Știri
Știri din categoria Externe
Președintele Cehiei cere sancțiuni care ar bloca plățile și comunicațiile Rusiei, inclusiv deconectarea de la internetul global și excluderea băncilor rusești din sistemele financiare internaționale, ca răspuns la provocările repetate de pe flancul estic al NATO, potrivit Antena 3.
Petr Pavel a cerut Alianței să adopte măsuri „hotărâte”, argumentând că Moscova a dezvoltat „un stil de comportament” care se apropie de pragul activării Articolului 5, dar rămâne „mereu puțin sub acesta”. Articolul 5 din Tratatul NATO prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat atac asupra tuturor.
Pe lista măsurilor menționate de liderul ceh intră:
Într-un interviu acordat publicației The Guardian, Pavel a susținut că NATO nu ar trebui să se limiteze la declarații diplomatice.
„Din păcate, Rusia nu înțelege de vorbă bună. Ei înțeleg limbajul forței.”
Fost general și fost președinte al Comitetului Militar NATO, Petr Pavel s-a declarat dezamăgit de „lipsa de determinare a Statelor Unite de a menține presiunea asupra Rusiei”, evitând însă o critică directă la adresa președintelui american Donald Trump. În același timp, el a insistat pe nevoia unei poziții unite și ferme a aliaților.
Propunerile invocate de Pavel ar însemna o escaladare a instrumentelor de presiune, cu impact imediat asupra funcționării economiei ruse: limitarea accesului la infrastructura financiară internațională ar afecta tranzacțiile transfrontaliere, iar o eventuală deconectare de la internetul global ar lovi în comunicații și în activitatea companiilor care depind de servicii digitale.
Pavel a avertizat că lipsa unei reacții ferme ar încuraja escaladarea și a criticat statele europene pentru absența unei strategii proprii în relația cu Rusia.
„Dacă nu reacționăm la încălcările de astăzi, Rusia probabil va merge și mai departe.”
Declarațiile vin după mai multe incidente recente în zona Mării Baltice. În această săptămână, un avion de vânătoare NATO a doborât o dronă deasupra Estoniei, iar alte cazuri de încălcare a spațiului aerian au fost raportate în Letonia și Lituania. În majoritatea situațiilor, ar fi fost vorba despre drone presupus ucrainene, care și-ar fi schimbat traiectoria din cauza sistemelor rusești de război electronic.
Recomandate
Rusia își vede slăbită poziția de negociere pe fondul presiunii economice , iar în următoarele patru-cinci luni Vladimir Putin „ar putea să nu mai poată negocia dintr-o poziție de forță”, potrivit Libertatea , care citează un interviu CNN cu șeful Serviciului de Informații Externe din Estonia, Kaupo Rosin . Miza, dincolo de evoluțiile militare, este una economică: sancțiunile, costurile războiului și deficitul de forță de muncă apasă asupra economiei ruse, iar această combinație poate reduce spațiul de manevră al Kremlinului în lunile următoare. Presiunea economică: prognoză de creștere redusă la 0,4% Rusia și-a redus în mai 2026 prognoza de creștere economică pentru acest an de la 1,3% la 0,4%. Vicepremierul rus Alexander Novak a indicat drept cauze sancțiunile internaționale, cheltuielile guvernamentale excesive și lipsa forței de muncă. Pe lângă aceste probleme, Rosin a spus că Ucraina a provocat „pagube de miliarde de dolari” sectorului energetic rus prin atacuri cu drone asupra rafinăriilor, conductelor și huburilor de export aflate la sute de kilometri în interiorul Rusiei. Costul de pe front și efectele sociale, în ecuația internă a Kremlinului Pe plan militar, Rosin afirmă că în cercurile de la Kremlin nu se mai vorbește despre „victorie totală”, iar situația de pe front este „extrem de dificilă”. Analiști de la Center for Strategic and International Studies (CSIS) estimează că, în ultimii doi ani, trupele ruse au avansat în medie cu 70 de metri pe zi, pierzând aproximativ 1.000 de soldați zilnic. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat recent că Rusia „pierde între 15.000 și 20.000 de soldați pe lună, doar morți”. Libertatea notează că aceste cifre nu pot fi verificate independent, însă Ministerul Apărării ucrainean a raportat pierderi similare pentru februarie, martie și aprilie 2026. Rosin a mai spus că întoarcerea soldaților din Ucraina creează probleme sociale, invocând „violență, instabilitate, probleme psihologice și infracționalitate”. Un studiu CSIS din 2025 estimează că soldații ruși repatriați au fost responsabili pentru moartea sau rănirea a peste 1.000 de persoane în interiorul Rusiei. Ce opțiuni ar mai avea Kremlinul În evaluarea șefului serviciului estonian, pentru a captura complet Donbasul, Kremlinul ar avea ca opțiune o „mobilizare forțată” de amploare, dar o astfel de decizie ar putea amplifica instabilitatea internă și nu ar fi luată „ușor”. În paralel, Rosin susține că măsurile de securitate din jurul lui Putin au fost intensificate pe fondul zvonurilor privind posibile lovituri de stat și că atacurile cu drone asupra Moscovei au avut un impact psihologic semnificativ asupra populației. În același timp, Rosin avertizează că Putin nu va renunța ușor la obiectivele sale și anticipează încercări ale Rusiei de a face iarna viitoare „cel puțin la fel de grea” pentru Ucraina ca cea precedentă, adăugând că, deși nu sunt semne clare de revoltă în Rusia, astfel de sisteme pot deveni fragile și se pot schimba „rapid și neașteptat”. [...]
Ucraina își ridică nivelul de alertă după informații despre un posibil atac rusesc cu „Oresnik”. Potrivit Meduza , președintele Volodimir Zelenski spune că Rusia ar pregăti un atac asupra Ucrainei, inclusiv asupra Kievului, în care ar putea fi folosit complexul de rachete cu rază medie „Oresnik”, iar autoritățile verifică datele primite. Zelenski a scris pe Telegram că serviciile ucrainene de informații au raportat indicii privind pregătirea unei lovituri, pe baza unor date obținute inclusiv de la parteneri americani și europeni. El a menționat, totodată, „semne” ale pregătirii unui atac combinat asupra teritoriului Ucrainei, în care ar putea fi inclus armament cu rază medie. În acest context, Zelenski i-a îndemnat pe locuitorii Ucrainei să reacționeze „conștient” la alertele aeriene „începând din această seară” și să folosească adăposturile. Președintele a adăugat că Ucraina își pregătește apărarea antiaeriană și că va răspunde fiecărui atac rusesc. Avertisment și din partea Ambasadei SUA Într-o actualizare, publicația notează că Ambasada SUA la Kiev a emis un avertisment privind posibilitatea unui atac de amploare asupra Ucrainei în următoarele 24 de ore, îndemnând cetățenii americani aflați în țară să fie pregătiți să se adăpostească imediat în cazul declanșării alarmei aeriene. Avertismentul este publicat aici: U.S. Embassy in Ukraine . Context: ce este „Oresnik” și ce a precedat avertismentul „Oresnik” este un complex de rachete cu rază medie și denumirea unei rachete, iar forțele armate ruse au anunțat că l-au folosit pentru prima dată în noiembrie 2024, într-un atac asupra orașului Dnipro, potrivit aceleiași surse. În decembrie 2025, Ministerul rus al Apărării a susținut că „Oresnik” a intrat în serviciu de luptă în Belarus. Meduza mai amintește că, în ajun, Vladimir Putin a acuzat armata ucraineană de un „atac terorist” asupra unui cămin al unui colegiu pedagogic din Starobelsk, localitate aflată în partea din regiunea Lugansk controlată de Rusia. Potrivit Ministerului rus pentru Situații de Urgență, 18 persoane au murit, iar Putin a cerut Ministerului Apărării „propuneri” privind un răspuns. [...]
Sprijinul militar pentru Ucraina trebuie să rămână „substanțial, previzibil și sustenabil”, pentru că este parte din securitatea NATO , a declarat secretarul general al Alianței, Mark Rutte , după reuniunea miniștrilor de externe NATO din Helsingborg, Suedia , potrivit Kyiv Post . Rutte a spus că aliații discută nevoile Ucrainei pe câmpul de luptă, atacurile continue ale Rusiei asupra civililor și pregătirile pentru summitul NATO de la Ankara. Mesajul central: Ucraina „trebuie să aibă ce îi trebuie” atât pentru a se apăra acum, cât și pentru a descuraja o agresiune viitoare. PURL, mecanismul prin care NATO prioritizează livrările urgente Șeful NATO a indicat „Prioritised Ukraine Requirements List” (PURL) – lista de cerințe prioritizate ale Ucrainei – drept un instrument-cheie pentru livrarea rapidă de sprijin militar. Rutte a susținut că acest mecanism furnizează „echipamente cruciale” care contează pe linia frontului și ajută la protejarea orașelor și a civililor, adăugând că aliații contribuie în continuare prin PURL și alte canale. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, s-a alăturat miniștrilor NATO joi seară, în cadrul discuțiilor despre războiul Rusiei și cerințele de apărare ale Kievului. Semnale despre front și presiune pe împărțirea poverii între aliați Întrebat dacă întărirea capacității defensive a Ucrainei i-a slăbit poziția președintelui rus Vladimir Putin, Rutte a afirmat că forțele ucrainene „rezistă” și că linia frontului se stabilizează. El a adăugat că există relatări potrivit cărora Ucraina ar fi „în termeni net” în proces de recâștigare a unor teritorii, „deși nu la o scară masivă”. Rutte a mai spus că a primit „multe comentarii încurajatoare” de la miniștri privind o împărțire mai echilibrată a poverii sprijinului pentru Ucraina, dar a subliniat că urmează testul livrării efective a acestor angajamente. „Și voi face totul ca să livreze.” Summitul NATO de la Ankara: Zelenski, invitat; accent pe cheltuieli și producție Rutte a confirmat că președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a fost invitat la summitul NATO de la Ankara și că invitația a fost deja transmisă. Potrivit secretarului general, reuniunea ar urma să se concentreze puternic pe cheltuielile de apărare, producția industrială și capacitatea pe termen lung a NATO de a descuraja Rusia, menținând în același timp sprijinul pentru Ucraina. În acest cadru, Rutte a indicat ca direcții de lucru transformarea angajamentelor în rezultate concrete: creșterea cheltuielilor, majorarea producției de armament și echipamente și asistență susținută pentru Kiev. [...]
Volodimir Zelenski cere SUA să vină cu formate și un calendar pentru noi negocieri de pace cu Rusia , într-un moment în care Kievul încearcă să transforme avantajul de pe front și presiunea sancțiunilor într-un impuls diplomatic, potrivit Economica . În discursul său video de vineri seara, președintele ucrainean a spus că „în acest moment trebuie făcut totul pentru a intensifica eforturile diplomatice” și că așteaptă „un răspuns din partea americană cu privire la posibile formate și la calendarul întâlnirilor”. Declarațiile au venit după o videoconferință cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei. Zelenski a susținut că evoluția situației de pe câmpul de luptă „nu este în interesul ocupantului” și că Ucraina „continuă să accelereze ritmul” în care distruge efectivele rusești. În viziunea sa, combinația dintre aceste evoluții și „sancțiunile de toate tipurile” ar urma să împingă Rusia spre diplomație. Ce transmite Kievul despre situația de pe front Președintele ucrainean a afirmat că Ucraina a recâștigat controlul a 590 km² de teritoriu ocupat de ruși de la începutul anului și că i-a informat pe Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz despre evoluțiile militare. Mesajul Londrei: sprijin european „dublat” în lunile următoare Separat, un comunicat britanic citat în articol arată că Zelenski le-a prezentat liderilor europeni „progresele înregistrate de armata ucraineană în ultimele săptămâni”, în contextul atacurilor repetate ale forțelor președintelui rus Vladimir Putin . Potrivit aceleiași informări, cei trei lideri au confirmat că își vor „dubla sprijinul în lunile următoare” și au apreciat că rezistența în fața agresiunii ruse rămâne esențială pentru securitatea europeană și globală. [...]
Lovirea terminalului petrolier Șesharis din Novorossiisk ridică riscul de perturbare a exporturilor rusești de țiței , într-un moment în care Ucraina își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice a Rusiei, potrivit Mediafax . Statul Major al armatei ucrainene a confirmat sâmbătă după-amiază că forțele Kievului au lovit în cursul nopții terminalul petrolier Șesharis (Sheskharis) din portul rus Novorossiisk , descris drept una dintre infrastructurile-cheie pentru exporturile de petrol ale Rusiei. Potrivit armatei ucrainene, citată de AP, instalația vizată „asigură exportul de petrol și produse petroliere” și contribuie la susținerea nevoilor armatei ruse. Kievul a mai precizat că, în aceeași operațiune, a fost lovit și un petrolier din Marea Neagră aparținând așa-numitei „flote fantomă”, folosită de Rusia pentru transportul de petrol. Autoritățile din regiunea Krasnodar au anunțat anterior că un atac cu drone a provocat un incendiu la terminalul din Novorossiisk, după ce fragmente provenite de la drone doborâte au căzut asupra instalației. Potrivit oficialilor locali, două persoane au fost rănite. Presa rusă a relatat că ținta a fost complexul petrolier Șesharis, operat de compania de stat Transneft și considerat punctul final al principalelor conducte petroliere din regiune. De ce contează pentru piața petrolului Atacul se înscrie în campania tot mai intensă a Ucrainei împotriva infrastructurii energetice ruse, cu obiectivul de a afecta capacitatea Moscovei de a finanța războiul. În acest context, terminalele petroliere și depozitele de combustibil din Rusia au devenit, în ultimele luni, ținte recurente ale acestor operațiuni. [...]
Qatar avertizează că o blocare a Strâmtorii Ormuz ar adânci criza din Golf și ar lovi fluxurile energetice globale , după ce premierul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani i-a transmis ministrului de externe iranian, Abbas Araghchi, că libertatea de navigație prin această rută „nu este negociabilă”, potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis într-o convorbire telefonică, pe fondul unor contacte diplomatice intense ale mediatorilor pentru a se ajunge la un acord între SUA și Iran. Doha avertizează că închiderea Strâmtorii Ormuz sau folosirea ei ca „monedă de schimb” nu ar face decât să agraveze criza și să pună în pericol interesele vitale ale țărilor din regiune, conform comunicatului citat. De ce contează: o rută critică pentru exporturile de petrol și gaze Strâmtoarea Ormuz este descrisă drept o cale maritimă vitală, pe unde trece o cincime din exporturile mondiale de petrol și gaze. În acest context, Qatar și alte țări arabe vecine Iranului au cerut în repetate rânduri să fie parte a discuțiilor despre viitorul Golfului, inclusiv în ceea ce privește gestionarea traficului maritim prin strâmtoare. Contextul diplomatic: negocieri SUA–Iran și rolul mediatorilor Convorbirea dintre oficialii qatarez și iranian se înscrie într-o serie de contacte diplomatice din ultimele ore legate de negocierile dintre Iran și SUA, mediate de Pakistan. Potrivit informațiilor transmise, aceste discuții urmăresc pregătirea terenului pentru un acord care să pună capăt războiului început la sfârșitul lunii februarie și să deblocheze Strâmtoarea Ormuz. În același schimb, premierul qatarez a insistat și asupra „importanței respectării dreptului internațional” și a principiilor bunei vecinătăți, prezentate ca elemente care pot sprijini reducerea tensiunilor și consolidarea securității regionale și internaționale. [...]
