar putea căuta propriile arme, iar proliferarea s-ar extinde și în alte regiuni. Totodată, SUA urmăresc un proces prin care Iranul să lucreze cu Washingtonul pentru a se asigura că nu își va reconstrui capacitatea de a produce arme nucleare în anii următori, acesta fiind obiectivul negocierilor, potrivit declarațiilor lui Vance. Ce nu este pe masă, deocamdată: transferul uraniului îmbogățit către Rusia Întrebat dacă Rusia ar putea prelua uraniul îmbogățit al Iranului, Vance a spus că „acesta nu este în prezent planul guvernului SUA” și că iranienii nu au ridicat subiectul. [...]
Donald Trump a introdus un termen de „două, trei zile” pentru negocieri cu Iranul , înaintea unei posibile reluări a loviturilor SUA , ceea ce menține riscul unei escaladări rapide în Orientul Mijlociu, cu efecte directe asupra piețelor de energie și a costurilor de transport. Potrivit Digi24 , Trump a spus că era „la o oră distanță” de a ordona un atac asupra Iranului, dar a ales să amâne decizia pentru a lăsa loc negocierilor. În declarații făcute pe șantierul sălii de bal de la Casa Albă, președintele SUA a afirmat că „totul era pregătit” pentru a da ordinul și că navele militare erau încărcate cu rachete și alte arme, „gata de acțiune”. În același timp, Trump a precizat că „nu a decis încă” să ordone noi lovituri împotriva Iranului. Fereastra scurtă de decizie și riscul de escaladare Trump a indicat că Teheranul mai are „două, trei zile” pentru ca negocierile să înregistreze progrese, menționând ca repere posibile „vineri, sâmbătă, duminică” sau chiar „până la începutul săptămânii viitoare”. În lipsa unui acord, a spus că armata americană ar putea fi nevoită să lanseze „o altă lovitură puternică” asupra Iranului. În același context, Trump a susținut că Iranul „imploră să încheie un acord” și a legat urgența de obiectivul de a împiedica Iranul să obțină „o nouă armă nucleară”. „Păi, adică, spun două sau trei zile, poate vineri, sâmbătă, duminică, ceva, poate la începutul săptămânii viitoare, o perioadă limitată de timp, pentru că nu putem să-i lăsăm să aibă o nouă armă nucleară.” Presiune diplomatică din Golf și mesaj către China Trump a reiterat că partenerii din Golf i-ar fi cerut să nu atace Iranul, pentru a prioritiza calea diplomatică. Separat, el a afirmat că președintele chinez Xi Jinping i-ar fi făcut o „promisiune frumoasă” – să „nu trimită nicio armă” în Iran – și a spus că îl crede „pe cuvânt”. Digi24 notează că luna trecută Beijingul a respins drept „informații nefondate” acuzațiile potrivit cărora China ar fi intenționat să trimită arme în Iran. Ce urmează Din informațiile prezentate, următoarele zile sunt decisive: Trump a lăsat deschisă atât opțiunea reluării loviturilor, cât și continuarea negocierilor, fără a anunța un calendar ferm sau condiții concrete pentru un acord. [...]
Președintele Cubei avertizează că un atac militar american ar provoca un „măcel” cu efecte imprevizibile , pe fondul escaladării tensiunilor dintre Havana și Washington și al unei crize energetice care se adâncește după tăierea accesului la petrolul venezuelean, relatează Politico . Miguel Díaz-Canel Bermúdez a spus, într-o postare pe rețelele sociale, că autoritățile cubaneze „cunosc deja” amenințările de agresiune militară din partea SUA și a calificat simpla amenințare drept „o crimă internațională”. El a susținut că materializarea ei „ar provoca un măcel cu consecințe incalculabile”, inclusiv „distrugerea păcii și stabilității”. Presiune politică și șoc energetic: miza operațională pentru Cuba Potrivit publicației, tensiunile s-au amplificat în al doilea mandat al lui Donald Trump , administrația aplicând o strategie de „presiune maximă” asupra insulei, cu obiectivul de a forța o schimbare de regim. În acest context, după capturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, SUA ar fi preluat controlul asupra producției de petrol a Venezuelei — resursă de care Cuba depindea puternic — și ar fi început să blocheze transporturile de petrol din alte țări către Cuba. Consecința directă, conform relatării, a fost deteriorarea rapidă a unei rețele energetice deja fragile. Declarațiile lui Trump și reacția Casei Albe Politico notează că Trump a sugerat în repetate rânduri ideea preluării controlului asupra Cubei, afirmând în martie, în discuții cu reporterii, că Venezuela a fost „doar primul pas”. „Luarea Cubei, adică fie că o eliberez, fie că o iau, cred că aș putea face orice vreau cu ea, dacă vreți să știți adevărul. Chiar cred că voi avea onoarea de a avea onoarea de a lua Cuba. Ar fi bine. E o mare onoare.” Întrebată pentru un punct de vedere, Casa Albă a reiterat declarații ale lui Trump potrivit cărora țara „va eșua” și „noi vom fi acolo să-i ajutăm”. Informații despre drone și Guantánamo: un posibil pretext Axios a relatat duminică faptul că unii oficiali din comunitatea de informații ar crede că insula a achiziționat peste 300 de drone militare și discută lansarea unor atacuri asupra bazei americane de la Guantánamo Bay , asupra unor nave militare și posibil chiar asupra orașului Key West, Florida. Politico precizează că nu a verificat independent detaliile acestui raport, iar Ambasada Cubei în SUA a sugerat, într-un comunicat de duminică, că ar fi vorba despre un pretext fals pentru a viza insula. În paralel, directorul CIA, John Ratcliffe, a călătorit săptămâna trecută la Havana pentru întâlniri cu oficiali de rang înalt, potrivit aceleiași surse. [...]
Serviciile secrete germane avertizează că Iranul își poate extinde operațiunile teroriste în Europa prin recrutări ieftine pe rețele sociale , potrivit Mediafax , care citează o anchetă Euractiv și poziția agenției germane de informații interne, Bundesamt für Verfassungsschutz (BfV). Miza pentru statele europene este una operațională: un volum mare de atacuri mici poate consuma rapid resursele de prevenție și investigație. BfV susține că Teheranul ar putea intensifica astfel de acțiuni pe teritoriul european după ce presiunea militară din conflictul cu Israelul și Statele Unite se va diminua. Țintele menționate includ instituții evreiești, disidenți iranieni din diaspora și persoane considerate de regimul de la Teheran drept „trădătoare”. Recrutare pe Snapchat și plăți „cu sume mici” Conform anchetei Euractiv, din martie 2026 ar opera o rețea de recrutare numită HAYI, care ar contacta tineri infractori, uneori minori, pe Snapchat sau Telegram. Aceștia ar fi plătiți cu sume reduse pentru a executa atacuri precum explozii rudimentare sau incendieri nocturne. Cercetătorul Adrian Shtuni, citat de Euractiv, afirmă că au fost documentate 17 atacuri atribuite acestei rețele în Europa. El descrie efectul tactic al folosirii unor „agenți” ieftini și ușor de înlocuit: „Prin desfășurarea de agenți tineri, ieftini și de unică folosință, se pot genera amenințări dificil de prevăzut, costisitoare de contracarat și chiar mai greu de combătut prin metode convenționale.” Presiune pe securitatea internă: multe incidente, multe ținte Logica operațională descrisă în material este că atacurile individuale pot fi relativ mici, însă frecvența lor ar putea „sufoca” serviciile de securitate, obligate să gestioneze simultan protecția unor obiective (sinagogi, școli, centre comunitare), investigații și monitorizarea activității online. Separat, ancheta Euractiv indică și un fenomen în Germania: zeci de persoane cu reședința în această țară ar fi călătorit în Iran pentru antrenamente militare sau pentru a sprijini regimul. Sunt menționați doi bărbați din Hamburg filmați la un punct de control al miliției Basij, înarmați cu puști de asalt, care ar fi apărut ulterior în materiale de propagandă pro-regim. BfV spune că urmărește aceste cazuri și că serviciile iraniene ar fi dispuse să folosească „metode echivalente cu terorismul de stat”, de la supraveghere până la comploturi de atac. Arestare anunțată de SUA și scenariul „dublu” pentru perioada următoare Materialul mai arată că autoritățile americane au anunțat arestarea lui Mohammad Baqer Al-Saadi , descris de FBI drept principal coordonator al operațiunilor HAYI în Europa. Potrivit Departamentului de Justiție al SUA, acesta ar fi orchestrat 18 atacuri teroriste în Europa în trei luni și ar fi planificat operațiuni similare în SUA; ar fi fost reținut în timp ce călătorea prin Turcia. Pentru perioada următoare, scenariul considerat „cel mai plauzibil” de analiștii citați de Euractiv este o abordare combinată: atacuri ieftine și repetate de tip HAYI, alături de operațiuni mai sofisticate, realizate de persoane întoarse după antrenamente în Iran sau de „celule adormite” reactivate. [...]
Amenințarea Iranului de a deschide „noi fronturi” ridică riscul reluării conflictului și prelungește incertitudinea economică din regiune , într-un moment în care negocierile cu SUA rămân blocate, potrivit HotNews . Armata iraniană a transmis marți că ar reacționa prin extinderea confruntării dacă Washingtonul reia atacurile împotriva Iranului, suspendate după intrarea în vigoare a armistițiului din 8 aprilie. Într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, Mohammad Akraminia, a avertizat că, în cazul unei „noi agresiuni”, Teheranul va „deschide noi fronturi”, declarație citată de agenția oficială Isna, conform relatării France Presse preluate de Agerpres. Context: Trump spune că a anulat un atac, dar păstrează opțiunea militară Președintele american Donald Trump a anunțat luni că a anulat „în ultimul moment” un nou atac împotriva Iranului, care ar fi urmat să aibă loc marți, și a invocat solicitarea liderilor din Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, care ar considera posibil un acord cu Teheranul. Detaliile planului nu fuseseră menționate anterior, iar Trump a vorbit despre el într-un mesaj pe Truth Social. În același timp, Trump a susținut că există „șanse foarte mari” de a se ajunge la un acord, dar a avertizat că SUA sunt pregătite să lanseze „un atac total și la scară largă” „în orice moment” dacă nu se găsește o înțelegere acceptabilă. Potrivit lui, acordul ar trebui să garanteze că Iranul nu va obține arma nucleară. Negocierile după armistițiu: o rundă fără rezultat și poziții „foarte îndepărtate” După armistițiul intrat în vigoare pe 8 aprilie, încheind aproape 40 de zile de lovituri, au început negocieri pentru un acord, însă pozițiile rămân „foarte îndepărtate”, în special pe dosarul nuclear. A avut loc o singură rundă de discuții între reprezentanți americani și iranieni, pe 11 aprilie, la Islamabad , care s-a încheiat fără rezultat. Diplomația iraniană a anunțat luni dimineață că a răspuns la o nouă propunere a SUA, menită să depășească impasul și să pună capăt „în mod durabil” războiului din Orientul Mijlociu. Teheranul și-a reiterat cererile, inclusiv deblocarea activelor iraniene înghețate în străinătate și ridicarea sancțiunilor internaționale care, potrivit sursei, „sufocă” economia iraniană. Ce reclamă fiecare parte, potrivit presei iraniene Șeful comandamentului forțelor armate iraniene, Ali Abdollahi, a avertizat SUA și aliații lor împotriva unor noi „erori strategice și de calcul”. Presa iraniană a criticat „condițiile excesive” ale ultimei oferte americane. Potrivit agenției Fars, Washingtonul ar cere Iranului: să mențină o singură instalație nucleară în activitate; să transfere către SUA stocul de uraniu puternic îmbogățit. Aceeași sursă susține că Washingtonul ar fi refuzat inclusiv deblocarea a „cel puțin 25%” din active sau plata unor despăgubiri pentru daunele suferite de Iran în timpul războiului. De ce contează: risc de escaladare și presiune pe stabilitatea regională Mesajul Teheranului indică faptul că o eventuală reluare a atacurilor ar putea extinde conflictul dincolo de parametrii actuali, ceea ce menține ridicată incertitudinea în Orientul Mijlociu. În paralel, faptul că negocierile au produs până acum un singur contact direct fără rezultat sugerează că o soluție diplomatică rămâne fragilă, în pofida semnalelor optimiste transmise de la Washington. [...]
Iranul își întărește controlul asupra Strâmtorii Ormuz printr-un nou organism de supraveghere , într-un moment în care traficul maritim prin această rută strategică rămâne puternic perturbat, cu efecte potențiale asupra transportului maritim global, potrivit news.ro . Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a anunțat luni înființarea unei noi autorități pentru gestionarea Strâmtorii Ormuz, pe care Teheranul spune că a „închis-o efectiv” și pentru care intenționează să perceapă taxe de trecere navelor. Măsura semnalează o abordare mai strictă asupra unei căi navigabile esențiale, pe fondul conflictului Iranului cu Statele Unite și Israelul, relatează France24, citată de news.ro. Ce se știe despre noua autoritate Pe platforma X, Consiliul Suprem de Securitate Națională a distribuit o postare a Autorității Strâmtorii Golfului Persic (PGSA), care susține că va furniza „informații în timp real privind operațiunile din #Hormuz_Strait și ultimele evoluții”. Aceeași postare a fost redistribuită și de contul marinei Gărzii Revoluționare. Totuși, rolul exact al noului organism nu era clar imediat. La începutul lunii, Press TV (post iranian de limbă engleză) a descris inițiativa drept un „sistem de exercitare a suveranității asupra Strâmtorii Ormuz” și a afirmat că navelor care tranzitează strâmtoarea li se trimit „reglementări” de la adresa de e-mail [email protected] . Context: trafic blocat și armistițiu „fragil” Iranul a blocat în mare parte traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz de la izbucnirea războiului cu Statele Unite și Israelul, pe 28 februarie. Un armistițiu „fragil” este în vigoare din 8 aprilie, conform informațiilor citate. În acest context, anunțul privind gestionarea strâmtorii și referirile la taxe și restricții indică o posibilă schimbare de regim operațional pentru navele care tranzitează zona, cu implicații pentru rutele și costurile transportului maritim. În lipsa unor detalii oficiale suplimentare, rămâne neclar cum vor fi aplicate concret noile reguli și ce mecanisme de control vor fi folosite. [...]
