Știri
Știri din categoria Externe
Lovirea terminalului petrolier Șesharis din Novorossiisk ridică riscul de perturbare a exporturilor rusești de țiței, într-un moment în care Ucraina își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice a Rusiei, potrivit Mediafax.
Statul Major al armatei ucrainene a confirmat sâmbătă după-amiază că forțele Kievului au lovit în cursul nopții terminalul petrolier Șesharis (Sheskharis) din portul rus Novorossiisk, descris drept una dintre infrastructurile-cheie pentru exporturile de petrol ale Rusiei.
Potrivit armatei ucrainene, citată de AP, instalația vizată „asigură exportul de petrol și produse petroliere” și contribuie la susținerea nevoilor armatei ruse. Kievul a mai precizat că, în aceeași operațiune, a fost lovit și un petrolier din Marea Neagră aparținând așa-numitei „flote fantomă”, folosită de Rusia pentru transportul de petrol.
Autoritățile din regiunea Krasnodar au anunțat anterior că un atac cu drone a provocat un incendiu la terminalul din Novorossiisk, după ce fragmente provenite de la drone doborâte au căzut asupra instalației. Potrivit oficialilor locali, două persoane au fost rănite.
Presa rusă a relatat că ținta a fost complexul petrolier Șesharis, operat de compania de stat Transneft și considerat punctul final al principalelor conducte petroliere din regiune.
Atacul se înscrie în campania tot mai intensă a Ucrainei împotriva infrastructurii energetice ruse, cu obiectivul de a afecta capacitatea Moscovei de a finanța războiul. În acest context, terminalele petroliere și depozitele de combustibil din Rusia au devenit, în ultimele luni, ținte recurente ale acestor operațiuni.
Recomandate
Rusia ar mai avea doar patru-cinci luni în care poate negocia dintr-o poziție de forță în Ucraina , pe fondul pierderilor de pe front și al presiunilor economice tot mai vizibile, potrivit unei evaluări făcute de șeful Serviciului de Informații Externe al Estoniei, Kaupo Rosin , citat de Adevărul . Estimarea, relatată de TVP World, indică faptul că fereastra de timp în care Moscova poate impune condiții avantajoase la masa negocierilor s-ar închide „până la sfârșitul verii”, pe măsură ce se acumulează constrângeri militare și economice. Presiune militară: pierderi peste capacitatea de recrutare Rosin susține că Rusia „pierde mai mulți militari decât poate recruta”, ceea ce ar limita capacitatea de a susține ritmul operațiunilor. În acest context, o eventuală mobilizare forțată ar putea adăuga riscuri pentru stabilitatea internă a regimului de la Moscova. Semnale din interiorul Kremlinului: obiectivele se ajustează Într-un interviu acordat CNN, oficialul estonian afirmă că discursul de la vârful puterii ruse s-a schimbat, în sensul că nu se mai vorbește despre o „victorie totală”, iar în interiorul Kremlinului ar exista recunoașterea faptului că evoluția de pe front „nu merge prea bine” pentru armata rusă. „Nu mai aud vorbindu-se despre o victorie totală. Oamenii de la Kremlin recunosc că situația de pe câmpul de luptă din Ucraina nu merge prea bine.” Factor tehnologic: balanța dronelor ar înclina spre Ucraina Un alt element invocat de Rosin este dinamica tehnologică din zona dronelor: avantajul ar începe să se încline în favoarea Ucrainei, pe măsură ce sistemele ucrainene de interceptare devin mai eficiente. În ansamblu, evaluarea sugerează că, dacă tendințele militare și economice descrise continuă, Rusia ar putea intra într-o etapă în care nu mai poate „dicta condițiile” unor eventuale negocieri de pace, ceea ce ar schimba raportul de putere în discuțiile privind încheierea războiului. [...]
Acuzațiile Moscovei privind un atac cu drone în Luhansk pot alimenta o nouă rundă de ripostă și riscuri pentru infrastructura energetică din sudul Rusiei , după ce Vladimir Putin a ordonat armatei să pregătească planuri de răspuns, potrivit Libertatea . Președintele rus susține că Ucraina a lovit noaptea un cămin studențesc din Starobilsk (regiunea Luhansk, teritoriu ocupat) , iar bilanțul invocat de Kremlin este de șase morți, 39 de răniți și 15 persoane dispărute, relatează BBC (citată de Libertatea). Putin a afirmat că atacul a fost executat „în trei valuri”, cu 16 drone, și a negat existența unor obiective militare în apropiere. „Nu există instalații militare, instalații ale serviciilor de informații sau servicii conexe în vecinătate. Prin urmare, nu există absolut nicio bază pentru a susține că munițiile au lovit clădirea ca urmare a sistemelor noastre de apărare aeriană sau de război electronic.” Țintă civilă sau obiectiv militar: două versiuni care schimbă miza Kievul a confirmat că a vizat vineri seară sediul unității militare de elită „Rubicon” din Starobilsk, descrisă ca un centru specializat în operarea dronelor rusești. Armata ucraineană nu a precizat dacă unitatea funcționa în aceeași clădire indicată de Moscova, dar a acuzat membrii „Rubicon” de atacuri sistematice asupra populației și infrastructurii civile din Ucraina. Forțele ucrainene au mai susținut că acționează în conformitate cu dreptul internațional umanitar și legile războiului, provocând daune doar obiectivelor folosite în scopuri militare. Efecte operaționale: atacuri raportate în porturi și la un depozit de petrol În paralel, oficiali ruși au raportat sâmbătă dimineață noi incidente în sudul Rusiei, atribuite atacurilor cu drone. La Novorossiisk, fragmente de drone ar fi declanșat un incendiu la un depozit de petrol și un terminal de combustibil din portul de la Marea Neagră; două persoane au fost rănite și spitalizate, iar câteva clădiri tehnico-administrative au fost afectate. La Anapa, raidurile ar fi produs daune materiale unor locuințe private. În același context, Volodimir Zelenski a declarat că un atac masiv a vizat sediul Serviciului Federal de Securitate rus (FSB) din zona ocupată a regiunii Herson, cu aproximativ 100 de militari ruși morți sau răniți. Armata rusă nu a comentat, însă canale de Telegram pro-Kremlin ar fi confirmat existența unor victime, potrivit relatării preluate. Context: acuzații reciproce privind țintirea civililor Libertatea notează că, de la invazia la scară largă din 2022, Ucraina a acuzat în mod repetat Rusia de atacuri deliberate asupra civililor, acuzații respinse de Moscova. Ca exemplu recent, oficiali ucraineni au raportat că o rachetă rusească a distrus o clădire rezidențială înaltă din Kiev, cu 24 de morți, inclusiv trei fete. În lipsa unor dovezi publice prezentate de autoritățile ruse pentru cazul din Starobilsk (Moscova nu ar fi publicat imagini sau materiale video cu persoanele decedate, potrivit textului), rămâne de urmărit dacă „planurile de ripostă” anunțate de Putin se vor traduce rapid într-o escaladare pe teren și într-o presiune suplimentară asupra infrastructurii energetice și logistice din regiunea Mării Negre. [...]
Ucraina își ridică nivelul de alertă după informații despre un posibil atac rusesc cu „Oresnik”. Potrivit Meduza , președintele Volodimir Zelenski spune că Rusia ar pregăti un atac asupra Ucrainei, inclusiv asupra Kievului, în care ar putea fi folosit complexul de rachete cu rază medie „Oresnik”, iar autoritățile verifică datele primite. Zelenski a scris pe Telegram că serviciile ucrainene de informații au raportat indicii privind pregătirea unei lovituri, pe baza unor date obținute inclusiv de la parteneri americani și europeni. El a menționat, totodată, „semne” ale pregătirii unui atac combinat asupra teritoriului Ucrainei, în care ar putea fi inclus armament cu rază medie. În acest context, Zelenski i-a îndemnat pe locuitorii Ucrainei să reacționeze „conștient” la alertele aeriene „începând din această seară” și să folosească adăposturile. Președintele a adăugat că Ucraina își pregătește apărarea antiaeriană și că va răspunde fiecărui atac rusesc. Avertisment și din partea Ambasadei SUA Într-o actualizare, publicația notează că Ambasada SUA la Kiev a emis un avertisment privind posibilitatea unui atac de amploare asupra Ucrainei în următoarele 24 de ore, îndemnând cetățenii americani aflați în țară să fie pregătiți să se adăpostească imediat în cazul declanșării alarmei aeriene. Avertismentul este publicat aici: U.S. Embassy in Ukraine . Context: ce este „Oresnik” și ce a precedat avertismentul „Oresnik” este un complex de rachete cu rază medie și denumirea unei rachete, iar forțele armate ruse au anunțat că l-au folosit pentru prima dată în noiembrie 2024, într-un atac asupra orașului Dnipro, potrivit aceleiași surse. În decembrie 2025, Ministerul rus al Apărării a susținut că „Oresnik” a intrat în serviciu de luptă în Belarus. Meduza mai amintește că, în ajun, Vladimir Putin a acuzat armata ucraineană de un „atac terorist” asupra unui cămin al unui colegiu pedagogic din Starobelsk, localitate aflată în partea din regiunea Lugansk controlată de Rusia. Potrivit Ministerului rus pentru Situații de Urgență, 18 persoane au murit, iar Putin a cerut Ministerului Apărării „propuneri” privind un răspuns. [...]
Ungaria condiționează deblocarea negocierilor UE ale Ucrainei de drepturile minorității maghiare , ridicând un obstacol de reglementare în procesul de extindere al Uniunii, potrivit Agerpres . Noul guvern de la Budapesta, condus de conservatorul Peter Magyar , cere Kievului „restabilirea deplină” a drepturilor minorității maghiare din regiunea ucraineană Transcarpatia înainte de a discuta „orice altceva”, inclusiv lansarea negocierilor pentru o eventuală aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Șefa diplomației ungare, Anita Orban, a declarat la o conferință la Praga că drepturile minorității maghiare sunt „foarte importante și prioritare” în relația bilaterală cu Ucraina. Ea a spus că a discutat deja subiectul cu omologul ucrainean Andrii Sîbiga, întâlnire pe care a descris-o drept „foarte bună și fructuoasă”. Miza: un veto politic cu efect direct asupra calendarului de aderare Potrivit informațiilor transmise, Budapesta leagă explicit „deblocarea primului capitol” al negocierilor de aderare ale Ucrainei la UE de soluționarea situației minorității maghiare. Peter Magyar a reiterat această poziție și în timpul unei vizite la Varșovia, unde a numit-o o condiție „prealabilă sine qua non” pentru orice discuții de aderare. În paralel, guvernul ungar susține că a trecut la o abordare bazată pe dialog, spre deosebire de linia conflictuală asociată fostului premier Viktor Orban, însă condiționarea rămâne. De unde a pornit disputa Agerpres notează că relațiile dintre Budapesta și Kiev s-au deteriorat după: o lege introdusă de Ucraina în 2017, care a impus învățământul în limba ucraineană începând cu clasa a cincea; o lege adoptată doi ani mai târziu, care a limitat folosirea oficială a limbii maghiare. În Ucraina trăiește o comunitate maghiară de aproximativ 150.000 de persoane, în principal în Transcarpatia, iar această temă continuă să „umbrească agenda bilaterală”, chiar dacă cele două capitale ar fi intrat într-o etapă de apropiere diplomatică după schimbarea de guvern la Budapesta. Ce urmează în relația Budapesta–Kiev Anita Orban a confirmat că premierul Peter Magyar l-a invitat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Budapesta, iar Magyar și-a exprimat disponibilitatea de a se întâlni cu Zelenski în luna iunie, pentru a deschide un „nou capitol” în relațiile bilaterale. Separat, șefa diplomației ungare a mai spus că aderarea țărilor din Balcanii de Vest la UE rămâne o prioritate pentru Budapesta, cu condiția ca fiecare candidat să îndeplinească criteriile de aderare și ca extinderea să fie „benefică” în fiecare caz. [...]
Volodimir Zelenski respinge ideea unui „membru asociat” al UE pentru Ucraina , avertizând că o astfel de formulă ar institui o integrare fără drepturi politice și ar complica, în loc să accelereze, traseul de aderare, potrivit G4Media . Miza este una de reglementare și guvernanță: participare la reuniunile UE fără vot ar însemna, în practică, prezență instituțională fără influență decizională. Propunerea discutată la nivel european ar permite Ucrainei să participe la reuniunile Uniunii Europene fără drept de vot, ca etapă intermediară înaintea aderării depline. Inițiativa este susținută de cancelarul german Friedrich Merz , care a spus că o asemenea soluție ar putea facilita un acord pentru încheierea războiului început odată cu invazia rusă, în urmă cu patru ani, potrivit Reuters (citată de G4Media). Într-o scrisoare consultată de Reuters și adresată liderilor europeni, Zelenski a calificat formula drept „nedreaptă”, argumentând că ar lăsa Kievul „fără voce” în cadrul blocului comunitar. „Ar fi nedrept ca Ucraina să fie prezentă în Uniunea Europeană, dar să rămână fără voce.” Cui a transmis Zelenski mesajul și ce cere Scrisoarea a fost trimisă președintelui Consiliului European, António Costa, președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui cipriot Nikos Christodoulides, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE. Zelenski le-a cerut liderilor europeni să avanseze negocierile de aderare „într-un mod deplin și semnificativ”, susținând că momentul este favorabil pentru relansarea procesului. Context: blocajele politice din UE și „fereastra de oportunitate” În mesaj, Zelenski a indicat drept element favorabil plecarea premierului ungar Viktor Orbán , unul dintre principalii opozanți ai aderării Ucrainei la UE, după alegerile de luna trecută. Orbán a blocat în repetate rânduri inițiative europene privind apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană și sprijinul pentru Kiev, notează materialul. Președintele ucrainean a mulțumit, totodată, pentru sprijinul acordat Ucrainei de la începutul războiului și a susținut că armata ucraineană apără securitatea întregii Europe. „Apărăm Europa complet, nu parțial și nu cu jumătăți de măsură.” Ucraina a primit statutul de țară candidată la aderarea la UE în 2022, iar negocierile oficiale au început anul trecut, însă procesul rămâne complicat de divergențele dintre statele membre și de condițiile legate de reformele interne de la Kiev. [...]
Volodimir Zelenski cere SUA să vină cu formate și un calendar pentru noi negocieri de pace cu Rusia , într-un moment în care Kievul încearcă să transforme avantajul de pe front și presiunea sancțiunilor într-un impuls diplomatic, potrivit Economica . În discursul său video de vineri seara, președintele ucrainean a spus că „în acest moment trebuie făcut totul pentru a intensifica eforturile diplomatice” și că așteaptă „un răspuns din partea americană cu privire la posibile formate și la calendarul întâlnirilor”. Declarațiile au venit după o videoconferință cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei. Zelenski a susținut că evoluția situației de pe câmpul de luptă „nu este în interesul ocupantului” și că Ucraina „continuă să accelereze ritmul” în care distruge efectivele rusești. În viziunea sa, combinația dintre aceste evoluții și „sancțiunile de toate tipurile” ar urma să împingă Rusia spre diplomație. Ce transmite Kievul despre situația de pe front Președintele ucrainean a afirmat că Ucraina a recâștigat controlul a 590 km² de teritoriu ocupat de ruși de la începutul anului și că i-a informat pe Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz despre evoluțiile militare. Mesajul Londrei: sprijin european „dublat” în lunile următoare Separat, un comunicat britanic citat în articol arată că Zelenski le-a prezentat liderilor europeni „progresele înregistrate de armata ucraineană în ultimele săptămâni”, în contextul atacurilor repetate ale forțelor președintelui rus Vladimir Putin . Potrivit aceleiași informări, cei trei lideri au confirmat că își vor „dubla sprijinul în lunile următoare” și au apreciat că rezistența în fața agresiunii ruse rămâne esențială pentru securitatea europeană și globală. [...]
