Știri
Știri din categoria Energie
Debitul foarte scăzut al Dunării riscă să scoată din piață până la 935 MW la Paks în 24–72 de ore, ceea ce ar adăuga presiune pe echilibrul regional de energie în plin episod de hidraulicitate redusă, potrivit Mediafax.
Centrala nucleară Paks din Ungaria „ar urma să fie închisă în cel mult 72 de ore”, conform informării publicate joi de MVM, companie controlată de guvernul de la Budapesta. În prezent, Paks produce 935 MW, iar oprirea ar însemna o reducere suplimentară de producție la nivelul pieței unice europene, într-un moment în care și hidrocentralele de pe Dunăre sunt afectate de debite mici.
MVM spune că oprirea devine inevitabilă din cauza nivelului scăzut al Dunării, folosită pentru răcirea instalațiilor. Compania indică faptul că, deși debitul ar putea permite „o cantitate suficientă de apă”, nivelul de aspirație al pompelor necesare este mai mare decât nivelul actual al apei, iar acesta „se așteaptă să continue să scadă”.
„Din cauza nivelului scăzut al apei Dunării, oprirea completă a Centralei Nucleare Paks și, implicit, încetarea producției de energie electrică, va deveni inevitabilă în următoarele 24-72 de ore”, au transmis oficialii MVM.
În comunicat, MVM precizează că Paks are o capacitate de aproximativ 2.000 MW și furnizează aproape jumătate din producția de energie electrică a Ungariei, iar în prezent se află în „etapa 3” dintr-un sistem de patru etape pentru condiții de nivel scăzut. Compania estimează o „șansă realistă” de intrare în etapa 4, care ar impune oprirea tuturor unităților.
MVM afirmă că a început „managementul tehnic” pentru amplasarea unor conducte de aspirație mai adânci, însă soluția este una pe termen de câțiva ani. Pentru scenariul opririi complete, compania spune că are proceduri și echipamente pentru a asigura răcirea unităților staționare, inclusiv prin utilizarea unor pompe „Pajtás” (12 funcționează continuu, 4 sunt în rezervă, iar 13 în standby, potrivit comunicatului).
În același timp, MVM face apel la consum responsabil de energie. Compania susține că, odată ce nivelul apei revine la un prag adecvat, repornirea se poate face „în câteva zile”, în etape, pe baza unor reguli stricte.
Mediafax notează că situația vine pe fondul debitelor foarte mici ale Dunării, care afectează și producția hidro. În paralel, în România, Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită marți dimineața, iar Unitatea 2 ar fi urmat să fie oprită joi, însă Nuclearelectrica a revenit asupra deciziei.
Operatorul național de transport și sistem a transmis joi că Sistemul Electroenergetic Național este monitorizat continuu și funcționează „în parametri de siguranță operațională”, iar la momentul publicării informației era în derulare o ședință a Comandamentului Energetic Național pentru analiza evoluțiilor.
Recomandate
Ungaria reanalizează extinderea centralei nucleare de la Paks, inclusiv varianta de a înlocui Rosatom , ceea ce poate deschide un risc financiar de cel puțin 1,1 miliarde de euro (aprox. 5,5 miliarde lei) deja plătiți și potențiale penalități contractuale, potrivit News . Guvernul de la Budapesta a început să sondeze furnizori alternativi în cadrul unei revizuiri a proiectului, au declarat pentru Reuters două surse citate de publicație. Proiectul Paks, atribuit în 2014 companiei ruse fără licitație de fostul premier Viktor Orbán, este descris ca „sensibil politic” și „extrem de costisitor”. În plus, în august, o secetă a dus la oprirea aproape completă a reactoarelor existente, subliniind vulnerabilitatea centralelor nucleare la lipsa de apă rece în perioade de caniculă și secetă. Decizie așteptată la final de 2026 sau început de 2027 Cabinetul premierului Peter Magyar, care a câștigat alegerile în aprilie, ar urma să ia o decizie finală privind extinderea centralei la sfârșitul acestui an sau la începutul anului viitor. Costul proiectului a fost estimat inițial la 12,5 miliarde euro (aprox. 62,5 miliarde lei), iar până la momentul turnării primei plăci de beton, în februarie, Ungaria cheltuise peste 2 miliarde euro (aprox. 10 miliarde lei). O persoană familiarizată cu revizuirea a spus că sunt analizate toate scenariile, inclusiv schimbarea contractorului principal, urmând să fie evaluate consecințele juridice, tehnice, financiare și de calendar, precum și viabilitatea financiară a proiectului. Contract modificat de cinci ori și complicații de reglementare Contractul inițial cu Rosatom a fost modificat de cinci ori, iar o a șasea modificare era în pregătire, dar nesemnată. Un obstacol suplimentar este o hotărâre din 2025 a Curții Europene de Justiție , care a anulat aprobarea Comisiei Europene privind ajutorul de stat pentru proiect. O a doua sursă citată de Reuters a indicat că administrația de la Budapesta „tinde să conchidă” că extinderea este necesară, dar fără implicarea Rosatom. Sursele nu au indicat un posibil înlocuitor, deși una dintre ele a spus că un furnizor european ar simplifica ecuația de politică externă și cadrul sancțiunilor. Miza financiară: 1,1 miliarde euro plătiți și posibile penalități Dacă analiza guvernului va decide împotriva Rosatom, Ungaria ar putea fi nevoită să suporte suma de 1,1 miliarde euro (aprox. 5,5 miliarde lei) plătită până acum către compania rusă, plus eventuale penalități pentru încălcarea contractului. În paralel, Budapesta explorează aprobarea unei prelungiri cu 20 de ani a licențelor de exploatare pentru cele patru reactoare existente de la Paks, ale căror licențe expiră între 2032 și 2037. Rosatom și o purtătoare de cuvânt a guvernului maghiar nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii ale Reuters. Directorul Rosatom, Aleksei Lihacev, a declarat la începutul lunii, la Moscova, că așteaptă finalizarea analizei Ungariei și că a încercat să contacteze noul guvern, fără răspuns până în prezent. [...]
Nivelul Dunării a ajuns la limita de pompare pentru răcirea de la Cernavodă , iar autoritățile au început intervenții operative pentru a menține condițiile tehnice necesare, potrivit HotNews . Miza este una operațională: chiar și cu reactoarele oprite, centrala are nevoie în continuare de apă pentru răcire, iar scăderea suplimentară a nivelului fluviului poate complica funcționarea sistemelor de pompare. Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) transmite că debitele Dunării la intrarea în țară sunt sub 1.200 m³/s, iar la Cernavodă nivelul apei se apropie de limita operațională de −262 cm, relevantă pentru pomparea apei de răcire. La 10 octombrie 2026 a fost înregistrată cota de −259 cm, adică la doar 3 cm peste limită, situație care, potrivit instituției, impune măsuri urgente și coordonate. Ce măsuri au fost dispuse pentru suplimentarea debitelor ANAR a decis suplimentarea temporară cu 20 m³/s a debitului evacuat din acumularea Iezer, până pe 18 octombrie, prin exploatarea coordonată a salbei de acumulări de pe valea Mostiștei. Intervenția este corelată cu evacuări controlate suplimentare din: acumularea Izbiceni (râul Olt); acumularea Mihăilești (râul Argeș), cu obiectivul de a crește aportul de apă în Dunăre și de a limita scăderea nivelului în sectorul Cernavodă. ANAR precizează că măsura nu presupune golirea acumulării Iezer și că, după aplicare, va rămâne disponibil un volum de apă de peste 40 de milioane m³, evacuările urmând să fie realizate controlat. De ce contează: răcirea e necesară și cu reactoarele oprite Deși ambele reactoare ale centralei de la Cernavodă sunt oprite în acest moment, ele au nevoie în continuare de răcire cu ajutorul apei pompate din Dunăre. Petre Min, șeful Centrului de Răspuns al Centrului Național de Control al Activităților Nucleare (CNCAN), a declarat la Digi24 că, pe lângă suplimentarea debitului, se lucrează la crearea unui baraj care să redirecționeze cât mai multă apă către zona de aspirație a pompelor de răcire din amplasamentul de la Cernavodă. Ce spun autoritățile despre riscul nuclear Oficialul CNCAN afirmă că atingerea limitelor de nivel nu înseamnă automat producerea unui accident nuclear și că centrala are „rezerve” prin proiectare pentru evitarea accidentelor, inclusiv o rezervă de apă care ar acoperi aproximativ trei zile fără intervenții privind nivelul Dunării. „Atingerea acestor limite nu înseamnă automat producerea unui accident nuclear. Există rezerve prin proiectarea centralei pentru tot ce înseamnă evitarea accidentelor (…) Sunt rezerve de apă ca timp de trei zile să nu se întâmple absolut nimic în centrala nucleară, chiar fără intervenții privind nivelul Dunării.” În același timp, el a mai spus că, ipotetic, există planuri care pot fi puse în aplicare pentru a evita riscuri pentru populație sau mediu, iar depășirea pragurilor nu conduce „imediat” la un accident, fiind posibile măsuri de prevenție. [...]
România intră în iarnă cu risc de deficit de putere la vârf și importuri scumpe , pe fondul opririi reactoarelor de la Cernavodă, al secetei care reduce producția hidro și al întârzierilor la capacități pe gaz, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Miza nu este doar „câtă energie există” în total, ci dacă sistemul poate acoperi orele de consum maxim fără să lovească limitele tehnice ale importurilor. România se apropie de o criză energetică „mai ales dacă” se cumulează trei condiții: Centrala Nucleară de la Cernavodă nu pornește, iarna este geroasă, iar importurile de electricitate ajung la limita rețelei (capacitatea maximă pe care interconexiunile o pot transporta în siguranță). Într-un astfel de scenariu, țara ar urma să importe masiv curent la prețuri mari, iar marja de siguranță a sistemului s-ar reduce puternic în orele de vârf. De ce contează: problema e „puterea” disponibilă, nu energia în ansamblu Analiza susține că riscul imediat este deficitul de putere în vârfurile de consum, când și statele vecine au nevoie de electricitate. Cu alte cuvinte, chiar dacă există energie pe parcursul zilei, sistemul poate rămâne vulnerabil în intervalele în care cererea urcă rapid, iar producția internă nu poate fi crescută suficient de repede. În acest context, oprirea reactoarelor de la Cernavodă și producția hidro afectată de secetă reduc capacitatea internă tocmai în perioadele critice, împingând România spre importuri mai mari și mai scumpe. Decizii și întârzieri care au blocat investiții și capacități noi Materialul indică lipsa unei strategii energetice pe termen lung și enumeră cinci decizii/derapaje care au contribuit la vulnerabilitatea actuală: Legea offshore din 2018 , asociată în text cu Liviu Dragnea, care a introdus taxe suplimentare și condiții comerciale considerate descurajante de investitori, întârziind proiectul Neptun Deep . ExxonMobil s-a retras, iar Romgaz a preluat participația cu 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei). Șefa OMV Petrom, Christina Verchere, este citată cu ideea că fără întârzierea din 2018 producția ar fi început în 2022. Centrale pe gaz construite/refăcute prea târziu : termocentrala Iernut (unitate strategică) trebuia finalizată în 2020, dar este așteptată să pornească pe 31 decembrie 2026 și ar urma să acopere 5%–7% din consumul României. La Mintia , a fost pusă în funcțiune prima turbină de 135 MW dintr-un total planificat de 1.700 MW; testările sunt descrise ca prelungite. Renunțarea la cărbune înainte ca alternativele să fie gata , în baza calendarului din PNRR , cu închideri de mine înainte de finalizarea centralelor pe gaz. România ar fi cerut amânări „prea târziu”. În text este menționată poziția ministrului Energiei, Dumitru Chisăliță, care apreciază că lignitul rămâne indispensabil iernii următoare și are valoare strategică. Stocarea energiei rămasă în urmă față de regenerabile , ceea ce a dus la un sistem care produce mult când cererea e mică și insuficient când cererea e maximă. Sunt menționate ținte de creștere a stocării: 3.000 MW / 11.000 MWh până în 2027; 3.300 MW / 12.400 MWh până în 2030; 4.800 MW / 18.400 MWh până în 2035. Întârzieri la reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă , estimate pentru punere în funcțiune în 2030 și 2031. Cernavodă: opriri, secetă și o retehnologizare care complică 2027 Analiza arată că cele două reactoare de la Cernavodă acoperă circa 20% din necesarul de electricitate al României, dar sunt oprite din cauza secetei. În plus, Unitatea 1 (în funcțiune din 1996) ar urma să fie oprită anul viitor pentru retehnologizare, pe o durată de 32 de luni (aproape trei ani). Textul notează explicit că nu este clar cum va fi compensată oprirea Reactorului 1 și că nu există încă proiecte pentru situațiile în care scăderea Dunării împiedică funcționarea reactoarelor. Ca element de comparație, sunt menționate centralele de la Kozlodui (Bulgaria) și Paks (Ungaria), tot pe Dunăre, care au continuat să producă; diferența ar ține, potrivit analizei, de proiectarea captării apei și amplasament. În perioada descrisă, Bulgaria ar fi exportat energie la niveluri record, iar România ar fi fost principalul cumpărător. Gazele: stocuri mai mici și importuri „pe ușile laterale” Pe partea de gaze, directorul Transgaz, Ion Sterian, este citat cu ideea că stocurile sunt cu peste 300 de milioane de metri cubi sub nivelul de anul trecut, iar o iarnă geroasă ar putea împinge România spre importuri la final de ianuarie și în februarie. În paralel, populația rămâne protejată de schema de plafonare până în primăvara anului viitor, conform textului. Ministerul Energiei afirmă că România nu importă gaz din Rusia și că nu a avut contracte directe cu Gazprom, însă analiza susține că aprovizionarea poate veni indirect prin Bulgaria și Ungaria (țări care importă gaz rusesc), inclusiv prin TurkStream, conductă în care „sunt multe molecule de gaz rusesc”. Sunt menționate și evoluții regionale: creșterea ponderii gazului rusesc în importurile Ungariei între 2021 și 2025 și existența unui contract pe 15 ani cu Gazprom semnat în 2021, fără o decizie formală de reziliere anunțată. La ce să ne așteptăm în următoarele luni Concluzia analizei este că urmează „trei-patru luni complicate”, cu Sistemul Energetic Național în stare de alertă la nivel guvernamental, în condițiile opririi de la Cernavodă, ale secetei și ale întârzierilor la Iernut și Mintia. Dacă repornirea Cernavodă întârzie și iarna este severă, marja de siguranță se îngustează, iar România riscă să depindă de importuri scumpe exact în momentele în care și vecinii au nevoie de energie. [...]
România a înregistrat cele mai mari scumpiri din UE la electricitate și gaze pentru gospodării , în prima jumătate din 2026 față de aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor Eurostat citate de Biziday . Creșterile sunt calculate în moneda națională: +51,6% la energia electrică și +9,3% la gaze naturale, într-un context în care media UE indică, per ansamblu, ieftiniri. Electricitate: România, pe primul loc la creșteri, în timp ce media UE scade La nivelul Uniunii Europene, prețurile medii la energia electrică plătite de gospodării au scăzut cu 2,2% în prima jumătate a anului, până la 0,28 euro/kWh. Ponderea taxelor și contribuțiilor în factura finală s-a redus cu 0,5 puncte procentuale, la 28,4%. În schimb, exprimate în moneda națională, cele mai mari creșteri au fost: România: +51,6% Irlanda: +19,8% Finlanda: +18,4% Gaze naturale: scădere la nivelul UE, dar majorare în România Și la gaze naturale, media UE arată o scădere: prețurile medii plătite de gospodării au coborât cu 3,5% față de prima jumătate din 2025, la 0,11 euro/kWh. Eurostat explică evoluția prin revenirea fluctuațiilor sezoniere la tiparul de dinaintea crizei din 2022 . În moneda națională, cele mai mari majorări au fost: România: +9,3% Croația: +8,9% Slovacia: +6,6% Miza pentru consumatori și pentru economie este că România se decuplează de tendința medie europeană de temperare a costurilor la energie pentru gospodării, ceea ce poate menține presiunea pe bugetele populației și pe consum, în special în sezonul rece. [...]
Rosatom își extinde ofensiva comercială în Africa, cu discuții pentru centrale nucleare mari în patru țări , într-un demers care poate redesena pe termen lung piața de infrastructură energetică de pe continent și influența fluxurile de investiții în proiecte strategice, potrivit HotNews . Șeful companiei nucleare de stat Rosatom, Alexei Lihacev, a declarat că Rusia este pregătită să furnizeze centrale nucleare „de diverse dimensiuni și configurații” pentru țările africane. El a precizat că Rosatom discută cu Uganda, Ghana, Etiopia și Egipt pentru construirea de centrale nucleare mari , informație atribuită de HotNews agenției Reuters. „Abordare adaptată” și extinderea relațiilor economice Lihacev a descris „principiul” pe care îl invocă Rosatom în relația cu statele africane: „Parteneriatul nostru se bazează pe principiul că Africa este diversă, iar pentru fiecare țară avem o abordare adaptată, care depășește cadrul unui singur proiect.” Cooperarea nucleară a fost unul dintre subiectele discutate la al treilea Summit Rusia–Africa , organizat la Moscova în această săptămână, cu participarea reprezentanților din aproximativ 50 de țări africane , inclusiv șefi de stat și de guvern. Forumul, lansat în 2019, este prezentat ca parte a eforturilor Rusiei de a-și aprofunda legăturile politice și economice cu Africa. Miza: proiecte mari, dar și „nuclear la scară mică” și centrale plutitoare După summit, Vladimir Putin a spus că statele africane ar fi arătat interes pentru: centrale nucleare, tehnologii nucleare la scară mică, aplicații nucleare în medicină și agricultură. Separat de discuțiile pentru centrale mari, Lihacev a afirmat că nouă țări africane au exprimat un „interes semnificativ” pentru centralele nucleare plutitoare promovate de Rosatom, ca soluție pentru țările de coastă care vor să intre în sectorul nuclear. Potrivit oficialului, ar exista negocieri detaliate cu Egipt, Tanzania, Togo și Namibia . Context: Africa are o singură centrală nucleară funcțională În prezent, continentul are o singură centrală nucleară în funcțiune : Koeberg din Africa de Sud, construită cu tehnologie franceză și pusă în exploatare la mijlocul anilor 1980. În Egipt , Rosatom construiește prima centrală nucleară a țării, El Dabaa , cu patru reactoare , iar compania discută și o posibilă extindere la șase reactoare . HotNews nu oferă detalii despre calendar, valoarea investițiilor sau stadiul negocierilor pentru celelalte state menționate. [...]
Rosatom își extinde modelul de export energetic prin centrale nucleare plutitoare, cu mentenanța și combustibilul controlate din Rusia , într-un format contractual care poate lega pe termen lung state africane de furnizorul rus, potrivit HotNews . Grupul rus Rosatom spune că se află în discuții avansate cu cel puțin patru state africane cu ieșire la mare pentru furnizarea de centrale nucleare plutitoare. Informațiile au fost prezentate de oficiali ai companiei controlate de statul rus la un summit Rusia–Africa, pe baza unei relatări Reuters preluate de Agerpres. De ce contează: energie „la cheie”, dar cu dependențe operaționale Rosatom propune implementarea proiectelor prin contracte de tip PPA (Power Purchase Agreement – acord de cumpărare a energiei) , în care mentenanța și realimentarea cu combustibil nuclear ar urma să fie făcute în Rusia. În acest aranjament, unitatea ar putea funcționa „până la 60 de ani”, conform declarațiilor citate în material. Vladimir Aptekarev, director adjunct în divizia de construcții de echipamente a Rosatom, a susținut că 38 dintre cele peste 50 de țări africane au o zonă de coastă suficientă pentru a găzdui o astfel de centrală. Ce sunt centralele nucleare plutitoare și ce promite Rosatom La nivel mondial funcționează în prezent o singură centrală nucleară plutitoare, în regiunea Ciukotka din extremul orient al Rusiei, intrată în exploatare în 2020. Conceptul folosește reactoare nucleare mai mici, integrate într-o navă care poate fi remorcată până la destinație și care necesită o infrastructură terestră mai redusă. Rosatom argumentează că această soluție ar permite obținerea mai rapidă a unei surse noi de energie, „la costuri mai mici”, și o prezintă ca un posibil „prim pas” pentru țările care vor să intre în clubul statelor cu energie nucleară. Pentru piețele internaționale, compania spune că propune unități plutitoare de 100 MW, echipate cu reactoare de tip RITM-200M, adaptate pentru climate calde. Țările menționate și contextul proiectelor nucleare ale Rosatom în Africa Directorul general al Rosatom, Alexei Lihaciov, a declarat că discuțiile avansate vizează: Egipt Togo Namibia Tanzania În paralel, Rosatom construiește la El Dabaa prima centrală nucleară din Egipt, care ar urma să devină a doua centrală nucleară de pe continentul african după Koeberg (Africa de Sud). Proiectul din Egipt include patru unități energetice de 1.200 MW, cu reactoare rusești VVER-1200. Lihaciov a mai spus că perspectiva implementării unor centrale nucleare plutitoare în Egipt ar putea căpăta contur și în urma unei întrevederi programate între președinții Rusiei și Egiptului. Separat de Africa, Rosatom afirmă că a încheiat deja un acord cu Indonezia pentru ceea ce descrie drept prima livrare mondială de electricitate produsă de două unități nucleare plutitoare, cu o capacitate cumulată de 200 MW. [...]
