Știri
Știri din categoria Externe
Pakistanul spune că discuțiile SUA–Iran au avansat spre o „înțelegere finală”, un semnal cu miză directă pentru securitatea energetică, prin posibila redeschidere completă a Strâmtorii Ormuz, potrivit G4Media, care citează Agerpres.
Pakistanul, care s-a poziționat ca mediator între Washington și Teheran, a transmis că negocierile din ultimele 24 de ore au produs „progrese încurajatoare” către o înțelegere finală. Mesajul a fost comunicat de biroul de presă al armatei pakistaneze, după ce comandantul-șef, mareșalul Asim Munir, a încheiat o vizită de mediere la Teheran.
Islamabadul a descris vizita drept „scurtă, dar foarte productivă”, cu obiectivul de a debloca dialogul și de a accelera consultările pentru un acord final. În Iran, Asim Munir s-a întâlnit cu președintele Masoud Pezeshkian, cu președintele parlamentului Mohammad Bagher Qalibaf (menționat ca negociator-șef al Iranului în procesul de pace cu SUA) și cu ministrul de externe Abbas Araghchi.
Anunțul Pakistanului vine după semnale publice din partea ambelor părți. Secretarul de stat american Marco Rubio a vorbit, la New Delhi, despre progrese și a indicat posibilitatea unui anunț oficial „astăzi mai târziu, mâine, sau în câteva zile”.
De partea iraniană, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaei, a confirmat o apropiere a pozițiilor, însă a evitat să sugereze că un acord este iminent. Tot el a spus că dosarul nuclear iranian – considerat esențial pentru SUA – ar urma să fie negociat abia într-o etapă ulterioară.
Potrivit informațiilor prezentate, părțile încearcă să convină un memorandum de înțelegere (un protocol) bazat pe o propunere iraniană în 14 puncte, discutată și revizuită de mai multe ori în procesul de mediere. Aceasta ar viza încetarea războiului „pe toate fronturile”, inclusiv în Liban, însă oficialul iranian a avertizat că persistă diferențe de opinie pe puncte neprecizate, aflate încă în evaluare.
Medierea se concentrează pe două teme cu impact major:
În lipsa unui calendar ferm și cu Teheranul indicând că dosarul nuclear ar putea fi împins într-o etapă ulterioară, următorul test va fi dacă Washingtonul și Iranul pot transforma „progresele” anunțate într-un acord formal, cu detalii verificabile privind Ormuz și regimul materialelor nucleare.
Recomandate
Iranul acuză SUA că blochează negocierile pentru încetarea focului, pe fondul semnalelor că Washingtonul ar putea pregăti noi lovituri , ceea ce crește riscul unei reluări a ostilităților într-un conflict care a perturbat deja economia globală prin blocarea strâmtorii Ormuz , potrivit News . Într-o discuție cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a reclamat „pozițiile contradictorii și cererile excesive repetate” ale Statelor Unite, despre care a spus că „perturbă” negocierile conduse sub egida Pakistanului, conform agențiilor iraniene Tasnim și Fars. Araghchi a susținut că Teheranul participă la demers „cu spirit de responsabilitate” în pofida „neîncrederii profunde” față de Washington. Pe teren diplomatic, șeful armatei pakistaneze, mareșalul Asim Munir, a ajuns vineri la Teheran, iar potrivit agenției Irna a discutat până târziu în noapte cu Araghchi despre inițiative menite să prevină „o nouă escaladare”. În paralel, Iranul a confirmat vizita unei delegații din Qatar, iar publicația notează că și alte țări își intensifică eforturile de mediere. Negocieri blocate și dosare nerezolvate Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaïl Baghai, a spus că divergențele dintre Teheran și Washington rămân „profunde”. Printre temele rămase fără soluție sunt menționate: încetarea războiului „pe toate fronturile”, inclusiv în Liban; situația din strâmtoarea Ormuz; „blocada americană a porturilor iraniene”; dosarul nuclear. De la intrarea în vigoare a unei încetări a focului descrise ca fragile, pe 8 aprilie, a avut loc o singură rundă de negocieri, fără rezultat, pe 11 aprilie, la Islamabad. Semnale de escaladare: posibile noi atacuri ale SUA În timp ce Iranul acuză sabotarea negocierilor, presa americană a relatat că Washingtonul ia în calcul noi lovituri împotriva Teheranului. CBS News a scris că armata americană se pregătește pentru eventuale bombardamente în weekend, iar Axios a relatat că Donald Trump și-a reunit vineri consilierii apropiați pentru discuții despre război. Trump a mai spus că nu poate participa la nunta fiului său, Don Jr., și că rămâne la Washington din „motive legate de afacerile de stat”, însă a declarat tot vineri, într-un discurs lângă New York, că liderii iranieni „doresc cu disperare să încheie un acord”. Publicația amintește că președintele american a amenințat de mai multe ori cu reluarea luptelor, fără să pună în aplicare aceste amenințări. De ce contează: Ormuz și efectul asupra economiei mondiale Miza economică rămâne majoră: conflictul este descris ca „nepopular” în SUA și a „perturbat grav economia mondială” după blocarea de către Teheran a strâmtorii Ormuz, rută strategică prin care tranzitează în mod normal o cincime din țițeiul și gazul natural lichefiat consumate la nivel mondial. În acest context, autoritățile iraniene spun că nu vor ceda „niciodată intimidării”, iar Gărzile Revoluției au amenințat că vor extinde războiul „mult dincolo de regiune” în cazul unui nou atac. În Liban, deși există armistițiu, atacurile dintre Israel și Hezbollah continuă din a doua jumătate a lunii aprilie; vineri au fost raportate zece persoane ucise în sudul țării, iar în noaptea de vineri spre sâmbătă au avut loc două noi atacuri asupra unor clădiri din orașul Tyre, după un avertisment al armatei israeliene. [...]
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar putea detensiona rapid piețele energetice , dacă SUA și Iranul confirmă în următoarele 24 de ore un acord de pace aflat acum la nivel de proiect, potrivit Știrile Pro TV , care citează informații atribuite publicației The Washington Times . În material se arată că, sâmbătă dimineața, ar fi fost agreat un „proiect de propunere” ce urmează să fie anunțat în intervalul de 24 de ore. Proiectul ar fi fost aprobat de principalii negociatori, între care sunt menționați președintele Parlamentului iranian Mohammad Bagher Qalifbaf, vicepreședintele SUA J.D. Vance, trimisul special Steve Witkoff și Jared Kushner, și ar fi fost trimis conducerii celor două state pentru aprobarea finală. Miza economică: Ormuz și fluxurile de petrol Un punct sensibil rămâne Strâmtoarea Ormuz , descrisă ca o rută esențială pentru transportul mărfurilor din Orientul Mijlociu și „în mare parte închisă” de la începutul războiului, pe 28 februarie. Potrivit informațiilor din articol, aproximativ 20% din petrolul mondial trece prin strâmtoare, iar închiderea acesteia a perturbat piețele energetice globale. În acest context, o eventuală înțelegere care să permită redeschiderea rutei ar reduce riscul de întreruperi logistice și ar putea tempera presiunile asupra prețurilor la energie, însă publicația notează că detaliile rămân neclare. Ce rămâne neclar: nuclearul și sancțiunile Articolul subliniază că nu este clar cum vor fi rezolvate diferențele-cheie, inclusiv: soarta programului nuclear al Iranului ; cererea Teheranului de ridicare a sancțiunilor; mecanismul concret pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. În paralel, este menționat un rol de mediere al mareșalului pakistanez Asim Munir, care ar fi purtat discuții în Iran pentru a reduce diferențele dintre părți. O delegație din Qatar ar fi sosit la Teheran în cadrul ultimelor demersuri diplomatice. Semnale politice contradictorii la Washington Materialul notează că Casa Albă nu a răspuns unei solicitări de comentarii. În același timp, sunt prezentate declarații publice care indică o linie încă oscilantă: Donald Trump ar fi spus pentru Axios că șansele unui acord sunt „50-50” și ar fi amenințat că, în lipsa unei înțelegeri, va reduce Iranul „la cenușă”. Tot el ar fi afirmat că va discuta cu negociatorii mai târziu sâmbătă și va lua o decizie până duminică. Ce urmează Chiar dacă proiectul ar transforma un „armistițiu fragil de șase săptămâni” într-o pace permanentă, rămâne de văzut dacă liderii celor două state îl aprobă și dacă include soluții operaționale pentru Ormuz, nuclear și sancțiuni — elemente care, în forma prezentată, sunt încă în zona de incertitudine. [...]
Posibilitatea unor noi lovituri americane asupra Iranului reaprinde riscul de volatilitate pe piețele energetice , după ce președintele SUA și-a schimbat programul și a decis să rămână la Washington, potrivit Economica . CBS News susține că militarii americani se pregătesc pentru eventuale noi lovituri în cursul weekendului, însă „nicio decizie nu a fost încă luată”, conform aceleiași surse. Separat, Axios relatează că vineri dimineață Donald Trump și-a reunit cei mai apropiați consilieri pentru a discuta despre războiul din Iran. La jumătatea zilei de vineri, Trump a anunțat că nu va putea participa la nunta fiului său, Don Jr., și că trebuie să rămână la Washington, în loc să meargă la unul dintre terenurile sale de golf, invocând „motive legate de treburile statului”. Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de comentarii din partea AFP, mai notează publicația. Context: diplomație în paralel și semnale contradictorii Informațiile apar în condițiile în care eforturile diplomatice continuă. Șeful armatei pakistaneze – Pakistanul fiind descris ca mediator în conflictul dintre Statele Unite și Iran – s-a deplasat vineri la Teheran. De la armistițiul din 8 aprilie , Trump a transmis semnale contradictorii privind o posibilă reluare a ostilităților cu Teheranul: a amenințat în repetate rânduri că va relua luptele, fără ca amenințările să fie urmate de acțiuni, potrivit textului citat de Economica. [...]
Președintele Cehiei cere sancțiuni care ar bloca plățile și comunicațiile Rusiei , inclusiv deconectarea de la internetul global și excluderea băncilor rusești din sistemele financiare internaționale, ca răspuns la provocările repetate de pe flancul estic al NATO, potrivit Antena 3 . Petr Pavel a cerut Alianței să adopte măsuri „hotărâte”, argumentând că Moscova a dezvoltat „un stil de comportament” care se apropie de pragul activării Articolului 5 , dar rămâne „mereu puțin sub acesta”. Articolul 5 din Tratatul NATO prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat atac asupra tuturor. Pe lista măsurilor menționate de liderul ceh intră: deconectarea Rusiei de la internetul global; excluderea băncilor rusești din sistemele financiare internaționale; doborârea aeronavelor care încalcă spațiul aerian al țărilor NATO. Într-un interviu acordat publicației The Guardian, Pavel a susținut că NATO nu ar trebui să se limiteze la declarații diplomatice. „Din păcate, Rusia nu înțelege de vorbă bună. Ei înțeleg limbajul forței.” Fost general și fost președinte al Comitetului Militar NATO, Petr Pavel s-a declarat dezamăgit de „lipsa de determinare a Statelor Unite de a menține presiunea asupra Rusiei”, evitând însă o critică directă la adresa președintelui american Donald Trump. În același timp, el a insistat pe nevoia unei poziții unite și ferme a aliaților. De ce contează: sancțiuni cu efect direct asupra economiei și operațiunilor Propunerile invocate de Pavel ar însemna o escaladare a instrumentelor de presiune, cu impact imediat asupra funcționării economiei ruse: limitarea accesului la infrastructura financiară internațională ar afecta tranzacțiile transfrontaliere, iar o eventuală deconectare de la internetul global ar lovi în comunicații și în activitatea companiilor care depind de servicii digitale. Pavel a avertizat că lipsa unei reacții ferme ar încuraja escaladarea și a criticat statele europene pentru absența unei strategii proprii în relația cu Rusia. „Dacă nu reacționăm la încălcările de astăzi, Rusia probabil va merge și mai departe.” Context: incidente raportate în zona Mării Baltice Declarațiile vin după mai multe incidente recente în zona Mării Baltice. În această săptămână, un avion de vânătoare NATO a doborât o dronă deasupra Estoniei, iar alte cazuri de încălcare a spațiului aerian au fost raportate în Letonia și Lituania. În majoritatea situațiilor, ar fi fost vorba despre drone presupus ucrainene, care și-ar fi schimbat traiectoria din cauza sistemelor rusești de război electronic. [...]
Parchetul European cere intervenția Comisiei Europene după ce Grecia a limitat anchetele asupra parlamentarilor , într-un demers care poate deschide un nou front de presiune instituțională în UE pe tema protejării bugetului comunitar. Potrivit Libertatea , procurorul-șef european Laura Codruța Kovesi a sesizat Comisia Europeană după adoptarea, la Atena, a unei legi care restrânge capacitatea EPPO (Parchetul European) de a investiga parlamentari. Miza este una de reglementare și de funcționare a mecanismelor UE: EPPO investighează fraude care afectează fonduri europene, iar limitarea competențelor sale într-un stat membru poate complica recuperarea prejudiciilor și poate slăbi controlul asupra utilizării banilor comunitari. Ce a schimbat Grecia și de ce contestă EPPO Conform informațiilor citate de Libertatea din News.ro și dintr-un comunicat al EPPO, modificările legislative adoptate de Parlamentul grec introduc o procedură specială pentru cazurile care îi vizează pe membrii legislativului. Anchetele privind parlamentarii sunt transferate către un judecător de instrucție, ceea ce exclude intervenția procurorilor europeni în faza de investigație. EPPO spune că a trimis o scrisoare Comisiei Europene invocând Regulamentul (UE) 2020/2092 privind condiționalitatea pentru protecția bugetului UE (mecanism care leagă accesul la fonduri de respectarea statului de drept), arătând că schimbările „afectează negativ funcționarea independentă și eficientă” a instituției în Grecia. Contextul: anchetă de fraudă agricolă cu fonduri UE Sesizarea vine în contextul unei anchete majore a EPPO, în care aproximativ 50 de persoane sunt investigate pentru posibile fraude cu fonduri europene destinate agriculturii. În listă sunt menționați parlamentari, oficiali ai agenției de plăți agricole OPEKEPE, fermieri și intermediari. Libertatea notează că printre cei vizați se află 11 parlamentari din partidul de guvernământ Noua Democrație, cărora le-a fost ridicată imunitatea parlamentară. Doi dintre aceștia ar avea acuzații precum instigare la abuz de încredere, fraudă informatică și emiterea de certificate false. Alte acuzații: mandate nereînnoite pentru procurori delegați Pe lângă legea adoptată la Atena, Kovesi reclamă și refuzul autorităților elene de a reînnoi mandatele a trei procurori europeni delegați, decizie care, potrivit comunicatului citat, „afectează negativ independența EPPO în Grecia”. În corespondența dintre Kovesi și ministrul grec al justiției, Giorgos Floridis, procurorul-șef european ar fi calificat proiectul legislativ drept „în mod clar incompatibil” cu regulile EPPO și cu legislația națională, mai arată articolul. Ce urmează și de ce contează la nivelul UE Din informațiile disponibile în material nu rezultă un calendar al unui răspuns al Comisiei Europene. Totuși, sesizarea pe baza Regulamentului privind condiționalitatea indică faptul că disputa poate depăși nivelul tehnic al cooperării judiciare și poate ajunge în zona instrumentelor UE de protecție a bugetului. Mandatul Laurei Codruța Kovesi la conducerea EPPO a început în octombrie 2019 și expiră în octombrie 2026, potrivit Libertatea. [...]
Un suspect de terorism extrădat în SUA ar fi pregătit un atentat împotriva Ivankăi Trump , într-un dosar care ridică din nou miza de securitate pentru persoane publice americane și pentru ținte asociate comunității evreiești, potrivit Antena 3 . Publicația relatează, citând informații apărute în New York Post și date atribuite Departamentului de Justiție al SUA, că Mohammad Baqer Saad Dawood Al-Saadi (32 de ani), descris ca fiind antrenat de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) , ar fi „promis” să o ucidă pe Ivanka Trump, ca răzbunare pentru uciderea lui Qasem Soleimani într-un atac cu dronă la Bagdad, în urmă cu șase ani. Ce spun sursele despre țintă și pregătiri Conform relatării, suspectul ar fi avut inclusiv un plan al casei Ivankăi Trump din Florida și ar fi publicat o hartă cu zona în care aceasta locuiește împreună cu soțul ei, Jared Kushner, alături de un mesaj de amenințare în limba arabă. În material este menționat și prețul proprietății: 24 de milioane de dolari. Entifadh Qanbar, fost atașat militar adjunct la ambasada Irakului la Washington, este citat cu afirmații despre intenția suspectului și despre existența planului locuinței. Arestare, extrădare și acuzații în SUA Potrivit informațiilor prezentate, Al-Saadi a fost arestat în Turcia pe 15 mai și extrădat în Statele Unite. Departamentul de Justiție al SUA îl acuză de 18 atacuri și tentative de atac în Europa și SUA, mai scrie Antena 3. În același context, sunt enumerate mai multe fapte atribuite suspectului, între care atacuri asupra unor ținte americane și evreiești, inclusiv: un atentat cu bombă la Bank of New York Mellon din Amsterdam (martie); înjunghierea a două victime evreiești la Londra (aprilie); un atac armat asupra clădirii consulatului american din Toronto (martie). Materialul mai susține că suspectul ar fi planificat și coordonat atacuri împotriva evreilor în Belgia și Olanda, precum și alte acțiuni care ar fi fost dejucate în SUA, pe fondul conflictului actual din Orientul Mijlociu. Legături invocate cu IRGC și miliții din regiune Antena 3 notează că Al-Saadi ar fi fost agent atât al Kata'ib Hezbollah , cât și al IRGC. În text apare și o declarație a cercetătoarei Elizabeth Tsurkov (New Lines Institute), care afirmă că informațiile publice ar indica o relație apropiată între suspect și Qasem Soleimani, precum și legături cu Esmail Qaani, succesorul lui Soleimani. Totodată, Qanbar este citat cu detalii despre traseul suspectului (inclusiv antrenament la Teheran) și despre faptul că acesta ar fi deținut un pașaport de serviciu irakian, document care, potrivit sursei citate, ar fi necesitat acordul prim-ministrului Irakului. Ce urmează și ce rămâne neclar Casa Albă nu a răspuns unei solicitări de comentariu, potrivit materialului. În lipsa unor informații suplimentare publice în relatare, nu este clar în ce stadiu procedural se află cazul în SUA și ce probe au fost depuse în instanță pentru acuzațiile descrise. [...]
