Știri
Știri din categoria Diverse
România intră într-un cadru UE care împinge accelerarea investițiilor în stocarea energiei, după ce a semnat la Luxemburg acordul tripartit privind stocarea, cu implementare în perioada 2026–2028, potrivit Libertatea. Miza economică este reducerea volatilității prețurilor la electricitate și integrarea mai eficientă a producției din surse regenerabile.
România a fost reprezentată la reuniunea miniștrilor Energiei din UE de secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, care a anunțat semnarea acordului și a indicat că acesta urmărește consolidarea capacității de stocare pentru integrarea regenerabilelor, reducerea limitării producției („curtailment” – oprirea/limitarea forțată a producției când rețeaua nu poate prelua energia) și prețuri „mai mici și mai stabile” pentru consumatori, precum și stimularea electrificării și creșterea competitivității companiilor.
Bușoi a descris dezvoltarea stocării drept una dintre cele mai mari provocări ale sistemului energetic european în contextul tranziției către regenerabile. Conform estimărilor citate, UE ar avea nevoie de aproximativ 200 GW capacitate de stocare până în 2030, față de 55 GW cât se estimează că vor fi instalați la începutul lui 2026 – o creștere de aproape patru ori.
„Realizarea acestui obiectiv va necesita dezvoltarea unor tehnologii diverse de stocare, capabile să răspundă diferitelor intervale, fie ca soluții independente, fie integrate cu sursele regenerabile de energie atunci când acestea sunt eficiente din punct de vedere economic.”
La nivel local, publicația notează că România are trei dintre cele mai mari instalații de stocare operaționale și că, în aprilie 2026, capacitatea totală de stocare era de 1.100 MWh. Până la mijlocul lunii iunie, aceasta a crescut cu 500 MWh, la 1.630 MWh, cu o putere instalată de 878 MW.
În paralel, Comisia Europeană a aprobat o schemă de sprijin pentru România de 150 de milioane de euro (aprox. 750 de milioane de lei), destinată dezvoltării capacităților de stocare. Măsura urmărește instalarea unor sisteme de stocare de cel puțin 2.174 MWh până la 31 decembrie 2030.
Publicația menționează și o rezervă: un expert avertizează că bateriile de stocare ar putea scumpi electricitatea și mai mult, deși sectorul este într-un ritm susținut de dezvoltare.
Acordul este prezentat ca un element central în eforturile UE de a crește ponderea regenerabilelor și de a stabiliza prețurile la energie. În practică, stocarea înseamnă păstrarea energiei produse în exces (de exemplu, din solar și eolian) pentru momentele în care producția scade sau consumul crește, cu efect direct asupra continuității alimentării și asupra variațiilor de preț.
Recomandate
Oprirea reactorului 2 de la Cernavodă nu pune, de una singură, România în risc de blackout , iar autoritățile mizează pe măsuri de echilibrare a sistemului înainte de orice scenariu de deconectări, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la secretarul de stat în Ministerul Energiei , Cristian Bușoi, pe fondul opririi celui de-al doilea reactor al centralei nucleare. Oficialul a spus că, în condiții normale, oprirea reactorului nu ar trebui să ducă la o pană de curent la nivel național și a transmis că populația „trebuie să stea liniștită” în privința acoperirii consumului, inclusiv în orele de vârf. Ce ar putea împinge sistemul spre probleme Bușoi a indicat drept risc major nu oprirea reactorului în sine, ci apariția unor evenimente care pot afecta infrastructura de transport a energiei, precum incendii de vegetație pe fondul caniculei sau situații în care ar fi afectate liniile Transelectrica , cu efecte în lanț care, chiar dacă „reversibile”, ar necesita timp pentru remediere. Ce instrumente invocă autoritățile pentru reducerea riscului În intervenția sa la TVR Info, citată de News.ro, secretarul de stat a menționat că există „multe alte soluții” înainte ca sistemul național să fie dezechilibrat, făcând referire la: Hotărârea de Guvern și normativul Transelectrica, adoptate pentru reducerea riscului; reducerea voluntară a consumului; deconectarea manuală, pe care a spus că nu o vede posibilă „la marii consumatori”. Bușoi a mai afirmat că pentru populație și „serviciile-suport” (spitale, instituții) există suficientă producție internă pentru a asigura consumul, inclusiv în vârfurile de sarcină. [...]
Bogdan Ivan susține că arbitrajul de preț la energie scapă controlului statului și permite unor companii să obțină „profituri uriașe” din diferențele dintre exporturi ieftine și importuri scumpe, potrivit Digi24 . Fostul ministru al Energiei a declarat marți seară, la Digi24, că România nu ar fi ajuns în actualele dificultăți de asigurare a necesarului de energie din „lipsă de inteligență”, ci din „ticăloșie”, acuzând existența unor actori care profită de „lacunele lăsate de statul român”. Miza economică: export ieftin, import scump, câștig pe diferență Ivan a descris un mecanism în care, atunci când există supraproducție, energia ar ajunge să fie vândută către vecini, inclusiv Bulgaria , la prețuri foarte mici, pentru ca ulterior „aproape aceeași energie” să fie importată în România la prețuri mult mai mari. În exemplul oferit de el, diferența de preț ar fi între: 5, 10, 20 de lei pe megawatt la export, în condiții de supraproducție; 1.500, 2.500 de lei pe megawatt la import. În această schemă, a spus Ivan, „cineva câștigă foarte mulți bani” din activitatea de tranzacționare (trading), pe care a caracterizat-o drept posibilă chiar și cu resurse minime („doi angajați și trei laptopuri”). Cine ar profita și de ce contează reglementarea Întrebat cine procedează astfel, Ivan a răspuns că sunt „băieții deștepți din energie”, care „profită de lacunele lăsate de statul român”, indicând explicit Ministerul Energiei și „ecosistemul de reglementatori” ca parte a problemei de coerență instituțională care ar permite aceste câștiguri. Ce cere: guvern funcțional și „strategie clară” În final, fostul ministru a susținut că prioritatea ar fi formarea unui guvern „funcțional”, indiferent de numele viitorului prim-ministru, care să vină cu „o strategie clară” pentru sectorul energetic. Declarațiile nu includ, însă, măsuri concrete sau un calendar de implementare. [...]
Refuzul ministrului Apărării de la Chișinău de a prelua o întrebare în rusă reaprinde tensiunile legate de limba oficială în instituțiile statului , într-un episod care poate influența modul în care autoritățile gestionează comunicarea publică într-un context politic sensibil, potrivit Digi24 . Ministrul Apărării din Republica Moldova, Anatolie Nosatîi , a întrerupt o jurnalistă de la NewsMaker care îi adresa o întrebare în limba rusă și i-a spus, în română, „Nu vă înțeleg”. După ce întrebarea a fost reformulată în română, ministrul a răspuns și a felicitat-o pentru folosirea „limbii de stat”, conform relatării preluate de Digi24 de la News.ro. Incidentul s-a produs miercuri, la o conferință de presă organizată după ședința Guvernului. Jurnalista Alexandra Mereuță a început întrebarea în rusă („Domnule Nosatîi, să ne spuneți…”), însă ministrul a intervenit înainte ca aceasta să o finalizeze. „Nu vă înțeleg” După reformularea întrebării în română, Nosatîi a răspuns și a adăugat: „Cu mare drag şi mulţumesc frumos că vorbiţi în limba de stat, limba română. O vorbiţi foarte bine” Contextul: ministrul declară în CV că vorbește rusa Digi24 notează că, potrivit CV-ului publicat pe site-ul Guvernului, Anatolie Nosatîi indică drept limbă maternă româna și menționează că vorbește și limba rusă, precum și limba engleză. În același document sunt menționate și studii militare urmate timp de patru ani în Ucraina, în anii ’90, inclusiv cursuri la Kiev și Odesa. Reacția redacției NewsMaker Redacția NewsMaker a reacționat public la gestul ministrului, publicând un „disclaimer” în care condamnă discriminarea, xenofobia și limbajul urii și respinge „manipulările îndreptate către divizarea oamenilor” în funcție de criterii precum naționalitatea, etnia, limba sau religia. Digi24 mai precizează că NewsMaker are două versiuni ale site-ului, în limba română și în limba rusă, cu conținut în general similar. Publicația este descrisă ca având un ton echidistant și oferind context, iar în a doua jumătate a anului 2025 s-a clasat pe primul loc în Republica Moldova la capitolul credibilitate, potrivit evaluării Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI). [...]
Reducerea cu 50% a taxelor de tranzit feroviar prin R. Moldova scade costurile logistice pentru exportatorii ucraineni și poate muta o parte mai mare din fluxurile de marfă de pe rutele maritime vulnerabile spre calea ferată, potrivit Digi24 . Măsura a intrat în vigoare din 10 august și se aplică până la finalul anului 2026, în baza unor acorduri dintre Ucraina și Republica Moldova. Premierul ucrainean Serghei Korețki a prezentat decizia drept o soluție pentru exportatori „în contextul terorii exercitate de Rusia în Marea Neagră”. „Aceasta este încă o soluţie practică pentru exportatorii ucraineni în contextul terorii exercitate de Rusia în Marea Neagră.” Acordurile au fost încheiate după discuții recente cu prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, conform unui comunicat al guvernului ucrainean, citat în material. Korețki a mulțumit Chișinăului pentru deciziile adoptate și a spus că cele două guverne lucrează la extinderea cooperării. Ce se schimbă operațional: și ruta Kiev–Chișinău Pe lângă reducerea tarifelor de tranzit, din 17 august va fi modificat traseul trenului Kiev–Chișinău. Potrivit premierului ucrainean, schimbarea ar urma să facă transferurile către Aeroportul din Chișinău „mai convenabile și semnificativ mai rapide”. Context: cerealele, tot mai mult pe ruta feroviară În paralel, Ucraina ia în calcul transportul cerealelor pe calea ferată, prin Republica Moldova, ca alternativă considerată mai sigură decât exportul maritim și a cerut un tarif redus pentru transportul de mărfuri, au declarat surse din ambele țări pentru Reuters , menționează articolul. [...]
Obstacole puse intenționat pe linia Constanța–Mangalia au fost îndepărtate înaintea trecerii unui tren , evitând un posibil incident și fără să fie afectată circulația, potrivit Digi24 . Cazul readuce în prim-plan riscul operațional pe o rută feroviară intens folosită în sezon, unde intervenția rapidă a personalului a făcut diferența. Compania Națională de Căi Ferate CFR SA spune că miercuri, 12 august 2026, au fost identificate trei obstacole amplasate „în gabaritul” căii ferate (adică în spațiul de siguranță al liniei, unde orice obiect poate lovi trenul) pe relația Constanța–Mangalia, pe firul II de circulație. În timpul verificărilor din teren, un revizor de cale care se deplasa dinspre Agigea a găsit, în trei puncte diferite, obiecte plasate pe linie: la km 226+730: mai multe traverse amplasate în zona căii ferate; la km 226+520: un morman de crengi între șine; la km 226+400: o bornă hectometrică din beton, despre care CFR afirmă că a fost amplasată intenționat în gabaritul căii ferate. CFR precizează că obstacolele au fost îndepărtate înainte de trecerea trenului care a plecat din Mangalia spre Constanța la ora 12:40, iar circulația nu a fost afectată. Ancheta și riscul pentru siguranța circulației Poliția Transporturi Feroviare a fost sesizată și face cercetări pentru a stabili împrejurările în care obiectele au ajuns pe calea ferată și pentru identificarea persoanelor responsabile. Sucursala Regională de Căi Ferate Constanța atrage atenția asupra gravității unor astfel de acțiuni, menționând că amplasarea intenționată de obiecte în gabaritul căii ferate poate pune în pericol siguranța circulației și poate genera accidente feroviare grave. Context: nu este un caz izolat Incidentul de miercuri se adaugă altor două situații similare înregistrate în lunile iunie și iulie 2026, tot pe raza Sucursalei Regionale de Căi Ferate Constanța. Și în acele cazuri, Poliția Transporturi Feroviare a deschis cercetări, potrivit CFR. [...]
Uzina Mecanică Sadu intră în negocieri pentru un contract anual de 1,4 milioane de euro (aprox. 7,0 milioane lei), cu plată în avans, care ar putea aduce cel puțin 150 de angajări în prima etapă , potrivit Digi24 . Discuțiile vizează US Ballistics , o companie din SUA care ar urma să închirieze hale la Sadu și să producă un nou tip de muniție. Decizia de a începe negocierile directe a fost luată miercuri dimineață de Consiliul de Administrație al UM Sadu și a fost anunțată de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, într-o conferință de presă comună cu Irineu Darău, ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, conform unui comunicat al USR. Cei doi au vizitat Uzinele Mecanice Sadu I și II din Bumbești-Jiu, județul Gorj. „Azi dimineaţă Consiliul de Administraţie a aprobat începerea discuţiilor pentru un contract de 1,4 milioane de euro anual, cu plata în avans, prin care se va construi o nouă companie care va produce un nou tip de muniţie.” În aceeași declarație, Miruță a spus că investitorul din SUA „a închiriat deja platforma Sadu II” pentru a construi o platformă de armament și că investiția „va genera noi sute de locuri de muncă” în comunitatea locală. Digi24 notează că, „doar în prima etapă”, ar putea fi angajați suplimentar 150 de oameni. Miza operațională: repornirea Sadu 2 și trecerea la producție Irineu Darău a legat proiectul de obiectivul de a crește capacitatea și competitivitatea industriei românești de apărare, afirmând că hotărârea CA de a începe negocierile ar însemna trecerea „în câteva luni” de la un spațiu nefolosit la producție la Sadu 2. „Obiectivul nostru la Ministerul Economiei este să avem o industrie de apărare realmente competitivă. Asta înseamnă că industria de apărare românească trebuie să producă mult, bine, de calitate şi la timp.” Context: comenzi publice și includerea pe „harta SAFE” În același context, ministrul interimar al Apărării a reamintit că Uzina Mecanică Sadu a fost inclusă „pe harta SAFE” prin decizia CSAT, ceea ce ar urma să însemne producție de muniție „pentru întreg sistemul de ordine publică și apărare”. Pe partea de contracte publice, Digi24 menționează că MApN are „contracte de 10,7 milioane de lei” pentru UM Sadu și că a făcut „solicitare de contract pe 27 de milioane” pentru producția de muniție destinată Ministerului Apărării. [...]
