Știri
Știri din categoria Externe

China a separat regimul vamal al insulei Hainan de cel al continentului și a tăiat taxele de import, într-un pariu de politică economică menit să atragă investiții și să mute producție pe insulă, potrivit Antena 3. Miza: transformarea Hainanului într-un port de liber-schimb la scară mare, într-un moment în care interesul investitorilor străini pentru China este descris ca fiind în scădere.
Hainan, o insulă tropicală „de mărimea Belgiei”, este prezentată ca cel mai ambițios experiment de liber schimb al Chinei de la primele zone economice speciale din anii 1980, într-un demers pe care liderul chinez Xi Jinping l-a numit „de referință” și „o poartă-cheie pentru deschiderea țării”. Materialul Antena 3 preia o analiză Financial Times.
După separarea vamală din decembrie, autoritățile din Hainan au eliminat taxele de import pentru majoritatea produselor. Un element central al noii politici este stimularea procesării locale: bunurile procesate care ating o valoare adăugată de cel puțin 30% pot fi reexportate în China continentală fără taxe.
Pachetul include și măsuri de reglementare și fiscalitate mai relaxate decât în restul Chinei, inclusiv:
Autoritățile locale susțin că, în primele șase săptămâni de la aplicarea noii politici vamale, bunuri în valoare de 857 de milioane de yuani au economisit taxe de 129 de milioane de yuani, iar 5.700 de companii de comerț exterior s-au înregistrat în provincie.
Un exemplu din articol este Ausca International Oils and Grain, care spune că politica a redus costul materiilor prime (de exemplu, soia din Brazilia) procesate în Hainan în uleiuri alimentare. Totuși, compania indică faptul că impactul major a fost pe exporturi, nu pe vânzările către China continentală: acum exportă jumătate din producția din Hainan, după ce a început abia anul trecut să vândă pe piețele externe.
O parte dintre experți citați pun sub semnul întrebării capacitatea proiectului de a atrage investiții străine și de a oferi acces mai bun la piața chineză, invocând izolarea relativă a insulei și dimensiunea limitată a pieței interne.
Alicia García-Herrero (Natixis) afirmă că industriile cu investiții mari au șanse reduse, din cauza infrastructurii portuare limitate și a separării de continent prin aproximativ 30 de kilometri de mare. În același timp, criticii susțin că, pentru a concura cu Singapore și Hong Kong, ar fi necesare reforme mai ample, inclusiv elemente precum monedă liber convertibilă și sisteme judiciare independente (atribuite în material rivalilor regionali).
În contrapondere, García-Herrero vede un potențial mai puternic în servicii precum turismul și medicina, iar autoritățile încearcă să atragă și companii de servicii financiare din Asia, în special din Singapore și Hong Kong, promovând Hainan ca hub pentru investiții transfrontaliere și administrarea averilor.
În cadrul unui tur organizat de Asociația Jurnaliștilor din China (afiliată Partidului Comunist), Financial Times a vizitat inclusiv portul Yangpu, unde guvernul speră să cvadrupleze traficul de containere până în 2035.
Pe fundal, participanți la sesiunea anuală a parlamentului chinez au semnalat o posibilă scădere a sprijinului de la centru: fondurile alocate Hainanului ar fi scăzut anul trecut, iar oficiali locali cer sprijin reînnoit. Cai Qiang, șeful departamentului de finanțe al insulei, a justificat nevoia de resurse suplimentare printr-o comparație cu faza de decolare a unui avion, care „necesită cel mai mult combustibil” (citat în material).
Recomandate

Japonia a mobilizat nave și aeronave pentru monitorizare după ce a acuzat China că a desfășurat un exercițiu cu foc real în zona economică exclusivă (ZEE) japoneză, în cadrul unui antrenament comun cu Rusia, potrivit G4Media . Incidentul ridică riscuri operaționale pentru traficul maritim din zonă și amplifică presiunea asupra dispozitivului de supraveghere al Japoniei. Ministerul Apărării de la Tokyo a transmis că o navă de război chineză a efectuat exercițiul în ZEE a Japoniei. După eveniment, Japonia a contactat Beijingul pe canale diplomatice, avertizând că exercițiul „ar fi putut pune în pericol navigația navelor din vecinătate”, conform declarațiilor făcute de Minoru Kihara, purtătorul de cuvânt principal al guvernului japonez. Distrugătorul chinezesc cu rachete ghidate din clasa Luyang III a fost observat la 180 de kilometri sud-vest de insula Okinotori, cel mai sudic teritoriu al Japoniei. În jurul orei 2:00 dimineața, în aceeași zi, autoritățile japoneze au identificat o flotă de patru nave – trei chinezești și o fregată rusească – la 330 de kilometri sud-vest de insulă, îndreptându-se spre nord-est. Potrivit postului public japonez NHK, fregata rusească se afla în apropiere când a început exercițiul cu foc real. Ca răspuns, Tokyo a trimis propriile nave de război și aeronave pentru a urmări situația. Oficialii japonezi au indicat că vor continua monitorizarea „cu îngrijorare” a activităților navelor chineze și rusești în apele din jurul Japoniei. În context, la începutul lunii, nave ale gărzilor de coastă japoneză și chineză s-au ciocnit în apropierea unor insule disputate, fiecare parte susținând că a respins navele celeilalte care ar fi intrat în apele sale teritoriale. Tensiunile au crescut și după ce premierul japonez Sanae Takaichi a sugerat, în noiembrie anul trecut, că Japonia ar putea interveni militar dacă China ar ataca Taiwanul; Beijingul a condamnat declarațiile și, ulterior, și-a îndemnat cetățenii să evite călătoriile în Japonia, înăsprind totodată restricțiile comerciale asupra unor companii japoneze. [...]

O posibilă vizită a directorului FBI în Rusia ar deschide un canal rar de contact instituțional SUA–FSB , într-un moment în care relația bilaterală rămâne tensionată din cauza războiului din Ucraina, potrivit Agerpres , care citează Politico , preluat de agenția turcă Anadolu. Conform informațiilor relatate de Politico, Kash Patel ar urma să meargă în Rusia în perioada 14–15 octombrie, cu două opriri planificate: mai întâi la Moscova, apoi la Sankt Petersburg. Gazda ar fi, probabil, FSB, serviciul rus de securitate, considerat succesorul KGB din perioada sovietică, potrivit unui oficial american citat. Ce se știe și ce rămâne neclar Deocamdată, agenda vizitei nu a fost făcută publică, iar sursa notează că nu este clar dacă Patel se va întâlni cu președintele rus Vladimir Putin sau cu consilieri de rang înalt ai acestuia. Politico plasează aceste planuri în contextul în care Statele Unite și Rusia „continuă să fie în dezacord” în privința războiului din Ucraina, ceea ce face ca o deplasare la acest nivel să fie, prin natura ei, sensibilă din punct de vedere politic și instituțional. Context: o raritate pentru conducerea FBI Ultimul director al FBI despre care se știe că a efectuat o vizită în Rusia a fost Robert Mueller, în 2013. Ulterior, în 2016, Mueller a fost numit procuror special pentru a investiga posibile legături între campania prezidențială a lui Donald Trump din 2016 și Rusia, mai notează materialul. [...]

Avertismentul Iranului către Bulgaria ridică miza politică și juridică a unei decizii care ajunge în Parlamentul de la Sofia , după ce guvernul bulgar a anunțat că va cere aprobarea legislativului pentru staționarea unor aeronave americane de realimentare în zbor la baza aeriană Bezmer , potrivit Adevărul . Teheranul a transmis marți că Bulgaria nu ar trebui să permită Statelor Unite să folosească teritoriul său pentru operațiuni militare împotriva Iranului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a susținut că orice activitate care facilitează atacuri americane împotriva Iranului ar echivala cu o complicitate la „agresiune și crime de război”. Ce urmează să decidă Bulgaria Guvernul de la Sofia a anunțat că va solicita aprobarea Parlamentului pentru desfășurarea, la baza aeriană Bezmer (aprox. 260 km sud-est de Sofia), a unui număr de până la opt aeronave-cisternă americane, folosite pentru alimentarea în zbor a altor aeronave militare. Mesajul autorităților bulgare: „nu înseamnă implicare în război” Vicepreședinta Bulgariei, Iliana Iotova, a declarat marți, potrivit agenției BTA, că prezența aeronavelor americane KC-135 și a unui contingent de până la 250 de militari ai SUA la baza Bezmer nu înseamnă că Bulgaria se implică în război. Ea a subliniat că desfășurarea poate avea loc doar cu aprobarea Parlamentului și că guvernul respectă prevederile legale. BTA a mai amintit că aeronave de realimentare în zbor ale Forțelor Aeriene ale SUA au mai fost staționate în Bulgaria, operând anterior de pe aeroportul din Sofia până la sfârșitul lunii iunie, după prelungirea unei misiuni care inițial trebuia să se încheie la finalul lunii mai. Linkul Reuters menționat în material este Reuters . [...]

Ucraina schimbă conducerea armatei în plin război, pe fondul tensiunilor interne din apărare. Președintele Volodimir Zelenski l-a demis pe comandantul-șef al Forțelor armate, generalul Oleksandr Sîrski , și l-a numit în locul lui pe generalul Mihailo Drapatîi, comandant al forțelor interarme, potrivit Agerpres . Decizia vine pe fondul nemulțumirilor apărute după plecarea ministrului apărării Mihailo Fedorov, înlăturat pe 14 iulie, după câteva zile de proteste în sprijinul acestuia. Fedorov l-a acuzat pe Sîrski că l-ar fi „împins spre ieșire” și că i-ar fi blocat tentativa de reformare a armatei. Sîrski, în vârstă de 60 de ani, ocupa funcția din 2024 și este creditat cu rolul de a fi condus apărarea Kievului la începutul invaziei ruse din 2022. În același timp, generalul a fost contestat, inclusiv din cauza reputației de comandant cu „mentalitate sovietică”, criticii reproșându-i că ar acorda prea puțină atenție pierderilor umane. În mesajul de marți seară publicat pe Telegram, Zelenski a anunțat numirea lui Drapatîi și i-a mulțumit lui Sîrski „și tuturor luptătorilor” pentru „pozițiile solide de front ale Ucrainei”. Schimbarea de la vârful armatei are loc într-un moment în care, potrivit informațiilor din aceeași relatare, Ucraina a încetinit puternic avansul trupelor ruse și a efectuat recent valuri de lovituri în Rusia și în părțile ocupate ale teritoriului său, ceea ce sugerează că miza imediată a deciziei este mai ales de ordin intern și operațional, nu o reacție la un colaps pe front. [...]

Poziția 11 a pașaportului românesc în Henley Passport Index înseamnă acces mai ieftin și mai rapid la călătorii , prin eliminarea sau simplificarea vizelor pentru 178 de destinații, potrivit Economedia . În ediția din iulie 2026 a clasamentului, România împarte locul 11 cu Bulgaria. Românii pot călători fără viză sau cu viză obținută la sosire în 178 de destinații din totalul de 227 analizate. Clasamentul compară 199 de pașapoarte la nivel global, în funcție de libertatea de călătorie oferită titularilor. Ce arată poziționarea României în clasament România este plasată în apropierea unor state precum Islanda și Statele Unite, care ocupă poziția a zecea, și imediat înaintea Principatului Monaco. În același timp, rezultatul poziționează România înaintea unor state cu economii mai mari și înaintea altor țări din regiune, potrivit datelor din index. Cum arată vârful și coada clasamentului La vârful ierarhiei se află Singapore, cu acces fără viză în 192 de destinații. Pe locul al doilea sunt Japonia, Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite (188 de destinații), iar poziția a treia este ocupată de Suedia. Locul al patrulea este împărțit de mai multe state europene, între care Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda, Belgia și Danemarca, urmate de Austria, Portugalia, Elveția și Grecia, ceea ce indică o dominanță europeană în privința mobilității. La polul opus, Afganistanul rămâne țara cu cel mai slab pașaport, cu acces fără viză în 22 de destinații. Siria și Irak sunt, de asemenea, la finalul clasamentului, iar Pakistanul și Yemenul se află în partea inferioară a ierarhiei. Metodologia: pe ce se bazează indexul Henley Passport Index este actualizat periodic și folosește informații furnizate de Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA). Ediția din iulie 2026 analizează accesul oferit de 199 de pașapoarte către 227 de destinații, fiind utilizată ca indicator al libertății de circulație la nivel global. [...]

Explozia de pe nava GPL „Gas Lisbon” ridică riscuri operaționale pentru navigația comercială în zona economică exclusivă a României , după ce autoritățile au emis avertismente către nave să evite perimetrul incidentului, potrivit Euronews . Incidentul a avut loc în noaptea de luni spre marți, în Marea Neagră, între Sulina și Sfântu Gheorghe, în afara apelor teritoriale românești, dar în zona economică exclusivă. Nava „Gas Lisbon”, o cisternă care transporta gaz petrolier lichefiat (GPL), se îndrepta spre Ucraina când, după explozie, a izbucnit un incendiu la bord. Autoritățile române au fost alertate la ora 00:05, prin MRCC Constanța (centrul de coordonare a salvării pe mare), iar intervenția a fost coordonată de Autoritatea Navală Română. Evacuare în condiții dificile și trei răniți Echipajul s-a refugiat în zona prova, fără posibilitatea de a folosi mijloacele proprii de evacuare, iar salvarea a fost descrisă de Euronews drept una „la limită” din cauza flăcărilor. Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) a lansat plute de salvare și a evacuat în siguranță toți cei 17 membri ai echipajului. Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a confirmat că trei persoane au fost rănite: două persoane cu arsuri pe aproximativ 15% din suprafața corporală; o persoană cu mai multe plăgi. Răniții au fost preluați și transportați la țărm, urmând să ajungă la Unitatea de Primiri Urgențe din Tulcea pentru investigații. Restricții temporare în zonă și măsuri pentru siguranța navigației Pentru a reduce riscul unor noi incidente, a fost emis un aviz către navigatori. Autoritatea Navală Română a transmis că navele din zonă trebuie să păstreze o distanță minimă de 3 mile marine (aprox. 5,5 km) față de locul incendiului, pe fondul riscului de noi explozii. Un remorcher a fost trimis în zonă pentru a preveni deriva navei și pentru a limita un pericol suplimentar pentru traficul maritim. Cauza: dronă sau mină marină, în curs de clarificare Cauza exploziei nu este confirmată oficial. Euronews relatează că prima presupunere a fost că nava ar fi fost lovită de o dronă, informație atribuită RRA. În același timp, Nicușor Dan a indicat, într-un comunicat, că nava ar fi putut fi lovită „fie de o dronă, fie de o mină marină” și a plasat incidentul în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Ministerul rus al Apărării a publicat imagini cu momentul în care armata rusă lovește o navă în Marea Neagră, iar în ultimele zile Rusia atacă aproape zilnic porturile din regiunea Odesa și nave aflate în larg, mai notează Euronews. Forțele Navale au confirmat incidentul și urmează să facă cercetări, iar DSU gestionează situația. [...]