Știri
Știri din categoria Energie verde
AJ Brand are în livrare 2.204 MWh de stocare în baterii, cu punere în funcțiune în T2 2027, un volum care indică accelerarea investițiilor în flexibilitatea rețelei necesară integrării noilor capacități regenerabile, potrivit Economedia.
Compania românească spune că lucrează la patru proiecte de stocare a energiei în baterii (BESS – sisteme de stocare cu baterii), programate pentru punerea în funcțiune în trimestrul al doilea din 2027, conform unei postări pe LinkedIn. Proiectele sunt fie hibride, fie sisteme de stocare de sine stătătoare.
AJ Brand descrie proiectele ca soluții complete de tip EPC (proiectare, achiziție și construcție), care includ atât componentele de producție și stocare, cât și infrastructura de conectare:
În argumentația companiei, stocarea la scară utilitară (adică proiecte mari, conectate la rețea) răspunde nevoii de echilibrare și flexibilitate, pe fondul creșterii producției din surse regenerabile, care este variabilă.
Potrivit informațiilor de pe site-ul companiei, AJ Brand are în România trei proiecte fotovoltaice care includ și stocare în baterii:
În total, cele trei proiecte însumează 1.097 MW capacitate fotovoltaică și 1.194 MWh stocare în baterii. Compania mai menționează proiecte fotovoltaice în Spania și Portugalia și proiecte eoliene în România.
AJ Brand a fost fondată în 2008 de Adrian și George Stan, inițial ca subcontractor în instalații electrice pentru centrale industriale și nucleare, iar din 2010 s-a extins în zona energiei verzi, cu servicii electrice pentru parcuri eoliene. Extinderea internațională a venit din 2018 (proiecte BOS – „Balance of System”, adică lucrări și echipamente auxiliare pentru funcționarea unui parc energetic), urmată de contracte în Italia și Portugalia în 2020.
În 2025, compania a raportat o cifră de afaceri de aproximativ 120 de milioane de euro (aprox. 600 milioane lei) și un profit de circa 16 milioane de euro (aprox. 80 milioane lei), cu un număr mediu de 298 de angajați.
Stocarea energiei este tratată ca prioritate în Uniunea Europeană, cu o nevoie estimată de circa 200 GW până în 2030, față de aproximativ 55 GW instalați la începutul lui 2026. În acest context, România a semnat, pe 26 iunie 2026, acordul tripartit al UE dedicat extinderii sectorului de stocare, potrivit unui material anterior al Economedia despre acordul de la Luxemburg (link în sursa principală).
Recomandate
România ar urma să ajungă la minimum 4 GW putere în stocarea de energie până la finalul lui 2027 , un nivel care ar putea reduce diferența dintre prețurile din orele de consum redus („gol”) și cele de vârf, potrivit Economica , care citează declarațiile lui Liviu Gavrilă (RWEA), consemnate de Agerpres . Estimarea vine în contextul în care, potrivit lui Gavrilă, România ar urma să încheie anul acesta cu o capacitate de stocare de 2 GW, la 4 GW putere instalată. De ce contează: efect potențial asupra prețurilor și stabilității sistemului În viziunea reprezentantului RWEA, creșterea stocării către 6–7 GW, cu o durată minimă de 3–4 ore, ar aduce un plus de stabilitate sistemului energetic și ar contribui la diminuarea „ecartului mare” dintre prețurile din orele de gol și cele din orele de vârf. Tot el a argumentat că dimensionarea stocării ar trebui făcută în funcție de nevoile României, luând în calcul mixul energetic, perspectivele economice și climatice, precum și evoluția consumului și a proiectelor din piață, nu prin comparații punctuale cu țări vecine. Context regional și evenimentul în care a fost făcut anunțul Ca reper regional, Gavrilă a indicat că Bulgaria ar avea în prezent o capacitate de stocare între 6 și 8 GW putere, iar capacitatea instalată ar fi între 12 și 15 GW. Declarațiile au fost făcute la lansarea celei de-a treia ediții a Codului de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă din România , inițiativă lansată de Asociația Industriei Fotovoltaice și a Stocării din România (RPIA) și Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA), joi, 1 octombrie. [...]
Prefectura Buzău investește 520.239 lei în baterii pentru a reduce factura la energie și pentru a folosi local electricitatea produsă de panourile fotovoltaice, în loc să o livreze în rețea și să o compenseze ulterior, potrivit Agerpres . Proiectul, intitulat „Instalarea de capacități de stocare a energiei electrice produse din surse regenerabile la Instituția Prefectului-Județul Buzău”, este finanțat din Fondul pentru modernizare , prin măsura de sprijin pentru dezvoltarea de noi capacități de stocare a energiei din surse regenerabile pentru entități publice. Prefectul Leonard Dimian a explicat că instituția avea deja panouri solare și invertor pentru livrare în rețea, iar acum folosește finanțarea europeană pentru a achiziționa elemente de stocare, astfel încât energia produsă să fie utilizată direct de instituție. De ce contează: consumul propriu devine mai avantajos decât compensarea în rețea Conducerea Prefecturii se așteaptă la reducerea costurilor cu energia electrică și la scăderea amprentei de carbon. Dimian a arătat că, pentru instituție, consumul relevant este în timpul zilei, când se produce și energia fotovoltaică, în timp ce noaptea consumul este redus, deoarece instalațiile sunt închise. „Nu este avantajos să compensezi ce introduci în rețea, cu ce consumi ulterior din rețea.” În același context, prefectul a menționat că instituția are costuri ridicate cu energia, inclusiv pe fondul creșterii consumului asociat pompelor de căldură, după trecerea de la încălzirea pe gaze. Context: clădire reabilitată, cu panouri și pompe de căldură Sediul Prefecturii Buzău a fost încadrat în clasa A+ de eficiență energetică după finalizarea reabilitării, în prima parte a anului 2026. Potrivit informațiilor transmise, au fost instalate: 103 panouri fotovoltaice și 3 panouri solare; sisteme de încălzire și răcire cu pompe de căldură de mare capacitate, recuperatoare de căldură și management automatizat; un sistem de iluminat refăcut cu componente noi, cu consum redus de energie. [...]
Panourile solare pe acoperiș nu pot înlocui rapid fermele solare, iar motivul ține mai ales de politici publice și costuri , potrivit unei analize publicate de BGR . Chiar dacă tehnic o locuință poate ajunge să funcționeze 100% pe energie solară, consumatorii mari – în special centrele de date – mențin nevoia de capacități dedicate, la scară industrială. La nivel operațional, comparația de scară rămâne dificilă pentru acoperișuri. BGR notează că o fermă solară de 100 MW poate ocupa 640 de acri (aprox. 259 de hectare), ceea ce ar însemna acoperirea cu panouri a cel puțin aceleiași suprafețe de acoperișuri pentru a o „anula” – și, în practică, chiar mai mult, deoarece instalațiile la scară de utilitate sunt mai eficiente decât panourile montate fragmentat pe proprietăți private. De ce fermele solare rămân relevante: eficiență și consumatori mari Argumentul central este că locuințele nu sunt cei mai mari consumatori de energie. În „era centrelor de date”, necesarul de panouri pentru a alimenta astfel de clădiri arată, în interpretarea publicației, că fermele solare au în continuare un rol puternic în mixul energetic. În plus, eficiența mai bună a proiectelor la scară mare (utility-scale) înseamnă că aceeași cantitate de energie poate fi obținută mai predictibil și mai concentrat decât prin mii sau milioane de instalații mici, dispersate. Ce ar putea schimba ecuația: acoperișuri peste tot, dar cu condiții greu de îndeplinit BGR admite că panourile pot fi instalate pe „aproape orice tip de acoperiș” și că, teoretic, dacă fiecare clădire ar avea panouri, fermele solare ar putea deveni redundante. Ca exemplu de ordinul mărimii, publicația compară cea mai mare fermă solară din SUA , din deșertul Mojave, care acoperă peste 4.600 de acri (aprox. 1.861 de hectare), cu suprafața de teren urban „conveiat sau dezvoltat” din Las Vegas, de 44.000 de acri (aprox. 17.806 hectare). Ideea: la nivel de oraș, există suficientă suprafață construită încât, în scenariul maximal, acoperișurile ar putea face o parte din capacitățile dedicate mai puțin necesare. Principalul blocaj: reglementarea și economia investiției Motivul pentru care nu vedem panouri pe fiecare acoperiș este, în analiza BGR, „lipsa politicilor publice”. Concret, ar fi nevoie de: un cadru reglementat prin care persoanele și companiile să poată transfera energia în exces în rețea; prețuri standardizate pentru servicii și utilități legate de solar. Pe partea economică, fără stimulente guvernamentale, mulți sunt descurajați de costul inițial ridicat și de perioada lungă de recuperare. Publicația menționează un reper: poate dura până la 15 ani până când panourile instalate acasă „se plătesc singure”. În cazul instalațiilor comerciale, recuperarea este de regulă mai rapidă, dar rămâne un efort financiar pe care nu toți vor să și-l asume. În scenariul în care panourile ar deveni obligatorii pentru clădiri rezidențiale și comerciale, BGR subliniază că ar fi necesare și măsuri de eficientizare dificil de generalizat: reducerea umbrelor pe proprietate și baterii pentru stocarea energiei în exces. Concluzia analizei este că aceste condiții nu sunt nici deosebit de dorite, nici practice la scară largă, ceea ce face puțin probabilă, pe termen scurt, „ieșirea din joc” a fermelor solare. [...]
Parcul eolian Green Breeze din Galați a intrat în producție comercială , un pas care aduce în piață energie regenerabilă nouă și consolidează portofoliul operațional al dezvoltatorului suedez OX2 în România, potrivit Profit . Proiectul, situat în principal în comuna Cuca (județul Galați), a primit licență de exploatare comercială de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) după finalizarea lucrărilor de construire și racordare la rețea, precum și a probelor de producție. Lucrările au început la jumătatea lunii noiembrie 2024, iar parcul a fost energizat și conectat la rețea în mai 2026. Green Breeze are 16 turbine Vestas V162-6,2 MW și o producție anuală estimată la aproximativ 312 GWh, suficientă pentru consumul de electricitate a aproape 51.000 de gospodării, conform datelor din articol. Totodată, proiectul ar urma să evite emisii de circa 150.000 de tone de CO₂ pe an. Tranzacția și operarea: OX2 predă proiectul către Nala Renewables OX2 a predat parcul eolian proprietarului său, Nala Renewables, după ce proiectul a fost inițiat de suedezi și vândut ulterior către Nala. Conform informațiilor citate de publicație, Nala Renewables este un joint-venture între grupul Trafigura și fondul de investiții IFM Investors (Melbourne). Prețul de vânzare al proiectului a fost de aproape 214 milioane euro (aprox. 1,07 miliarde lei). Deși a vândut activul, OX2 rămâne implicată în operare: compania a construit parcul și îl operează după finalizare, în baza acordului semnat cu Nala Renewables. Green Breeze este primul proiect al OX2 din România ajuns în faza de operare comercială, iar predarea coincide cu împlinirea a cinci ani de activitate a OX2 pe piața locală. Legătura cu Apple: contract pe 12 ani, dar fără livrare fizică de energie În paralel, proiectul are și o componentă de finanțare/hedging (acoperire a riscului de preț) asociată unui acord pe termen lung cu Apple. Potrivit articolului, Apple a încheiat anul trecut un contract de tip Power Purchase Agreement (PPA) pe 12 ani, care acoperă o proporție semnificativă din producția viitoare a parcului. Publicația precizează însă că este un „PPA pur virtual”, adică un contract strict financiar, fără livrare fizică de energie către Apple: energia este vândută de operator pe piața angro, iar Apple primește certificate care atestă contribuția la dezvoltarea producției de energie regenerabilă, în sprijinul obiectivelor sale de decarbonare. Ce urmează pentru OX2 în România OX2 mai are în România trei proiecte eoliene, cu o capacitate totală de aproximativ 300 MW, aflate în construcție sau care urmează să intre în această etapă în scurt timp. În plus, compania are în dezvoltare proiecte eoliene onshore, sisteme de stocare a energiei în baterii (BESS) și proiecte solare, cu o capacitate totală de 1,2 GW, conform datelor din articol. [...]
Cele mai mari parcuri solare funcționale din România sunt controlate de investitori străini , iar companiile locale lipsesc din top 10, în condițiile în care capacitatea instalată în fotovoltaic a urcat accelerat în 2026, potrivit unei analize din Ziarul Financiar , bazată pe date Transelectrica . Datele analizate de publicație arată că patru dintre cele mai mari zece parcuri solare funcționale la 1 septembrie au peste 100 MW, iar șase proiecte din top sunt noi, intrate în funcțiune de la începutul anului. Față de clasamentul din ianuarie 2026, proiectele din lista de la începutul lui septembrie sunt „semnificativ mai mari”, ceea ce indică o schimbare rapidă de scară în piață. Cine domină topul și ce spune asta despre piață Clasamentul este condus de un parc solar de 135 MW din județul Olt, operat de Grup Blauer București, companie deținută de China Huadian Hong Kong Company Ltd, parte a grupului China Huadian Corporation . ZF notează că prezența acestui investitor arată că China nu este doar furnizor de tehnologie pentru parcurile solare, ci și un cumpărător de active operaționale în expansiunea sa internațională. Parcul din Olt a fost preluat anul trecut de investitori chinezi și fusese inițial dezvoltat de mai mulți oameni de afaceri români, printre care Bogdan Stelea, fost portar al echipei naționale. În restul topului 10, proprietarii sunt un „mix de investitori” din: Israel Grecia Ucraina Danemarca Deocamdată, companiile românești nu apar în acest top realizat în funcție de puterea instalată. Context: creștere rapidă a solarului și avans pe stocare La 1 septembrie, România ajunsese la o putere instalată în energie solară de 4.394 MW, în creștere față de luna anterioară (4.163 MW), conform datelor Transelectrica citate de ZF. În același timp, luna trecută au fost retrași din sistem 100 MW pe cărbune, iar puterea netă la început de septembrie a crescut cu circa 131 MW. Pe segmentul de stocare (capacități care pot reține energia și o pot livra ulterior în rețea), puterea instalată a ajuns la 1.161 MW la începutul lui septembrie. Per total, puterea instalată în producția de energie era de 20.337 MW la 1 septembrie, potrivit Transelectrica. De ce contează Absența companiilor locale din topul celor mai mari parcuri solare funcționale sugerează că „miza de scară” din fotovoltaic este, în acest moment, câștigată în principal prin capital și consolidare venite din afara României, într-un an în care proiectele noi au intrat în funcțiune într-un ritm accelerat. În paralel, creșterea capacității de stocare indică o schimbare operațională importantă pentru integrarea producției solare în sistemul energetic. [...]
Ponderea regenerabilelor în mixul de electricitate al UE a coborât ușor, dar România rămâne peste medie, aproape de 70% , un nivel care poate reduce expunerea la volatilitatea prețurilor la combustibili fosili și la costurile cu emisiile, potrivit Economedia , pe baza datelor Eurostat . În trimestrul al doilea din 2026, 54,1% din energia electrică generată în Uniunea Europeană a provenit din surse regenerabile, în ușoară scădere față de 54,3% în aceeași perioadă din 2025, arată Eurostat (biroul statistic al UE). În structura producției regenerabile din UE, energia solară a devenit principala sursă, cu 41,6% din totalul electricității regenerabile, în creștere de la 37,0% în trimestrul II 2025. Urmează energia eoliană (27,7%) și hidroenergia (22,6%). Restul a provenit din combustibili regenerabili (7,7%) și din surse geotermale și alte surse (0,4%). Cine conduce și cine rămâne în urmă în UE Țările cu cele mai mari ponderi ale electricității din surse regenerabile în trimestrul II 2026 au fost: Letonia: 97,7% (în principal hidroenergie și energie solară) Danemarca: 94,3% (în principal energie eoliană) Croația: 92,2% (în principal hidroenergie) La polul opus, cele mai mici ponderi au fost în: Slovacia: 19,8% Cehia: 20,9% Malta: 24,5% România: peste media UE, aproape de 70% România se situează peste media UE, cu „un procent care se apropie de 70%”, conform aceleiași surse (Eurostat). În materialul citat nu este indicată valoarea exactă și nici evoluția față de anul anterior, astfel că nu se poate cuantifica din aceste date dacă România a crescut sau a scăzut în termeni anuali. [...]
