Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump susține că un acord cu Iranul este aproape finalizat și ar include redeschiderea Strâmtorii Ormuz, un coridor esențial pentru transportul de petrol, a cărui închidere a destabilizat piețele energetice globale, potrivit Reuters.
Președintele SUA a scris pe rețelele sociale că un memorandum de înțelegere privind un „acord de pace” este „în mare parte negociat” și că „aspectele finale și detaliile” sunt încă discutate, urmând să fie anunțate „în scurt timp”. Trump nu a precizat ce alte elemente ar cuprinde înțelegerea.
Miza imediată pentru economie este Strâmtoarea Ormuz, descrisă ca „pasaj vital” pentru transportul maritim: închiderea ei a „dat peste cap piețele energetice globale” după izbucnirea conflictului în februarie, când SUA și Israel au lansat lovituri asupra Iranului. În acest context, redeschiderea ar putea reduce presiunea asupra fluxurilor de energie și asupra prețurilor, deși Reuters notează că acordul este încă în lucru.
În paralel cu mesajul lui Trump, mediatori și oficiali pakistanezi au raportat progrese. Pakistanul a încercat să reducă diferențele dintre Iran și SUA după săptămâni de război, perioadă în care Ormuz a rămas închisă pentru cea mai mare parte a transportului, în pofida unei încetări a focului descrise ca „fragile”.
Totuși, la Teheran, agenția iraniană Fars a relatat (duminică dimineață) că acordul ar permite Iranului să administreze Strâmtoarea Ormuz și a susținut că afirmația lui Trump, potrivit căreia un acord ar fi aproape final, este „inconsistentă cu realitatea”.
Surse citate de Reuters spun că un cadru propus ar urma să se deruleze în trei etape:
Unul dintre cei doi oficiali pakistanezi citați a avertizat că nu există garanții că SUA vor accepta memorandumul; dacă îl acceptă, ar urma discuții suplimentare după încheierea sărbătorii Eid (vineri).
Secretarul de stat american Marco Rubio a reiterat condițiile administrației Trump pentru oprirea luptelor:
Rubio, aflat în vizită în India, a spus că s-au înregistrat unele progrese și că negocierile continuă, sugerând că ar putea exista un anunț „mai târziu astăzi, mâine, în câteva zile”.
Iranul neagă că urmărește obținerea unei arme nucleare și afirmă că are dreptul să îmbogățească uraniu în scopuri civile. Teheranul cere, între altele, supravegherea strâmtorii, încetarea blocadei americane asupra porturilor sale și ridicarea sancțiunilor privind vânzările de petrol.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că disputele s-au redus în această săptămână, dar că rămân probleme de discutat prin mediatori, iar evoluția ar putea deveni mai clară în „următoarele trei sau patru zile”.
Reuters mai relatează că Trump i-a spus publicației Axios că se aștepta să decidă duminică dacă reia atacurile asupra Iranului. În același timp, președintele american a discutat telefonic sâmbătă cu lideri din Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Egipt, Turcia și Pakistan, iar Axios a relatat că aceștia l-ar fi încurajat să accepte cadrul emergent.
Pe plan intern, Trump a menționat că războiul i-a afectat ratingurile de aprobare din cauza impactului prețurilor la energie asupra consumatorilor americani, un element care adaugă presiune pentru o soluție rapidă, dar care nu schimbă faptul că detaliile acordului rămân, deocamdată, nepublice.
Recomandate
Escaladarea SUA–Iran pune în risc fluxurile de petrol prin Ormuz , iar opțiunile discutate la Washington includ și intensificarea presiunii economice asupra Teheranului, într-un moment în care piețele reacționează deja la posibilitatea unor perturbări, potrivit Adevărul . Fostul comandant suprem al forțelor aliate în Europa (SACEUR), amiralul în rezervă James Stavridis , spune că președintele Donald Trump se confruntă cu trei direcții majore după noile acțiuni militare ale SUA împotriva Iranului, pe fondul unui armistițiu descris ca fragil și aflat „în pragul colapsului”. Stavridis a prezentat analiza pe platforma X și a detaliat-o ulterior la CNN. Miza economică: presiune pe economia Iranului și risc pentru lanțurile de aprovizionare Stavridis consideră că, indiferent de varianta aleasă, „elementul-cheie” va fi capacitatea de a exercita „o presiune reală asupra economiei iraniene”. În același timp, articolul notează că, după ultimele atacuri, prețul petrolului a crescut brusc, pe fondul temerilor privind blocarea lanțurilor de aprovizionare. Strâmtoarea Ormuz este descrisă drept o arteră maritimă îngustă prin care tranzitează, în condiții normale, aproximativ 20% din petrolul mondial, iar orice perturbare are efecte imediate asupra piețelor globale. Autoritățile maritime au ridicat nivelul de alertă pentru navele care tranzitează zona la gradul „sever”. Cele trei opțiuni descrise de Stavridis pentru Trump Potrivit analizei, președintele SUA ar avea trei opțiuni: să „se spele pe mâini și să se retragă”, variantă pe care Stavridis o numește „o idee extrem de proastă”; să lanseze atacuri „masive, de amploare” împotriva Iranului; să „intensifice atacurile punctuale” pentru a constrânge Teheranul să adopte o atitudine mai moderată. Ce a declanșat noua escaladare și cum a răspuns SUA Escaladarea este pusă pe seama atacurilor iraniene asupra unor nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz. Oficialii americani au confirmat că trei nave au fost lovite, în incidente descrise de autoritățile maritime drept cele mai grave de la semnarea acordului temporar de pace. Ca răspuns, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat o „serie de lovituri puternice” care au vizat peste 80 de obiective în Iran. În comunicatul CENTCOM se arată: „Agresiunea nejustificată a forțelor iraniene reprezintă o încălcare clară și periculoasă a armistițiului și subminează libertatea de navigație.” Conform datelor transmise de armata americană, operațiunea a vizat, între altele, sisteme de apărare antiaeriană, rețele de comandă și control, instalații radar de coastă, capabilități de rachete antinavă și peste 60 de ambarcațiuni mici operate de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). Obiectivul declarat: diminuarea capacității Iranului de a ataca comerțul internațional și impunerea unor „costuri severe” pentru hărțuirea transportului maritim civil. Articolul mai menționează reinstituirea presiunilor economice, inclusiv revocarea derogărilor care permiteau Iranului să exporte țiței. Armistițiul, contestat deschis de Trump La summitul NATO de la Ankara, Donald Trump a sugerat că armistițiul nu mai este valabil. „Cred că s-a terminat. Nu mai vreau să am de-a face cu ei.” Deși a admis că negocierile ar putea continua teoretic, a catalogat eventualele discuții drept „o pierdere de timp”. În paralel, ambele tabere s-au acuzat reciproc de încălcarea memorandumului de înțelegere semnat în iunie, document care permisese redeschiderea Strâmtorii Ormuz și inițierea negocierilor. Ce urmează: risc de prelungire a tensiunilor și efecte în piețe Situația este descrisă ca „extrem de fluidă”, cu semnale că ambele părți sunt pregătite să continue operațiunile militare, deși mențin, declarativ, deschiderea pentru negocieri. În acest context, dilema strategică indicată de Stavridis are o componentă economică directă: orice deteriorare suplimentară a securității în Ormuz poate amplifica volatilitatea pe piețele energetice și poate afecta costurile de transport și aprovizionare la nivel global. [...]
Donald Trump a relansat public acuzația că Iranul ar urmări asasinarea sa , într-un moment în care tensiunile din regiune se traduc deja în riscuri pentru transportul maritim și, implicit, pentru piețele energetice, potrivit Antena 3 . Declarațiile au fost făcute la conferința de presă de la finalul summitului NATO . Trump a spus că este „ținta numărul unu” a iranienilor și că regimul de la Teheran ar vrea să-l asasineze, reluând ideea că Israelul și SUA au eliminat „majoritatea conducerii de rang înalt” a Iranului în primele zile ale războiului și întrebându-se dacă ar putea avea aceeași soartă. „Și știți ce, poate că nici eu n-o să mai fiu, pentru că sunt ținta lor numărul unu.” Într-o altă declarație, președintele SUA a folosit un limbaj dur la adresa iranienilor, susținând că acesta ar fi motivul pentru care ar fi vizat. „Sunt ținta numărul unu pentru că sunt niște gunoaie. Așa se comportă ei și așa s-au comportat vreme de 47 de ani. Eu fac ce e bine pentru țară.” De ce contează: riscul de escaladare rămâne legat de Strâmtoarea Ormuz Dincolo de componenta politică, miza practică este că Trump a legat evaluările despre conducerea de la Teheran de evoluțiile recente din teren. El a făcut comentarii contradictorii despre cât de „rațională” ar fi actuala conducere iraniană, după ce anterior o descrisese drept „un pic dusă cu pluta”, în timp ce a spus că echipa sa de negociere „discută cu oameni extraordinari” de partea iraniană. În același context, Trump a indicat că se referă la atacurile Iranului asupra transportului maritim din Strâmtoarea Ormuz, atacuri care, potrivit articolului, au dus la reluarea bombardamentelor aeriene americane și la noi amenințări privind o posibilă escaladare a războiului. Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol, iar orice deteriorare a securității maritime poate amplifica volatilitatea prețurilor la energie și costurile de transport. Context: amenințări mai vechi și măsuri de securitate în jurul lui Trump Potrivit informațiilor prezentate, liderii iranieni ar fi avut planuri de asasinare a lui Trump și a altor foști membri de rang înalt ai primei sale administrații încă de la sfârșitul lui 2019, după ce Trump a ordonat uciderea generalului Qassem Soleimani într-un atac cu dronă. În campania prezidențială din 2024, Trump ar fi mers la evenimente cu un avion privat nemarcat, aparținând lui Steve Witkoff, în loc să folosească Boeingul 757 inscripționat cu numele său („Trump Force One”), pe fondul temerilor Secret Service și ale serviciilor de informații că Iranul ar avea agenți pe teritoriul SUA cu acces la rachete sol-aer portabile. Articolul mai notează că foști consilieri ai lui Trump, inclusiv John Bolton și Mike Pompeo, au beneficiat ani la rând de protecția Secret Service din cauza amenințărilor legate de implicarea lor în uciderea lui Soleimani, însă Trump ar fi ordonat retragerea protecției lor după revenirea la putere, pe fondul criticilor venite din partea acestora. [...]
Declarațiile lui Donald Trump ridică riscul unei escaladări cu Iranul , după ce președintele SUA s-a autodeclarat „ținta numărul 1” a Teheranului și a sugerat că nu mai este sigur că vrea un acord, potrivit Al Jazeera . Mesajul vine pe fondul afirmației lui Trump că lideri iranieni ar fi fost „eliminați în mod repetat” de SUA. În materialul video din formatul NewsFeed, Trump spune că Iranul îl vizează direct și adaugă că „s-ar putea să fi plecat”, fără ca sursa să ofere detalii suplimentare despre contextul exact al acestei formulări sau despre o amenințare concretă. Ce schimbă în plan diplomatic Trump afirmă că nu mai este sigur dacă își dorește să încheie „o înțelegere” cu Teheranul, sugerând o îndepărtare de la o linie de negociere. În același timp, el îndeamnă la accelerarea acțiunii, spunând: „să terminăm treaba”. De ce contează Prin combinarea unei retorici de confruntare cu ideea renunțării la un acord, declarațiile cresc incertitudinea privind direcția politicii SUA față de Iran. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul citat, nu este clar dacă afirmațiile reflectă o schimbare formală de strategie sau un mesaj politic punctual. [...]
Interceptarea rachetelor deasupra Kuweitului, Bahrainului și Qatarului ridică din nou riscul pentru securitatea Strâmtorii Ormuz , un punct critic pentru fluxurile globale de energie, după ruperea armistițiului dintre SUA și Iran, potrivit Agerpres . Kuweit, Bahrain și Qatar și-au activat joi sistemele de apărare antiaeriană după ce rachete iraniene au intrat în spațiul lor aerian, într-o escaladare regională la o zi după ce președintele american Donald Trump declarase încheiat armistițiul cu Teheranul. Informațiile sunt atribuite agenției EFE. Gardienii Revoluției din Iran au anunțat că au atacat „infrastructuri importante și facilități ale bazelor americane din Kuweit și Bahrain”, ca răspuns la ceea ce au numit „neîndeplinirea promisiunilor și agresiunile recente” ale Washingtonului, potrivit unui comunicat difuzat de postul de stat IRIB. În comunicat, Qatar nu este menționat. Forțele armate iraniene au precizat că atacurile au vizat bazele Arifjan și Ali al-Salem din Kuweit, respectiv bazele Juffair și Sheikh Isa din Bahrain. Armata din Kuweit a raportat pe platforma X interceptarea unor rachete în spațiul aerian și a notificat mai multe explozii, fără să indice locul exact. Măsuri de securitate și alerte în statele din Golf Autoritățile din Kuweit au transmis că cetățenilor iranieni li s-a interzis să „se apropie de zonele afectate de căderea de resturi metalice” și să „fotografieze, publice sau distribuie imagini sau videoclipuri” din astfel de locuri pe rețelele sociale, invocând protejarea siguranței publice. În Bahrain, sirenele antiaeriene au sunat în mai multe zone în noaptea de miercuri spre joi, iar Ministerul de Interne a cerut în repetate rânduri populației și rezidenților să își păstreze calmul și să se îndrepte către cel mai apropiat loc sigur. În Qatar, Ministerul de Interne a emis o alertă privind un „nivel ridicat de amenințare la adresa securității”, potrivit agenției de stat QNA, care ulterior a comunicat că pericolul a trecut și populația poate reveni la normal. De ce contează: presiune pe un coridor esențial pentru energia globală În acest context, Gardienii Revoluției au avertizat Washingtonul că, „dacă agresiunea se repetă”, vor urma „răspunsuri drastice” care ar putea viza și alte baze americane din Golful Persic. Agerpres notează că administrația Trump a justificat noile atacuri prin obiectivul de a degrada capacitatea militară a Teheranului și de a asigura libera navigație în Strâmtoarea Ormuz, descrisă drept esențială pentru piața mondială a energiei fosile. Iranul a denunțat atacurile, considerându-le o „încălcare clară” a acordului de încetare permanentă a focului convenit pe 17 iunie cu SUA. [...]
Coordonarea SUA–Israel intră într-o fază mai sensibilă după reluarea loviturilor americane asupra Iranului , iar premierul Benjamin Netanyahu i-a cerut președintelui Donald Trump, într-o convorbire telefonică, să nu aprobe vânzarea de avioane F-35 către Turcia. Informațiile apar în The Jerusalem Post , care citează un comunicat al Biroului premierului israelian. Potrivit declarației, Trump l-a informat pe Netanyahu despre „mișcările americane în Golf” și despre atacurile SUA asupra unor active iraniene. În același apel, Netanyahu a ridicat și subiectul comentariilor dure ale președintelui turc Recep Tayyip Erdogan la adresa existenței statului Israel, precum și „nevoia de zone de securitate” de-a lungul granițelor Israelului. Publicația notează că nu au fost oferite alte detalii despre discuție. F-35 pentru Turcia, un punct de fricțiune cu miză strategică Avertismentul lui Netanyahu privind un posibil acord pentru F-35 (avion de luptă de generația a cincea) către Turcia indică o preocupare israeliană legată de echilibrul militar regional, pe fondul escaladării dintre Washington și Teheran. Articolul nu precizează dacă există o decizie iminentă a SUA privind acest dosar și nici ce răspuns a dat Trump. Context: SUA reiau atacurile, dar păstrează canalul de discuții Convorbirea are loc după ce SUA și-au reluat loviturile asupra Iranului marți noaptea, pe fondul tensiunilor din zona Strâmtorii Hormuz. Conform US Central Command (CENTCOM), atacurile au fost un răspuns la încercările Iranului de a „impune costuri grele” pentru țintirea și atacarea transportului comercial pe o cale navigabilă internațională, cu echipaje civile. În paralel, un oficial american a declarat joi că Washingtonul rămâne angajat în găsirea unei soluții cu Iranul și că discuțiile tehnice continuă. Totuși, Trump a spus miercuri că memorandumului de înțelegere (MoU) cu Iranul i s-ar fi pus capăt în urma schimburilor de lovituri din Strâmtoarea Hormuz și că SUA ar fi „pierdut mult timp” negociind cu Teheranul, adăugând că nu dorește continuarea discuțiilor. Fără planuri pentru o întâlnire Trump–Netanyahu, deocamdată În pofida convorbirii și a evoluțiilor din regiune, un oficial de la Casa Albă a confirmat pentru Walla că, în acest moment, nu există planuri pentru o întâlnire între cei doi lideri. The Jerusalem Post mai notează că Israelul nu este așteptat să se alăture actualei runde de confruntări dintre SUA și Iran, deși oficiali ai armatei israeliene au transmis că forțele sunt pregătite „pentru orice eventualitate”. [...]
Oscilațiile de mesaj ale lui Donald Trump la summitul NATO complică predictibilitatea deciziilor de apărare , într-un moment în care Alianța a anunțat angajamente financiare și contracte militare de amploare, potrivit Mediafax , care citează o analiză POLITICO despre reuniunea din 7-8 iulie, de la Ankara. În public, Trump a criticat pe alocuri aliații și a enumerat nemulțumiri care au alimentat temeri în rândul partenerilor. În spatele ușilor închise, însă, tonul s-a schimbat, notează POLITICO, citând patru surse cu detalii despre discuțiile private. Președintele american a fost descris ca „mult mai pozitiv” miercuri, într-un discurs de circa 30 de minute în care ar fi evitat să reia teme controversate, precum dorința de a anexa Groenlanda sau atacurile la adresa Spaniei. Potrivit acelorași surse, participanții nu au înțeles exact ce a determinat schimbarea de atitudine. Mesajul despre SUA în NATO și vânzările de arme Schimbarea de ton confirmă, în linia relatărilor Reuters menționate în material, că Trump le-ar fi spus partenerilor din NATO că vrea ca SUA să rămână în alianță și că Washingtonul este pregătit să continue să vândă arme aliaților „indiferent de modul în care acestea vor fi utilizate”. În același timp, retorica de la Ankara contrastează cu pozițiile din ultimele luni, când Trump a amenințat în repetate rânduri cu retragerea SUA din NATO, ceea ce a amplificat incertitudinea privind continuitatea angajamentelor americane. Reacția aliaților: eforturi de „calmare” și laude publice Materialul arată că această imprevizibilitate i-a determinat pe liderii europeni să fie mai atenți la gestionarea relației cu președintele SUA. În acest context, aliații s-au străduit să-l laude în timpul summitului, iar șeful NATO, Mark Rutte, a apreciat pentru POLITICO că eforturile lui Trump de a crește cheltuielile pentru apărare sunt „o veste excelentă” pentru aliați. Trump a mulțumit explicit liderilor din Polonia, Germania, țările baltice și Norvegia pentru contribuțiile lor la alianță și a lăudat armata americană. Înaintea întâlnirii cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, el a spus: „Tocmai am avut reuniunea NATO și a fost o reuniune excelentă” Contextul financiar și industrial: angajamente și contracte anunțate la Ankara Pe fondul acestor mesaje fluctuante, Consiliul Nord-Atlantic a comunicat deciziile statelor NATO în declarația finală a summitului , care include: angajamentul de a aloca 70 de miliarde de euro Ucrainei în 2026; încheierea unor noi contracte militare de 50 de miliarde de lire sterline (aprox. 295 miliarde lei) la summitul de la Ankara; evaluarea că Rusia „reprezintă o amenințare pe termen lung” pentru comunitatea euro-atlantică; absența unei mențiuni privind angajamentul de a accepta Ucraina în alianță. Textul integral al declarației finale este disponibil aici . În plan politic, Trump și-a nuanțat și poziția privind refuzul aliaților de a sprijini războiul SUA cu Iranul, afirmând la finalul summitului că aliații „au avut doar un moment mai prost” când au refuzat să participe la eforturile de război ale SUA și Israelului împotriva Iranului. De ce contează Pentru aliați, inclusiv pentru statele de pe flancul estic, miza nu este doar retorica, ci predictibilitatea deciziilor care influențează bugete de apărare, achiziții militare și sprijinul pentru Ucraina . Mesajele schimbătoare ale liderului de la Casa Albă pot complica planificarea și negocierile, chiar și atunci când rezultatul formal al summitului include angajamente financiare și contracte semnificative. [...]
