Știri
Știri din categoria Diverse
România intră într-un cadru UE care împinge accelerarea investițiilor în stocarea energiei, după ce a semnat la Luxemburg acordul tripartit privind stocarea, cu implementare în perioada 2026–2028, potrivit Libertatea. Miza economică este reducerea volatilității prețurilor la electricitate și integrarea mai eficientă a producției din surse regenerabile.
România a fost reprezentată la reuniunea miniștrilor Energiei din UE de secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, care a anunțat semnarea acordului și a indicat că acesta urmărește consolidarea capacității de stocare pentru integrarea regenerabilelor, reducerea limitării producției („curtailment” – oprirea/limitarea forțată a producției când rețeaua nu poate prelua energia) și prețuri „mai mici și mai stabile” pentru consumatori, precum și stimularea electrificării și creșterea competitivității companiilor.
Bușoi a descris dezvoltarea stocării drept una dintre cele mai mari provocări ale sistemului energetic european în contextul tranziției către regenerabile. Conform estimărilor citate, UE ar avea nevoie de aproximativ 200 GW capacitate de stocare până în 2030, față de 55 GW cât se estimează că vor fi instalați la începutul lui 2026 – o creștere de aproape patru ori.
„Realizarea acestui obiectiv va necesita dezvoltarea unor tehnologii diverse de stocare, capabile să răspundă diferitelor intervale, fie ca soluții independente, fie integrate cu sursele regenerabile de energie atunci când acestea sunt eficiente din punct de vedere economic.”
La nivel local, publicația notează că România are trei dintre cele mai mari instalații de stocare operaționale și că, în aprilie 2026, capacitatea totală de stocare era de 1.100 MWh. Până la mijlocul lunii iunie, aceasta a crescut cu 500 MWh, la 1.630 MWh, cu o putere instalată de 878 MW.
În paralel, Comisia Europeană a aprobat o schemă de sprijin pentru România de 150 de milioane de euro (aprox. 750 de milioane de lei), destinată dezvoltării capacităților de stocare. Măsura urmărește instalarea unor sisteme de stocare de cel puțin 2.174 MWh până la 31 decembrie 2030.
Publicația menționează și o rezervă: un expert avertizează că bateriile de stocare ar putea scumpi electricitatea și mai mult, deși sectorul este într-un ritm susținut de dezvoltare.
Acordul este prezentat ca un element central în eforturile UE de a crește ponderea regenerabilelor și de a stabiliza prețurile la energie. În practică, stocarea înseamnă păstrarea energiei produse în exces (de exemplu, din solar și eolian) pentru momentele în care producția scade sau consumul crește, cu efect direct asupra continuității alimentării și asupra variațiilor de preț.
Recomandate
USR și PNL își lasă deschisă opțiunea unei sesizări la CCR, dar decizia e amânată până după deznodământul din Parlament privind Guvernul Mureșan, potrivit Digi24 . Radu Miruță , propus ministru al Apărării, a transmis că un astfel de pas ar urma să fie discutat în conducerile celor două partide, pe fondul amenințării PNL că va apela la Curtea Constituțională dacă președintele Nicușor Dan nu declanșează alegeri anticipate . Miza este una de reglementare și procedură constituțională: liberalii spun că sunt pregătiți să sesizeze CCR dacă Guvernul condus de Siegfried Mureșan este respins în Parlament, iar președintele nu convoacă anticipate. În acest scenariu, conflictul s-ar muta din zona negocierilor politice în cea a interpretării Constituției. Miruță a indicat că, în acest moment, accentul este pus pe etapa audierilor și pe procesul de validare politică a cabinetului, nu pe escaladarea disputei. În același timp, el a susținut că „oamenii s-au săturat de gălăgia asta politică” și a legat performanța electorală de activitatea la guvernare, afirmând că USR ar urma să primească voturi „proporțional cu cât a muncit și a demonstrat în acest guvern”. Ce spune Miruță despre anticipate și calculele partidelor În declarațiile sale, Miruță a descris anticipatele ca pe un instrument folosit în funcție de interesul politic al fiecărui partid. El a dat exemplul PSD, despre care a afirmat că, dacă ar sta „foarte bine în sondaje”, ar împinge spre alegeri anticipate, în timp ce acum ar fi la „înjumătatea voturilor” obținute cu doi ani în urmă, „pe datele noastre” (fără alte detalii în material despre aceste date). Totodată, Miruță a spus că, dacă partidele nu mai găsesc o soluție politică printr-un „compromis necompromițător”, varianta ar fi întoarcerea „în fața oamenilor”. El a punctat însă că decizia de a ajunge la anticipate depinde de președinte, în ipoteza în care „al doilea guvern” ar pica în Parlament. Poziția PNL: sesizare la CCR dacă nu sunt convocate anticipate Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a declarat că partidul este pregătit să depună o sesizare la CCR în scenariul în care Guvernul Mureșan este respins, iar președintele Nicușor Dan nu convoacă alegeri anticipate. Muraru a argumentat că, atunci când Parlamentul nu mai poate da României un guvern, soluția democratică este „întoarcerea la popor”, nu căutarea „la nesfârșit” a unor formule politice. În lipsa unei decizii anunțate oficial de USR-PNL privind sesizarea CCR, următorul reper rămâne votul din Parlament și reacția președintelui în cazul unui nou eșec de învestire. [...]
Siegfried Mureșan avertizează că o eventuală revenire a lui Sorin Grindeanu la Palatul Victoria ar reaprinde tensiunea politică și riscul de proteste , într-un moment în care România are nevoie de stabilitate pentru a trece de votul de învestitură și pentru a evita prelungirea incertitudinii guvernamentale, potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL, desemnat premier, a comentat scenariul în care actualul său executiv nu ar obține voturile necesare în Parlament, iar președintele ar nominaliza un alt candidat. În acest context, Mureșan a spus că nu și-ar dori ca „premierul OUG 13” să revină la conducerea Guvernului, referindu-se la Sorin Grindeanu. „Eu nu aș dori ca premierul OUG 13 să revină la Palatul Victoria. Ar însemna că noi, din nou, să ieșim în stradă”, a declarat Siegfried Mureșan. De ce contează: stabilitatea guvernamentală, sub presiunea unui vot incert Mesajul lui Mureșan introduce explicit în ecuația negocierilor politice riscul de escaladare socială, pe fondul unui posibil eșec la învestire. În termeni practici, o astfel de evoluție ar prelungi perioada de interimat și ar complica funcționarea executivului, într-un moment în care majoritățile parlamentare sunt decisive. În relatarea HotNews, care preia declarațiile din interviul acordat Digi24, Mureșan a nuanțat că desemnarea unui premier rămâne „decizia președintelui României”, în cazul în care săptămâna aceasta nu există un vot pozitiv pentru guvernul propus. Contextul imediat: calendarul din Parlament și aritmetica voturilor Potrivit HotNews, audierile miniștrilor propuși pentru guvernul Mureșan au început luni și urmează să se încheie marți seară, iar votul de învestitură este programat miercuri. Aceeași sursă arată că Mureșan a vorbit despre sprijinul pe care îl are în acest moment și despre ținta necesară pentru trecerea guvernului: a indicat existența a „170 de voturi” din partea PNL, USR și UDMR, plus discuții cu grupul minorităților; pentru învestire ar fi necesare cel puțin 233 de voturi în plen. Dacă guvernul nu trece, Mureșan a menționat, potrivit HotNews, și scenariul alegerilor anticipate, despre care a spus că președintele „ar trebui să nu excludă” varianta, deși nu este opțiunea sa preferată. [...]
Planul OTP de a cumpăra Luminor riscă să fie complicat de expunerea din Rusia , după ce documente analizate de Bloomberg indică relații comerciale și tranzacții procesate pentru entități legate de Gazprom și de organizații asociate serviciilor ruse de informații; informațiile sunt prezentate de Libertatea . OTP Bank, cea mai mare bancă din Ungaria, spune că își revizuiește strategia privind Rusia, inclusiv o posibilă retragere completă, pe fondul unei atenții sporite din partea autorităților de reglementare. Miza imediată este achiziția planificată a Luminor Bank AS, tranzacție care ar extinde prezența OTP în zona euro și care urmează să fie evaluată de Banca Centrală Europeană (BCE) și de supraveghetorul din Estonia. De ce contează: aprobările de reglementare pentru Luminor Potrivit materialului, operațiunile OTP din Rusia sunt „supuse unei analize atente” tocmai în contextul achiziției Luminor. Băncile centrale din Letonia și Lituania și-au exprimat anterior îngrijorarea legată de activitatea OTP în Rusia, iar ministrul estonian al finanțelor a numit situația o „rușine morală”. În următoarele săptămâni, BCE și autoritatea estoniană Finantsinspektsioon ar urma să se pronunțe asupra achiziției. Finantsinspektsioon a transmis că analizează activitatea OTP în Rusia, conform sursei citate. Ce arată documentele consultate de Bloomberg Bloomberg relatează că printre clienții OTP s-au numărat firme controlate de Gazprom și companii care furnizau servicii unor organizații afiliate SVR (serviciul rus de informații externe). Documentele consultate (corespondență internă, contracte și chitanțe de transfer) nu indică, potrivit Bloomberg, o încălcare a legii de către OTP. Separat, este descrisă o corespondență internă Gazprom din aprilie–mai 2026 despre posibila instituire a unui „sistem de plăți” care ar fi implicat Gazprom Export, Yugorosgaz (distribuitor sârb de gaze controlat majoritar de Gazprom) și o entitate controlată de Gazprom, Rosingaz. În material se precizează explicit că nu există dovezi în documente că aceste aranjamente au fost puse în aplicare sau că au avut loc transferuri. Poziția OTP: reducere de operațiuni, dar rol în decontări OTP afirmă că și-a redus operațiunile din Rusia și că nu a constatat nicio încălcare a sancțiunilor internaționale. Banca susține că, după izbucnirea războiului, a suspendat imediat creditarea companiilor, a retras finanțarea intragrup din Rusia, iar activitatea curentă se concentrează aproape exclusiv pe creditarea de consum pentru persoane fizice. Totodată, OTP spune că, fiind considerată una dintre puținele bănci „de încredere” din perspectiva UE, continuă să participe la decontarea financiară a unor tranzacții comerciale ale UE realizate de companii occidentale care încă sunt active în Rusia. Dimensiunea expunerii și constrângerile unei ieșiri OTP are în Rusia o cotă de piață de aproximativ 0,4% din totalul activelor, fiind un jucător minor comparativ cu UniCredit și Raiffeisen Bank, potrivit sursei. Cu toate acestea, banca a reușit să repatrieze până acum aproximativ 880 de milioane de dolari (aprox. 4,0 miliarde lei) sub formă de dividende. Banca mai afirmă că ieșirea din Rusia este dificilă și din cauza regulilor locale: vânzătorii ar putea încasa doar aproximativ 5% din valoarea de piață a unui activ la plecare, iar „în prezent, o vânzare este practic imposibilă”, conform declarațiilor citate de Bloomberg. Context: OTP a ieșit din România, dar rămâne prezentă în Rusia Libertatea amintește că OTP a părăsit România, subsidiara locală fiind preluată de Banca Transilvania, însă grupul a continuat să opereze în Rusia după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022. Pentru OTP, următorul pas relevant este decizia autorităților de supraveghere privind achiziția Luminor, într-un moment în care expunerea din Rusia rămâne un punct sensibil de reglementare și reputație. [...]
O competiție informală pentru un dovleac de 3.000 de livre (aprox. 1.361 kg) împinge cultivatorii spre proiecte de lungă durată , iar un exemplu este Jamie Graham , care lucrează de un deceniu la dovleci uriași în propria curte, potrivit CNN . Materialul video (1 minut și 45 de secunde) îl prezintă pe Graham ca parte a unei „curse nespuse” între cultivatori, cu obiectivul de a fi primul care ajunge la pragul de 3.000 de livre. CNN nu oferă, în textul disponibil, detalii despre rezultate recente, locația exactă sau despre un record confirmat. De ce contează: performanța agricolă devine un proiect pe termen lung Dincolo de componenta spectaculoasă, povestea indică un tip de „optimizare” agricolă la scară mică, în care cultivarea dovlecilor gigant presupune timp, consecvență și experimentare sezon după sezon. În cazul lui Jamie Graham, investiția principală evidențiată de CNN este durata: zece ani de încercări pentru a crește dimensiunea dovlecilor. Ce știm și ce nu știm din informațiile publicate Elemente confirmate în materialul CNN: Jamie Graham cultivă dovleci uriași în curtea sa de aproximativ un deceniu. Există o competiție informală între cultivatori pentru atingerea unui dovleac de 3.000 de livre (aprox. 1.361 kg). Limitări ale informației disponibile: Nu sunt menționate costuri, randamente, premii sau implicații comerciale. Nu este precizat dacă pragul de 3.000 de livre a fost atins sau cât de aproape este Graham de acest obiectiv. [...]
Călin Georgescu a invocat posibilitatea unor sprijiniri financiare, dar spune că doar el, soția și avocații pot cere bani , pe fondul dosarului DIICOT și al măsurilor asigurătorii, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la ieșirea de la Curtea de Apel București (CAB), unde Georgescu este judecat pentru tentativă la lovitură de stat. Fostul candidat la prezidențiale a spus că a văzut „doelanțe și dorințe” din partea „a milioane de români” de a sprijini financiar familia sa, însă a precizat că „nu este cazul” și că, dacă ar fi, informațiile despre o eventuală strângere de fonduri ar putea fi comunicate doar de el, soția sa și casa de avocatură Sinescu-Nazat. În același context, Digi24 reamintește că DIICOT a pus sechestru, săptămâna trecută, pe vila pe care Georgescu o deține în Mogoșoaia. Publicația notează că, potrivit informațiilor din presă, imobilul ar fi fost cumpărat cu peste 200.000 de euro și că, din stenogramele procurorilor, ar reieși intenția lui Georgescu de a se muta în provincia italiană Toscana. Conform aceleiași relatări, când i s-ar fi spus că prețul unei vile ar fi estimat la peste un milion de euro, Georgescu ar fi răspuns: „Păi, nu, că o să mă ajute niște străini”. Mesaj către George Simion , pe fondul unui conflict anterior sugerat de stenograme La ieșirea de la termenul de la CAB, Georgescu le-a mulțumit unor politicieni despre care a afirmat că au relatat „obiectiv” despre celălalt dosar în care este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu 1 milion de euro și l-a menționat explicit pe liderul AUR, George Simion. „Le mulțumesc politicienilor, parte din ei, care de asemenea au relatat obiectiv cele întâmplate. Îi mulțumesc lui George Simion pentru integritatea lui din acest punct de vedere.” Digi24 amintește însă că, potrivit unor stenograme citate, Georgescu i-ar fi spus lui Ionel Rusen, un apropiat, că „misiunea” lui ar fi fost „să deconspire tot sistemul”, „inclusiv pe Simion la final”. Context: dosarul de la Curtea de Apel București și acuzațiile din rechizitoriu Procesul de la Curtea de Apel București vizează un dosar deschis de procurorii Parchetului General după ce Horațiu Potra și mercenarii lui au fost opriți în trafic, în decembrie 2024, în timp ce se îndreptau spre București. Dosarul se judecă în primă instanță, iar Georgescu este judecat alături de Potra și „mercenarii lui” pentru tentativă la lovitură de stat. Potrivit procurorilor, citați de Digi24, planul ar fi vizat deturnarea unui protest de susținere pentru Georgescu, care ar fi urmat să aibă loc pe 8 decembrie 2024, în fața Catedralei Mântuirii Neamului. Anchetatorii susțin că protestatarii ar fi urmat să fie folosiți drept „masă de manevră” pentru „acțiuni subversive”, inclusiv prin violențe, într-o „operațiune paramilitară de destabilizare națională”. În același dosar, procurorii menționează o întâlnire din 7 decembrie 2024, la un centru de echitație din Ilfov, la care ar fi participat Georgescu, Potra, Sechilă și Marian Burcea, descris ca gardă de corp a lui Georgescu. Conform relatării, după această întâlnire, Georgescu l-ar fi contactat pe Dan Grăjeanu, liderul organizației de extremă dreapta Frăția Ortodoxă, și i-ar fi transmis că în ziua următoare va da un îndemn concret: „viața sau țara”. [...]
Riscurile de securitate și atacurile recente din Marea Neagră ajung să blocheze fluxuri globale de aprovizionare cu hrană , iar România are un rol-cheie prin Portul Constanța în menținerea comerțului cu grâne, potrivit Stirile Pro TV . Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a declarat luni, într-o conferință de presă, că miza pentru România ține de securitatea maritimă, în condițiile în care Portul Constanța este „principala poartă” prin care tranzitează grânele României, ale altor țări și ale Ucrainei către Marea Neagră, cu destinații în Caucazul de Sud, Asia și Africa. Declarațiile sunt relatate de Știrile Pro TV, care citează News.ro. „Riscurile de securitate crescute la Marea Neagră și atacurile din ultima vreme generează nu doar probleme de securitate în regiune, ci au ajuns să obtureze fluxurile globale de aprovizionare cu hrană.” Țoiu a susținut că există state, inclusiv din Africa, care depind de capacitatea comună de a restabili comerțul cu grâne, în contextul în care perturbările de pe rutele maritime se transmit în lanț în aprovizionare și logistică. Discuții la ONU pentru o oprire temporară a atacurilor Ministrul interimar a mai spus că, în marja Adunării Generale a ONU (21–25 septembrie, New York), au avut loc discuții pentru obținerea unei opriri temporare a atacurilor în Marea Neagră, ca măsură punctuală care să permită reluarea comerțului cu grâne. Ea a amintit că și în trecut au existat soluții temporare, prin „coridoarele solidarității”, dar a precizat că demersul nu a fost dus la bun sfârșit, iar partea „complicată” rămâne conversația cu Rusia. De ce contează pentru economie și operațiuni Din perspectiva fluxurilor comerciale, mesajul MAE indică faptul că securitatea maritimă din Marea Neagră nu mai este doar o problemă regională, ci una cu efecte directe asupra rutelor logistice și a aprovizionării cu alimente, cu Portul Constanța în poziție centrală pentru tranzitul de grâne. Țoiu a adăugat că o eventuală măsură temporară ar putea sprijini și „protejarea mai bună a transportului logistic” legat de aprovizionarea cu energie, fără a înlocui discuțiile mai largi privind o pace sustenabilă în regiune. [...]
