Știri
Știri din categoria Externe

China a separat regimul vamal al insulei Hainan de cel al continentului și a tăiat taxele de import, într-un pariu de politică economică menit să atragă investiții și să mute producție pe insulă, potrivit Antena 3. Miza: transformarea Hainanului într-un port de liber-schimb la scară mare, într-un moment în care interesul investitorilor străini pentru China este descris ca fiind în scădere.
Hainan, o insulă tropicală „de mărimea Belgiei”, este prezentată ca cel mai ambițios experiment de liber schimb al Chinei de la primele zone economice speciale din anii 1980, într-un demers pe care liderul chinez Xi Jinping l-a numit „de referință” și „o poartă-cheie pentru deschiderea țării”. Materialul Antena 3 preia o analiză Financial Times.
După separarea vamală din decembrie, autoritățile din Hainan au eliminat taxele de import pentru majoritatea produselor. Un element central al noii politici este stimularea procesării locale: bunurile procesate care ating o valoare adăugată de cel puțin 30% pot fi reexportate în China continentală fără taxe.
Pachetul include și măsuri de reglementare și fiscalitate mai relaxate decât în restul Chinei, inclusiv:
Autoritățile locale susțin că, în primele șase săptămâni de la aplicarea noii politici vamale, bunuri în valoare de 857 de milioane de yuani au economisit taxe de 129 de milioane de yuani, iar 5.700 de companii de comerț exterior s-au înregistrat în provincie.
Un exemplu din articol este Ausca International Oils and Grain, care spune că politica a redus costul materiilor prime (de exemplu, soia din Brazilia) procesate în Hainan în uleiuri alimentare. Totuși, compania indică faptul că impactul major a fost pe exporturi, nu pe vânzările către China continentală: acum exportă jumătate din producția din Hainan, după ce a început abia anul trecut să vândă pe piețele externe.
O parte dintre experți citați pun sub semnul întrebării capacitatea proiectului de a atrage investiții străine și de a oferi acces mai bun la piața chineză, invocând izolarea relativă a insulei și dimensiunea limitată a pieței interne.
Alicia García-Herrero (Natixis) afirmă că industriile cu investiții mari au șanse reduse, din cauza infrastructurii portuare limitate și a separării de continent prin aproximativ 30 de kilometri de mare. În același timp, criticii susțin că, pentru a concura cu Singapore și Hong Kong, ar fi necesare reforme mai ample, inclusiv elemente precum monedă liber convertibilă și sisteme judiciare independente (atribuite în material rivalilor regionali).
În contrapondere, García-Herrero vede un potențial mai puternic în servicii precum turismul și medicina, iar autoritățile încearcă să atragă și companii de servicii financiare din Asia, în special din Singapore și Hong Kong, promovând Hainan ca hub pentru investiții transfrontaliere și administrarea averilor.
În cadrul unui tur organizat de Asociația Jurnaliștilor din China (afiliată Partidului Comunist), Financial Times a vizitat inclusiv portul Yangpu, unde guvernul speră să cvadrupleze traficul de containere până în 2035.
Pe fundal, participanți la sesiunea anuală a parlamentului chinez au semnalat o posibilă scădere a sprijinului de la centru: fondurile alocate Hainanului ar fi scăzut anul trecut, iar oficiali locali cer sprijin reînnoit. Cai Qiang, șeful departamentului de finanțe al insulei, a justificat nevoia de resurse suplimentare printr-o comparație cu faza de decolare a unui avion, care „necesită cel mai mult combustibil” (citat în material).
Recomandate

Spania mizează pe China ca partener economic pentru a reduce deficitul comercial , pe fondul unei repoziționări geopolitice în care premierul Pedro Sanchez spune că Europa trebuie să „își dubleze eforturile” pe măsură ce SUA se retrag din roluri de leadership pe mai multe fronturi, potrivit Reuters . Sanchez, aflat în a patra vizită în China în ultimii patru ani, a vorbit la Universitatea Tsinghua din Beijing, într-un moment în care mai multe guverne occidentale încearcă să mențină dialogul cu Beijingul, în pofida tensiunilor de securitate și comerciale. Vizita sa urmează deplasărilor în China, în acest an, ale premierilor din Marea Britanie, Irlanda, Canada și Finlanda. Deficitul comercial, miza imediată pentru Madrid Premierul spaniol a spus că China a reprezentat 74% din deficitul comercial total al Spaniei și a argumentat că o cooperare mai strânsă ar ajuta la construirea unei „economii globalizate echilibrate” care să genereze prosperitate împărtășită. Madrid speră ca vizita să contribuie la reducerea deficitului comercial cu China, care, potrivit lui Sanchez, s-a majorat de peste două ori în patru ani, până la aproape 50 de miliarde de dolari în 2025 (aprox. 230 miliarde lei). Spania vizează creșterea exporturilor agricole și manufacturiere pentru a compensa volumele mari ale importurilor din China. Mesajul politic: rol mai mare pentru China, efort mai mare pentru Europa Sanchez a cerut Chinei să își asume un rol mai substanțial în dosare precum schimbările climatice, securitatea și apărarea, lupta împotriva inegalității, sănătatea globală, controlul dezvoltării unei inteligențe artificiale „responsabile” și armele nucleare. „Europa va trebui, de asemenea, să își dubleze eforturile, mai ales acum că Statele Unite au decis să se retragă de pe multe dintre aceste fronturi.” El a dat ca exemplu solicitarea ca dreptul internațional să fie respectat și ca conflictele din Liban, Iran, Gaza și Cisiordania, precum și cel din Ucraina, să înceteze. Ce urmează Reuters notează că Sanchez este așteptat să se întâlnească marți cu președintele chinez Xi Jinping, discuțiile urmând să se concentreze pe geopolitică. Agenția chineză de presă Xinhua a transmis că vizita ar urma să consolideze relațiile bilaterale și a indicat o cale mai largă pentru menținerea angajamentului între China și Europa, pe fondul incertitudinii globale în creștere. [...]

Rezultatul foarte slab al Uniunii Românilor din Ungaria ridică întrebări despre reprezentarea politică a minorităților în sistemul electoral ungar , după ce formațiunea a obținut doar 495 de voturi la alegerile parlamentare de duminică, potrivit G4Media . În același timp, niciun partid al minorităților naționale nu a intrat în Parlament. Uniunea Românilor din Ungaria a strâns 495 de voturi, în condițiile în care, conform recensământului citat de publicație, minoritatea românească ar număra aproape 45.000 de persoane. Nicio minoritate națională nu a obținut reprezentare parlamentară În alegerile de duminică, niciun partid al minorităților naționale nu a reușit să acceadă în Parlament. Cele mai multe voturi dintre aceste formațiuni au fost obținute de: partidul romilor: 18.880 de voturi; partidul germanilor: 17.845 de voturi; partidul croaților: 1.255 de voturi. Diferența de regulă față de România: fără locuri garantate Un element relevant pentru miza de reprezentare este cadrul legal: spre deosebire de România, legea electorală din Ungaria nu prevede o procedură specială care să asigure cel puțin un loc în Parlament pentru fiecare minoritate națională recunoscută oficial, mai notează publicația. [...]

Papa Leo spune că va continua să condamne războiul, în pofida atacului lui Trump , într-un mesaj care menține presiunea morală asupra liderilor politici într-un moment de escaladare a tensiunilor internaționale, potrivit Reuters . Declarațiile au fost făcute luni, la bordul avionului papal, în drum spre Alger, unde Papa Leo XIV începe un turneu de 10 zile în patru țări africane. Pontiful a spus că nu vrea „să intre într-o dezbatere” cu președintele SUA, dar a susținut că mesajul creștin este „abuzat” de unii. „Voi continua să vorbesc răspicat împotriva războiului, căutând să promovez pacea, promovând dialogul și relațiile multilaterale între state pentru a găsi soluții juste la probleme.” Papa a argumentat că „prea mulți oameni suferă” și că „prea mulți oameni nevinovați sunt uciși”, adăugând că cineva trebuie „să se ridice și să spună că există o cale mai bună”. El a insistat că nu își vede rolul ca fiind unul politic. Contextul disputei cu Casa Albă Reuters notează că Papa Leo, originar din Chicago, a devenit în ultimele săptămâni un critic vocal al războiului SUA–Israel cu Iranul și a denunțat recent „nebunia războiului” într-un apel pentru pace. În acest context, Donald Trump a lansat duminică seară un atac la adresa pontifului, aparent ca reacție la criticile privind conflictul și politicile dure ale administrației americane în materie de imigrație. „Papa Leo este SLAB la capitolul criminalitate și groaznic pentru politica externă”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social. [...]

Blocada navală anunțată de SUA împinge din nou petrolul peste 100 de dolari/baril , pe fondul escaladării tensiunilor cu Iranul și al riscurilor pentru fluxurile comerciale din Golf, potrivit Știrile Pro TV . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că blocada întregului trafic maritim către porturile iraniene începe pe 13 aprilie, la ora 10:00 a.m. (17:00, ora României). Conform comunicatului, toate navele, indiferent de pavilion, vor fi blocate dacă se îndreaptă spre sau părăsesc porturile iraniene, inclusiv cele din Golful Persic și Golful Oman. În același timp, SUA susțin că nu vor împiedica trecerea navelor prin Strâmtoarea Ormuz către porturi din alte țări și înapoi, potrivit aceleiași surse. Decizia vine după ce președintele Donald Trump a anunțat pe 12 aprilie că Marina SUA „va începe să blocheze toate navele care încearcă să intre sau să iasă din Strâmtoarea Ormuz”. Tot el a ordonat Marinei să identifice și să rețină navele din apele internaționale care plătesc taxe Iranului pentru trecerea prin strâmtoare. De ce contează economic Știrile Pro TV notează că, pe fondul eșecului discuțiilor dintre SUA și Iran și al deciziei de a impune o blocadă navală, prețul țițeiului Brent a depășit din nou 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei), semnalând o reacție imediată a pieței la riscul de întrerupere a transporturilor și la creșterea costurilor de asigurare și operare pentru navele care tranzitează zona. [...]

Amenințarea SUA de a bloca porturile Iranului riscă să lovească direct fluxurile comerciale și piața energiei , după ce Pentagonul a anunțat că va începe o blocadă navală asupra tuturor porturilor iraniene de luni, potrivit Al Jazeera . US Central Command (CENTCOM) a transmis duminică seară că blocada se va aplica „tuturor traficului maritim care intră și iese din porturile iraniene” începând cu 13 aprilie, ora 10:00 (ora de Est a SUA), adică 17:00 ora României. Măsura vizează „vasele tuturor națiunilor” care intră sau pleacă din porturi și zone de coastă iraniene, inclusiv din Golful Persic și Golful Oman. Ce înseamnă operațional anunțul CENTCOM În același timp, CENTCOM susține că forțele americane „nu vor împiedica libertatea de navigație” pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz către și dinspre porturi neiraniene. Formularea sugerează o limitare față de amenințarea anterioară a președintelui Donald Trump, care vorbise despre blocarea întregii strâmtori și despre urmărirea navelor care ar plăti taxe Iranului. Al Jazeera citează însă corespondența sa de la Washington, Heidi Zhou-Castro, care spune că există „informații contradictorii” din partea SUA: Trump a indicat o țintire mai largă, în timp ce CENTCOM descrie o măsură concentrată pe navele care au legătură directă cu porturile iraniene. Reacția pieței: petrolul sare peste 100 de dolari Anunțul a fost urmat de o creștere puternică a cotațiilor: țițeiul american a urcat cu 8% la 104,24 dolari (aprox. 479 lei) pe baril, iar Brent – reperul internațional – a crescut cu 7% la 102,29 dolari (aprox. 470 lei) pe baril, potrivit datelor citate în articol. Contextul este deja tensionat: Iranul „a preluat, în esență, controlul” asupra Strâmtorii Hormuz – un punct de strangulare pentru piața globală a energiei – de la declanșarea războiului de către SUA și Israel pe 28 februarie, iar traficul prin zonă a încetinit „până aproape de paralizarea” a circa o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate. Riscul de escaladare, pe fondul unui armistițiu fragil Potrivit materialului, blocada declarată de SUA pare declanșată de eșecul negocierilor de pace din Islamabad, Pakistan, care s-au încheiat fără acord, alimentând temeri de reluare a luptelor. Armistițiul SUA–Iran ar urma să fie în vigoare până la 22 aprilie. Iranul a avertizat că orice navă militară care se apropie ar încălca armistițiul și „va fi tratată sever”, într-o declarație a Gardienilor Revoluției. La nivel politic, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a acuzat partea americană că a schimbat condițiile („a mutat porțile”) și a blocat eforturile când un memorandum de înțelegere era „la doar câțiva centimetri”. O profesoară asociată de la Universitatea din Teheran, Zohreh Kharazmi, citată de Al Jazeera, a susținut că SUA „nu este în poziția de a dicta” Iranului și a avertizat că, dacă blocada devine un test între „reziliența” Republicii Islamice și „reziliența piețelor globale”, se va vedea rapid „cine pierde”, adăugând că Iranul „este pregătit pentru un război prelungit”. „Dacă această blocadă devine un concurs între reziliența Republicii Islamice și reziliența piețelor globale, nu va dura mult să vedem cine pierde.” [...]

Administrația Trump ia în calcul reluarea unor lovituri limitate asupra unor ținte iraniene pentru a obține pârghii suplimentare în eventuale noi negocieri, după eșecul discuțiilor de la Islamabad , potrivit The Jerusalem Post , care citează informații publicate de The Wall Street Journal pe baza unor oficiali americani. Planul discutat în interiorul administrației ar viza „ținte specifice”, cu obiectivul de a crește presiunea asupra regimului de la Teheran înaintea unei noi runde de tratative. Aceiași oficiali au indicat că, deși este „puțin probabil” pe termen scurt, președintele Donald Trump ar lua în calcul și reluarea completă a campaniei de bombardamente împotriva Iranului. De ce contează: riscul de escaladare se mută pe ruta energetică a lumii Materialul apare în contextul în care US Central Command (CENTCOM) a anunțat că va începe, de luni, implementarea unei „blocade maritime complete” a Strâmtorii Hormuz , în baza deciziei lui Trump. Măsura are implicații operaționale directe pentru transportul maritim din zonă, într-un punct critic pentru fluxurile de petrol și gaze la nivel global. CENTCOM a precizat că blocada va fi aplicată „imparțial” navelor tuturor statelor care intră sau ies din porturi și zone de coastă iraniene, inclusiv toate porturile iraniene de la Golful Arabiei și Golful Oman. În schimb, navele care tranzitează către și dinspre porturi neiraniene nu ar urma să fie oprite. Detalii operaționale anunțate de CENTCOM Înainte ca blocada să intre efectiv în vigoare, ar urma să fie transmis un „Notice to Mariners” (aviz pentru navigatori), iar navele sunt îndemnate să contacteze forțele americane prin „bridge-to-bridge channel 16” atunci când operează în Golful Oman și în apropierea Strâmtorii Hormuz. Trump a declarat că, după eșecul primei runde de negocieri dintre SUA și Iran, Marina americană va bloca strâmtoarea „cu efect imediat”, oprind toate navele care vin și pleacă din porturile iraniene. Ce frânează opțiunea militară extinsă Potrivit relatării citate, principalul argument împotriva reluării unei campanii de bombardamente la scară largă este riscul de destabilizare suplimentară a regiunii și reticența lui Trump față de operațiuni prelungite. Publicația nu oferă un calendar pentru o eventuală operațiune limitată și nici detalii despre țintele avute în vedere. [...]