Știri
Știri din categoria Energie verde
AFIR a deschis o sesiune de finanțare de 265 milioane euro (aprox. 1,33 mld. lei) pentru capacități fotovoltaice destinate autoconsumului, o măsură care poate reduce direct costurile cu energia pentru ferme și unități din industria alimentară, potrivit Agronet. Cererile se depun online între 15 iunie și 14 august 2026.
Schema vizează întreprinderile din sectorul agricol și din industria alimentară care vor să construiască noi capacități de producere a energiei electrice din surse solare, cu energia folosită pentru consumul propriu. Este a treia sesiune din cadrul „Schemei de energie”, iar sprijinul este 100% nerambursabil, în limitele stabilite în funcție de puterea instalată.
Bugetul total este împărțit pe două categorii de proiecte, cu plafoane diferite ale ajutorului maxim:
| Capacitatea instalată | Ajutorul maxim | Buget alocat |
|---|---|---|
| ≤ 1 MW | 650.000 euro/MW (aprox. 3,25 mil. lei/MW) | 145 mil. euro (aprox. 725 mil. lei) |
| > 1 MW | 550.000 euro/MW (aprox. 2,75 mil. lei/MW) | 120 mil. euro (aprox. 600 mil. lei) |
Solicitanții trebuie să își stabilească dinainte categoria proiectului, deoarece aceasta determină plafonul finanțării.
Investiția trebuie să vizeze o capacitate nouă de producere a energiei electrice. Nu sunt vizate extinderile sau finanțarea retroactivă a unor instalații deja realizate. În plus, energia produsă trebuie utilizată pentru autoconsumul întreprinderii beneficiare.
Cererile se transmit exclusiv online, prin platforma AFIR, iar sesiunea rămâne deschisă până la 14 august 2026 chiar dacă valoarea proiectelor depuse depășește bugetul. Asta permite depunerea documentației până la termen, însă finanțarea efectivă depinde de îndeplinirea condițiilor și de evaluarea și selecția proiectelor.
Documentația (ghid, cerere de finanțare și lista actelor) este disponibilă în Ghidul solicitantului și pe portalul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Programul este finanțat prin Fondul pentru Modernizare, gestionat de Ministerul Energiei, iar schema de ajutor de stat este administrată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin AFIR.
Recomandate
Sesiunea AFIR pentru finanțarea integrală a proiectelor fotovoltaice rămâne deschisă până la 14 august 2026 , iar regula de depunere „până la termen” se aplică inclusiv dacă solicitările depășesc bugetul alocat, ceea ce mută presiunea pe calitatea și eligibilitatea dosarelor, nu pe „prinderea locului” în timp real, potrivit Agronet . Schema este a treia sesiune dedicată proiectelor care vizează capacități noi de producere a energiei electrice din surse solare, atât pentru instalații de cel mult 1 MW, cât și pentru cele de peste 1 MW. Informațiile sunt prezentate într-un material oficial publicat pe Portalul Grupurilor de Acțiune Locală. Buget și intensitatea sprijinului: 100% nerambursabil, cu plafoane pe MW Sesiunea funcționează ca schemă de ajutor de stat, cu un buget total de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei), împărțit pe două categorii de capacitate instalată. Sprijinul este de 100% nerambursabil, în limitele stabilite pentru fiecare categorie. Capacitate instalată ≤ 1 MW : alocare de 145 milioane euro (aprox. 730 milioane lei), cu limită de sprijin de 650.000 euro/MW (aprox. 3,25 milioane lei/MW) Capacitate instalată > 1 MW : alocare de 120 milioane euro (aprox. 600 milioane lei), cu limită de sprijin de până la 550.000 euro/MW (aprox. 2,75 milioane lei/MW) Ce proiecte sunt vizate și cine gestionează cadrul Finanțarea este destinată realizării de capacități noi de producere a energiei electrice din surse solare, pentru instalații sub 1 MW (inclusiv) și pentru instalații peste acest prag. În datele sesiunii, aria geografică este indicată drept „locality”. Fondurile provin din Fondul pentru Modernizare , iar în gestionarea cadrului sunt menționate Ministerul Energiei , Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) . Calendar: deschis din 15 iunie, depuneri până la 14 august Sesiunea a fost deschisă la 15 iunie 2026 și rămâne deschisă până la 14 august 2026 . Un element operațional important este că depunerea continuă până la termenul-limită chiar dacă valoarea cererilor depășește alocarea ; această regulă stabilește durata depunerii, fără ca depășirea bugetului să însemne automat finanțare. Pentru consultarea documentației, sursa indică Ghidul solicitantului (anexă la Ordinul MADR nr. 180/09.06.2026 ) și Cererea de Finanțare (versiunea 1.0/2026), iar documentele actualizate sunt disponibile în fișa finanțării . Pentru materialul oficial, trimiterea este către Portalul Grupurilor de Acțiune Locală . [...]
Guvernul a deblocat pașii administrativi pentru concesionarea perimetrelor eoliene offshore , prin două hotărâri adoptate în ședință extraordinară pe 31 august, care fac posibilă lansarea procedurilor competitive și stabilesc regulile de recepție a lucrărilor, potrivit Mediafax . Noile reguli vizează atât concesionarea perimetrelor din sectorul românesc al Mării Negre, cât și recepția lucrărilor aferente viitoarelor centrale eoliene offshore, inclusiv componentele realizate pe uscat până la punctul de racordare la rețeaua de transport a energiei electrice. Ce schimbă prima hotărâre: cadrul pentru concesionare și taxe Una dintre hotărârile aprobate stabilește normele specifice pentru concesionarea perimetrelor eoliene offshore și cuantumul redevențelor și taxelor aplicabile. Actul normativ reglementează, între altele: organizarea procedurilor competitive; documentația de atribuire; condițiile de participare; modul de evaluare a ofertelor; atribuirea concesiunilor; garanțiile și obligațiile titularilor concesiunilor. Guvernul arată că aprobarea acestor norme permite lansarea procedurilor competitive pentru concesionarea perimetrelor eoliene offshore aprobate în baza Legii nr. 121/2024, etapă pe care o consideră esențială pentru pregătirea primelor proiecte de energie eoliană offshore din România. A doua hotărâre: recepția lucrărilor, inclusiv pe uscat A doua hotărâre stabilește procedura de recepție a lucrărilor pentru centralele electrice eoliene offshore. Regulile se aplică atât lucrărilor executate în perimetrul offshore, cât și celor realizate pe uscat, până la punctul de racordare la rețeaua de transport. Procedura definește modul de organizare a activităților de recepție, responsabilitățile instituțiilor implicate și etapele necesare pentru verificarea lucrărilor. Executivul precizează că nu este vorba despre o politică publică nouă, ci despre un set de reguli necesare pentru aplicarea cadrului juridic deja creat. Legătura cu PNRR și miza de reglementare Ambele hotărâri sunt prezentate de Guvern ca parte a demersurilor pentru îndeplinirea Jalonului 116 din Componenta Energie a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu obiectivul de a accelera tranziția către surse regenerabile și de a consolida securitatea energetică, inclusiv regional. În termeni practici, adoptarea celor două acte normative mută proiectele eoliene offshore din zona de „cadru legal” către etapa în care pot fi pregătite efectiv concesiunile și proiectele pentru valorificarea potențialului eolian din Marea Neagră . [...]
BCR și Erste Group pun pe masă 132 mil. euro (aprox. 694 mil. lei) pentru parcul eolian Urleasca , o finanțare care împinge proiectul în faza de construcție și arată cum schema de sprijin prin contracte pentru diferență (CfD) începe să „bancabilizeze” investițiile mari în energie regenerabilă, potrivit Ziarul Financiar . Finanțarea vizează construcția parcului eolian Urleasca, cu o capacitate de 77 MW, dezvoltat în județul Brăila de grupul norvegian Scatec. Din totalul de 132 mil. euro, contribuția BCR este de 76 mil. euro (aprox. 400 mil. lei). Odată obținută finanțarea, proiectul intră în execuție, iar începerea operării comerciale este estimată pentru a doua jumătate a anului 2028. Cum este asigurată vânzarea energiei: CfD plus piața angro Aproximativ 57% din producția estimată a parcului este acoperită de un contract pentru diferență (CfD) – un mecanism prin care veniturile producătorului sunt stabilizate în jurul unui preț de referință, reducând riscul de piață. Restul energiei urmează să fie vândut pe piața angro din România. Ce înseamnă proiectul pentru Scatec și cine îl construiește Urleasca este primul proiect eolian pe uscat al Scatec în Europa și completează portofoliul fotovoltaic de 190 MW pe care grupul îl are în construcție în România. Scatec deține integral proiectul, iar compania OX2 va gestiona construcția până la punerea în funcțiune, în baza unui acord de construcție și transfer de active. Ulterior, Scatec va asigura operarea, mentenanța și administrarea parcului. Context: expunerea BCR pe energie în 2026 BCR a acordat în primul semestru din 2026 finanțări de 450 mil. euro pentru sectorul energetic, dintre care peste 362 mil. euro au mers către proiecte de energie regenerabilă. Din această sumă, 288 mil. euro au finanțat proiecte eoliene, 41 mil. euro capacități solare și 33 mil. euro investiții în baterii pentru stocarea energiei. Pentru Scatec, aceasta este a doua finanțare acordată de BCR în România: anterior, banca a finanțat cu 42,5 mil. euro portofoliul fotovoltaic Dobrun și Sadova, cu o capacitate totală de 190 MW, în județele Dolj și Olt. [...]
Bulgaria reia investițiile în eolian după 13 ani, cu două proiecte de 140 MW lângă Balcic , într-un moment în care regiunea caută soluții de echilibrare a sistemelor energetice pe fondul tranziției către regenerabile, potrivit Ziarul Financiar . Reluarea proiectelor vine pe fondul unei vulnerabilități recunoscute de experți locali: Bulgaria „a ratat cursa” pentru centrale pe gaze naturale, considerate cea mai rapidă soluție de echilibrare a unui sistem energetic cu pondere tot mai mare de producție variabilă (din surse precum vântul și soarele). Declarațiile îi aparțin lui Iordan Stankov, manager al companiei de energie DMT Prime , într-o intervenție pentru Bloomberg TV, citată de ZF. Ce se construiește: primele proiecte eoliene după o pauză lungă DMT Prime implementează „primele două proiecte eoliene din Bulgaria după o pauză de 13 ani”, cu o capacitate totală de 140 MW, aflate în construcție lângă Balcic, potrivit lui Stankov. În același timp, acesta afirmă că energia eoliană „lipsește cu desăvârșire”, iar contribuția centralelor fotovoltaice la mixul energetic al Bulgariei este „mică”, ceea ce explică de ce revenirea eolianului capătă greutate în discuția despre modernizarea mixului. De ce contează pentru regiune: exporturi de electricitate și rolul României Bulgaria este exportator net de electricitate, iar România se numără printre clienții majori, în contextul în care producția internă a României s-a redus din cauza opririi a două reactoare de la centrala nucleară de la Cernavodă , pe fondul scăderii cotelor Dunării la niveluri istorice, notează ZF. Publicația mai arată că Ungaria a fost, la rândul ei, un client important, însă și-a repus în funcțiune reactoarele oprite după ce a rezolvat problema nivelului insuficient al apei din Dunăre. Context operațional: seceta, Dunărea și echilibrarea sistemului Stankov spune că nu se așteaptă la probleme pentru sectorul energetic bulgar din cauza secetei din Europa, menționând că nivelurile Dunării au început să crească și în Bulgaria. El indică și faptul că termocentralele pe cărbune ale Bulgariei nu sunt amplasate în regiunea afectată, spre deosebire de situația Ungariei. Totodată, expertul afirmă că Bulgaria are „un avantaj” în prezent, inclusiv prin sisteme de stocare a energiei (soluții care permit acumularea energiei și livrarea ei ulterior în rețea), care au ajutat regiunea. „Spre deosebire de Ungaria, centralele noastre pe cărbune nu se află în această regiune. Aşadar, nu mă aştept să existe probleme pentru sectorul nostru energetic.” În ultimele zile, Bulgaria a început să reducă producția la centrala nucleară de la Kozlodui, mai notează ZF, în contextul discuției despre presiunile operaționale din sistemele energetice regionale. [...]
O turbină eoliană terestră ridicată la 300 m ar putea dubla producția anuală , prin creșterea factorului de capacitate la niveluri apropiate de cele offshore, potrivit PiataAuto . Proiectul, realizat în Germania de inginerii Gicon , mizează pe un turn metalic de tip „schelet” (similar celor pentru linii electrice aeriene), care permite montajul la înălțimi inaccesibile macaralelor clasice și, implicit, acces la vânturi mai puternice și mai constante. De ce contează: randament offshore, dar pe uscat În mod obișnuit, turbinele eoliene terestre au factori de capacitate semnificativ mai mici decât cele maritime, din cauza vânturilor mai slabe și mai variabile. Inginerii Gicon au plecat de la o observație simplă: la altitudini mai mari față de sol, viteza medie a vântului crește, ceea ce poate ridica substanțial producția de energie fără a schimba turbina în sine. În cazul de față, echipa estimează că ridicarea turbinei la 300 metri ar duce la o producție anuală de 18 GWh, față de 9,47 GWh pentru aceeași turbină montată la înălțime standard în condiții locale comparabile. În termeni operaționali, asta înseamnă dublarea energiei obținute folosind aceeași suprafață de teren și aceeași turbină, dar cu un turn mult mai înalt. Soluția tehnică: turn telescopic, ca să evite limita macaralelor O problemă majoră pentru un turn clasic de 300 metri este montajul: publicația notează că cele mai mari macarale ajung de regulă la 235–245 metri, iar o macara specială pe bază inelară poate atinge 274 metri, însă cu limitări de capacitate și costuri foarte mari de relocare și instalare. Gicon a rezolvat acest blocaj printr-un turn metalic telescopic, format din două segmente de aproximativ 160–170 metri. Turbina este montată inițial la sub 170 metri, după care segmentul interior este ridicat în interiorul celui exterior și fixat, rezultând un turn final de 300 metri. Cu palele turbinei, înălțimea totală a construcției ajunge la 365 metri, depășind înălțimea Turnului Eiffel (300 metri, conform comparației din material). Datele proiectului: turbină de serie, structură de oțel de 2.000 tone Pentru a izola efectul înălțimii, inginerii au ales intenționat o turbină de serie, astfel încât rezultatele să poată fi comparate cu turbine identice din aceeași regiune. Elementele-cheie menționate: Turbina : Vensys 126 (Germania), 3,8 MW , diametru rotor 126,2 metri . Parametri de funcționare : pornește la 3,0 m/s , viteză maximă a vântului 25 m/s . Generator : sincron cu magneți permanenți, fără cutie de viteze (sistem „direct drive”, adică antrenare directă). Turnul : bază cu latura de 48 metri , greutate totală 2.000 tone de oțel , alcătuit din 22.000 componente . Construcția a fost ridicată pe segmente cu o macara târâtoare Liebherr LR 11350 (1.350 tone), operată de Schmidbauer; la un moment dat, a fost ridicat un segment de 350 tone la aproape 100 metri, operatorii indicând că ar putea fi un record pentru combinația greutate–înălțime în cazul acestui model. Unde este instalată și ce urmează Noua turbină se află în parcul de testare Klettwitz din Germania. Estimarea de producție (18 GWh/an) nu este prezentată ca un simplu calcul teoretic: înainte de proiect, echipa a instalat un turn mai mic cu instrumente de măsurare a vântului la 300 metri și a colectat date timp de un an. Următorul pas este conectarea la rețea și contorizarea producției pe durata unui an, pentru a obține rezultate „de facto”. Abia după această etapă, Gicon intenționează să treacă la producția de serie a conceptului, ca o nouă categorie de turbine terestre montate la mare înălțime. [...]
Marea Britanie legalizează, de joi, panourile solare „plug-in” pentru balcoane, dar implementarea riscă să fie frânată de reguli de siguranță și de opoziția proprietarilor , într-un moment în care facturile la energie sunt din nou pe trend ascendent, potrivit Politico . Guvernul condus de Andy Burnham mizează pe această tehnologie — deja populară în Germania — ca soluție „mai simplă” pentru chiriași și pentru gospodăriile fără acces la acoperiș pentru panouri clasice. Secretarul pentru Energie, Miatta Fahnbulleh, a descris panourile ca pe o opțiune „simplă și accesibilă” pentru ca oamenii să-și reducă rapid factura, însă articolul arată că drumul de la legalizare la utilizare pe scară largă e plin de obstacole. Birocrația și veto-ul proprietarilor pot limita adopția Deși sunt prezentate ca soluție pentru locuințe închiriate, instalarea poate necesita acordul proprietarilor, al deținătorilor de drepturi asupra clădirii (freeholders) sau al autorităților locale. Unele organizații care administrează locuințe au început deja să blocheze sau să condiționeze instalarea: Sovereign Network Group (SNG) , care administrează 86.000 de locuințe în Londra și sudul Angliei, spune că are interdicție generală pentru panourile „plug-in/plug and play”, invocând riscuri de siguranță electrică. Notting Hill Genesis (peste 60.000 de proprietăți) afirmă că vrea să sprijine energia mai curată, dar enumeră o listă lungă de condiții: achiziție din surse „reputabile”, certificat de siguranță electrică, instalare sigură, fără risc suplimentar de incendiu, greutate adecvată pentru balcon și respectarea regulilor din zonele protejate. L&Q (peste 105.000 de proprietăți) spune că vede potențialul de reducere a facturilor, dar încă „analizează detaliile”, inclusiv utilizarea în siguranță. Disputa de fond: siguranța instalațiilor electrice Organizații și asociații de profil avertizează că panourile „plug-in” pot crea probleme în instalațiile existente. Luke Osborne, director tehnic la organizația caritabilă Electrical Safety First, spune că panourile trimit electricitatea „în sens invers” pe cablajul locuinței și că există îngrijorări privind posibile efecte asupra dispozitivelor mai vechi care protejează împotriva electrocutării. În paralel, Electrical Contractors Association a avertizat că, fără verificări atente realizate de electricieni calificați, sistemele ar putea supraîncărca circuitele , crescând riscul de incendiu și electrocutare. Guvernul susține însă că tehnologia a fost legalizată doar după „testare riguroasă, independentă” și că panourile sunt „sigure și compatibile” cu instalațiile din Marea Britanie. Ministrul Energiei Martin McCluskey a spus că autoritățile sunt încrezătoare că „argumentul de siguranță este robust” și că a trimis scrisori proprietarilor pentru a-i convinge să accepte soluția. Executivul a anunțat și o listă detaliată de verificări de siguranță ca parte a lansării. Economie pentru consumatori, dar cu recuperare lentă a investiției Departamentul pentru Energy Security and Net Zero estimează că un kit ar putea acoperi 20% din consumul mediu al unei gospodării. Miniștrii susțin că panourile ar putea reduce factura cu până la 110 lire/an (aprox. 650 lei/an), în contextul în care regulatorul a anunțat o nouă creștere a facturilor din octombrie, pe fondul războiului dintre SUA, Israel și Iran. Problema este costul inițial. Politico notează că un retailer online din Marea Britanie avea listat un kit la 699 lire (aprox. 4.100 lei). Guvernul anticipează că, pe fondul concurenței, prețul unui panou s-ar putea stabiliza între 400 și 600 lire (aprox. 2.350–3.500 lei), însă, la economii de 110 lire/an, recuperarea banilor ar veni abia spre finalul deceniului. McCluskey a exclus, deocamdată, sprijin guvernamental pentru acoperirea costului inițial (spre deosebire de schemele existente pentru pompe de căldură și panouri solare pe acoperiș), dar a lăsat deschisă posibilitatea de a reveni asupra subiectului. De ce contează Miza politică și economică este reducerea presiunii pe bugetele gospodăriilor înainte de iarnă, însă adoptarea pe scară largă depinde de două variabile greu de controlat rapid: acceptul proprietarilor/administratorilor de clădiri și standardele de siguranță aplicate în practică . În același timp, Citizens Advice a raportat că peste 10 milioane de gospodării britanice sunt îngrijorate că nu își vor putea plăti facturile în lunile reci, ceea ce pune presiune pe guvern să livreze soluții care funcționează nu doar pe hârtie, ci și în teren. [...]
