Știri
Știri din categoria Apărare
NATO anunță achiziții de 50 mld. dolari și extinderea producției de apărare, într-o declarație în șase puncte adoptată la Summitul de la Ankara, potrivit news.ro. Documentul leagă explicit creșterea investițiilor și a achizițiilor de nevoia de a răspunde „amenințării pe termen lung” reprezentate de Rusia și de a consolida baza industrială și reziliența Alianței.
În punctul 2 al declarației, liderii NATO afirmă că, în 2025, aliații europeni și Canada și-au crescut investițiile în cerințele critice de apărare cu „mai mult de 139 de miliarde USD” (aprox. 640 mld. lei). Tot acolo, Alianța anunță „noi achiziții în valoare de 50 de miliarde USD” (aprox. 230 mld. lei) și își asumă extinderea capacității de producție colective, în cooperare cu industria, pentru accelerarea inovării.
Documentul mai include intenția de a elimina barierele comerciale în domeniul apărării între aliați și de a valorifica parteneriatele NATO pentru a crește cooperarea în industria de apărare.
În punctul 3, declarația fixează o listă de priorități pentru modernizarea descurajării și apărării, bazată pe un mix de capabilități nucleare, convenționale și de apărare antirachetă, completat de capabilități spațiale și cibernetice. Printre domeniile menționate:
În punctul 4, aliații reafirmă sprijinul „neclintit” pentru Ucraina și precizează că aliații europeni și Canada finanțează „marea majoritate” a asistenței de securitate, prin instrumente bilaterale și multilaterale. Declarația include un angajament pentru 2026 de livrare de echipamente militare, asistență și instruire în valoare de 70 de miliarde euro (aprox. 350 mld. lei) și intenția de a menține sprijinul „cel puțin la un nivel echivalent” în 2027.
Totodată, este menționată decizia Uniunii Europene de a furniza finanțare multianuală prin „Împrumutul de Sprijin pentru Ucraina” (Ukraine Support Loan).
Declarația reafirmă angajamentul pentru apărarea colectivă (Articolul 5) și descrie Rusia drept o amenințare pe termen lung, alături de „amenințarea persistentă a terorismului”. În plus, documentul notează competiția strategică, amenințările hibride și instabilitatea de la granițele Alianței și include o referire la Iran, cu apel ca acesta să respecte libertatea de navigație în Strâmtoarea Hormuz.
La finalul summitului, președintele Nicușor Dan a declarat că în declarație s-a reafirmat că Rusia este principala amenințare la adresa Alianței și că sprijinul pentru Ucraina este important pentru apărarea Europei, implicit a României.
Recomandate
Aliații NATO intră la summitul de la Ankara cu o strategie de „gestionare Trump”, mizând pe bani și contracte de apărare pentru a evita o criză politică în interiorul alianței , potrivit Politico . Miza imediată este menținerea unității într-un moment în care președintele SUA rămâne imprevizibil, iar tensiunile legate de cheltuielile militare, accesul la baze și războiul din Iran pot deraia agenda. NATO se reunește marți în Turcia, după un an descris de publicație drept unul de „infighting, crises and recriminations”, în care Trump a presat repetat aliații pe tema contribuțiilor la apărare și a criticat lipsa de sprijin pentru efortul militar al Washingtonului în Iran. În acest context, diplomați și oficiali europeni spun că abordarea este una pragmatică: diplomație, evitarea confruntării și accent pe angajamente măsurabile. „Nu există alternativă în abordarea lui decât să fim diplomați și să nu-l ofensăm extrem, spunând că ne intensificăm eforturile”, a declarat ministrul belgian al Apărării, Theo Francken. „Banii” și industria, puse în centrul summitului Potrivit articolului, prima piesă a planului este să fie prezentat summitul în termenii care contează pentru Trump: „money”, cum a rezumat un diplomat NATO. Secretarul general Mark Rutte încearcă să argumenteze că aliații au intrat într-o nouă etapă de finanțare a apărării, după angajamentul de a ajunge la 3,5% din PIB până în 2035. Rutte i-a prezentat lui Trump, la Washington, un grafic cu titlul „The Trump trillion”, susținând că din 2025 aliații au cheltuit suplimentar 139 miliarde de dolari (aprox. 640 miliarde lei) pentru apărare, notează Politico. În paralel, la un eveniment dedicat industriei, aliații ar urma să promită „zeci de miliarde” (formulare din sursă: „double digit” billions) în acorduri de achiziții, iar Turcia își promovează summitul ca pe cel mai mare forum de industrie de apărare de până acum, „în termeni de proiecte” anunțate. Iranul intră în declarația finală, ca „ramură de măslin” pentru Washington Deși războiul din Iran este „mult în afara” misiunii de bază a NATO, aliații au acceptat să facă referire la el în declarația summitului, potrivit detaliilor unui draft menționat de Politico. Textul ar urma să ceară menținerea deschisă a Strâmtorii Hormuz și să reafirme că Teheranul nu trebuie să obțină arme nucleare — o concesie menită să reducă fricțiunile interne, în condițiile diviziunilor din alianță privind războiul SUA-Israel cu Iranul. Un oficial de rang înalt de la Casa Albă a descris starea de spirit a lui Trump înaintea summitului ca fiind „o combinație de optimism” și un nivel de iritare legat de Iran. Riscul de escaladare: trupe, baze și noi cereri financiare Chiar și cu o agendă „îmblânzită”, aliații se tem că Trump poate declanșa un conflict politic. Politico notează mai multe potențiale declanșatoare: noi critici privind cheltuielile de apărare, după ce Trump a numit „ridicol” ca SUA să continue pe o „cale unilaterală”; revizuirea pe șase luni anunțată de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, privind desfășurările de trupe în țările care „subperformează” la cheltuieli de apărare; articolul menționează și relatări potrivit cărora ar fi fost luată în calcul o reducere imediată a forțelor; tensiuni privind accesul SUA la baze europene, după ce mai multe state au restricționat utilizarea bazelor în campania din Iran; temeri la Berlin că Trump ar putea cere Europei contribuții la un presupus fond de reconstrucție pentru Iran de 300 miliarde euro (aprox. 1.500 miliarde lei), potrivit a doi oficiali germani citați de Politico. În plus, tema „protecționismului” în achizițiile de apărare rămâne un punct sensibil: SUA critică inițiative europene care ar putea exclude aliați non-UE, în timp ce Franța cere ca industria europeană să fie „luată în considerare” la Ankara, inclusiv în contextul promovării industriei turce. Dincolo de summit: Europa vrea mai multă autonomie, dar fără ruptură Articolul descrie și o schimbare de fond: pe măsură ce cheltuielile non-SUA cresc, crește și încrederea aliaților europeni și a Canadei. Totuși, Politico subliniază că Europa și Canada reprezintă încă 41% din cheltuielile totale de apărare ale NATO, iar SUA păstrează avantaje critice (capabilități de informații și supraveghere, realimentare aeriană, umbrela nucleară). În acest cadru, o coaliție condusă de Marea Britanie, de circa o duzină de țări, ar urma să anunțe la Ankara o inițiativă pentru dezvoltarea capabilităților de lovituri de precizie la distanță mare, în pofida scepticismului unor oficiali americani care avertizează că rachetele cu rază lungă pot crește riscul de escaladare cu Rusia. Pentru moment, însă, strategia dominantă rămâne una de control al riscului politic: să fie livrate suficiente semnale despre bani, producție și împărțirea poverii, astfel încât summitul să nu fie deturnat de o confruntare cu președintele SUA. [...]
Ținta de 5% din PIB pentru apărare începe să devină un reper politic în NATO , după ce lideri din Lituania și Estonia au venit la summitul Alianței de la Ankara cu insigne pe care scrie „Clubul 5%”, potrivit HotNews . Mesajul este unul de presiune publică asupra statelor care rămân sub pragul asumat, într-un moment în care finanțarea apărării se transformă într-un criteriu de credibilitate și influență în interiorul NATO. Ținta de alocare a 5% din PIB pentru cheltuieli de apărare a fost stabilită la summitul NATO de anul trecut de la Haga, cu termen maxim de îndeplinire anul 2035. În acest context, unele state care au ajuns deja la nivelul respectiv își afișează explicit poziționarea. Un exemplu este președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a cărui insignă a fost remarcată inclusiv de secretarul general al NATO, Mark Rutte, conform relatării. În paralel, ministrul de externe estonian Margus Tsahkna și omologul său lituanian Kęstutis Budrys și-au prezentat la rândul lor insignele pe rețelele sociale. Într-o postare pe X, Tsahkna a transmis mesajul de mobilizare către ceilalți aliați: „Împreună cu Kestusis Budris în Clubul 5%. Clubul este deschis. Investiți mai mult ca să faceți NATO mai puternică.” Cine este în „Clubul 5%” și ce niveluri sunt estimate pentru 2026 Potrivit unei estimări citate de The Guardian, Lituania și Estonia se află în fruntea clasamentului cheltuielilor de apărare raportate la PIB pentru 2026, urmate de alte state din flancul estic: Lituania: 5,33% din PIB Estonia: 5,10% Letonia: 4,92% Polonia: 4,68% De ce contează: presiune pentru accelerarea bugetelor, înainte de termenul 2035 Dincolo de simbolistica insignei, mesajul indică o dinamică tot mai vizibilă în NATO: statele care investesc rapid în apărare încearcă să transforme pragul de 5% într-un standard de facto, nu doar într-un obiectiv pe termen lung. Pentru guvernele care sunt încă departe de acest nivel, semnalul este că discuția nu mai este doar despre angajamente viitoare, ci despre ritmul de creștere al bugetelor în anii următori. [...]
Europa își redesenează apărarea în NATO pe fondul riscului ca SUA să se retragă parțial , iar una dintre schimbările cu impact operațional imediat este desfășurarea permanentă a unei brigăzi germane de tancuri în Lituania, potrivit Digi24 . Mișcarea semnalează trecerea de la un model de apărare bazat pe „conducerea” americană la unul în care europenii trebuie să poată planifica și susține operațiuni de amploare cu mai puține resurse și capabilități SUA. Presiunea vine din combinația dintre criticile președintelui american Donald Trump privind cheltuielile europenilor pentru apărare și tensiunile legate de războiul SUA contra Iranului, care ar putea fi folosite drept argument pentru neimplicarea Washingtonului într-un conflict Europa–Rusia. În acest scenariu, capitalele europene își reevaluează arhitectura de securitate, anticipând o implicare americană mai redusă și, în paralel, o implicare mai mare din partea Ucrainei. Schimbarea de pe teren: brigadă germană permanentă în Lituania În apropierea graniței Lituaniei cu Belarus, o brigadă germană de tancuri ( Brigada 45 Panzer ) a participat la exerciții timp de o lună, dar nu se întoarce în Germania după încheierea acestora. Este, conform articolului, prima desfășurare permanentă a unor unități militare germane în afara granițelor de la sfârșitul Războiului Rece încoace și face parte din extinderea armatei germane, care ar urma să devină cea mai mare din Europa. Colonelul Sebastian Hagen, comandantul grupului de luptă multinațional care formează nucleul brigăzii germane din Lituania, a punctat încărcătura istorică a prezenței germane în regiune: „Știm foarte bine ce a făcut Germania nazistă aici, în Lituania.” Hagen a adăugat, într-o declarație pentru The Economist, că militarii sunt conștienți și de efectele ocupației sovietice asupra Lituaniei. De ce contează: „europenizarea” modului de luptă, nu doar a bugetelor Miza nu este doar câți bani alocă Europa apărării, ci și cum își construiește capacitatea de a lupta fără infrastructura de comandă, supraveghere și integrare pe care o aduce SUA. În material se arată că un avantaj convențional mare nu mai garantează succesul, invocând atât rezistența Ucrainei în fața Rusiei, cât și dificultățile întâmpinate de SUA în lupta contra Iranului. În acest context, oficiali și experți citați susțin că Europa ar avea nevoie de o „metodă europeană” de a purta războiul, bazată pe: conducere mai descentralizată; arme mai ieftine; producție mai eficientă; strategii noi de protecție împotriva agresiunii rusești. Un înalt oficial britanic a descris diferența de abordare față de modelul american, în discuții cu Financial Times : „Europenii nu vor putea aplica o forță copleșitoare. Ei vor trebui să încerce să contracareze adversarul, să creeze dileme și să producă o apărare de tip ‘porc spinos’.” Semnale din SUA și efecte în lanț pentru Europa La summitul de la Ankara, liderii europeni încearcă să îl convingă pe Trump că își respectă obligațiile, în condițiile în care, împreună, membrii NATO (fără SUA) și-au majorat cheltuielile de apărare cu 20% pe an în ultimii doi ani, potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte . Tot în articol se menționează că această creștere ar susține 195.000 de locuri de muncă în SUA. În paralel, Washingtonul a anulat mai multe desfășurări de trupe în Europa, a redus capabilități folosite în cadrul NATO și a început o reevaluare a poziției militare americane în Europa. Planurile de apărare ale NATO adoptate cu un an în urmă prevedeau ca SUA să acopere aproape 40% din capacitatea de luptă a alianței, procent despre care materialul afirmă că „cu siguranță” va scădea. Un alt semnal de vulnerabilitate operațională: epuizarea rapidă a stocurilor de armament ale SUA și ale aliaților din Golful Persic în războiul din Iran, ceea ce a dus la întârzieri de „câțiva ani” pentru livrările către clienți europeni, conform articolului. Ce urmează: mai multă integrare europeană în NATO, cu ritmuri diferite între state În timp ce Germania, țările nordice și statele baltice ar urma să urce cheltuielile pentru apărare la 3,5% din PIB până în 2029, Franța și Marea Britanie sunt prezentate ca fiind departe de această țintă și nu ar depăși 2,7% din PIB până în 2030. Articolul notează și că Germaniei îi lipsește încă un plan de finanțare pe termen lung. În plan operațional, avertismentul central rămâne că Europa poate adăuga „mușchi”, dar fără o capacitate proprie de comandă și integrare riscă să rămână dependentă de un „creier” american imprevizibil — ceea ce împinge aliații europeni să caute o formulă de consolidare a rolului lor în conducerea NATO, nu de înlocuire a alianței. [...]
Valeri Zalujnîi avertizează că, în forma actuală, NATO nu oferă Ucrainei garanția de securitate pe care o presupune aderarea , iar integrarea într-o alianță „nemodernizată din temelii” riscă să nu rezolve vulnerabilitățile Kievului, potrivit Adevărul . Într-o analiză pentru Interfax-Ucraina, fostul șef al armatei ucrainene și actual ambasador la Londra susține că Alianța Nord-Atlantică a rămas ancorată într-o logică de tip Război Rece: evitarea cu orice preț a confruntării directe și respectarea „liniilor roșii”. În această cheie, Zalujnîi spune că sprijinul acordat Ucrainei, deși substanțial, funcționează mai degrabă ca „solidaritate în jurul Ucrainei”, nu ca o coaliție asumată împotriva Rusiei. „NATO rămâne o alianță a lumii vechi, o lume care a dispărut. Strategia sa centrală a rămas neschimbată: evitarea cu orice preț a unui conflict direct și respectarea liniilor roșii.” Decalajul operațional: războiul se schimbă mai repede decât doctrina Miza principală a criticii este una operațională: Zalujnîi indică diferența dintre ritmul accelerat al inovației militare și rigiditatea doctrinară a NATO. În timp ce pe frontul ucrainean tacticile și formele de luptă s-au „reinventat complet”, alianța ar fi rămas pregătită pentru tipul de conflict din secolul trecut, ceea ce ar limita utilitatea practică a integrării Ucrainei în parametrii actuali. În viziunea sa, securitatea noii ordini globale nu va mai fi dictată de „vechile tratate”, ci de capacitatea reală a statelor și a actorilor internaționali de a se coaliza ferm pentru a salva o țară aflată în centrul Europei. Contextul summitului NATO: bani mai mulți, prudență politică Avertismentul vine în timpul summitului anual NATO de la Ankara , unde aliații încearcă să transmită un mesaj de continuitate printr-un proiect de declarație care prevede un pachet de 70 de miliarde de euro pentru 2026, destinat echipamentelor militare, asistenței și instruirii trupelor ucrainene. Totuși, articolul notează că reuniunea Consiliului Ucraina–NATO a avut loc doar la nivelul miniștrilor de externe, nu la nivel de lideri de stat ca în anii anteriori. Această formulă mai prudentă este pusă în legătură cu noul context politic apărut după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, element care, în lectura prezentată, confirmă parțial rezervele lui Zalujnîi privind dinamica diplomatică actuală. [...]
NATO împinge statele membre spre achiziții transatlantice de armament, prin contracte și programe comune de producție de peste 54 de miliarde de dolari (aprox. 248 miliarde lei), într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să lege tot mai strict banii publici de industria de apărare din interiorul blocului comunitar, potrivit Adevărul . Miza este una operațională și economică: pe fondul creșterii accelerate a cheltuielilor militare în Europa, NATO vrea ca ținta politică de 5% din PIB pentru apărare până în 2035 să se transforme rapid în „echipamente și capabilități” livrabile, chiar dacă asta înseamnă o integrare mai puternică a lanțurilor de producție dintre Europa și America de Nord. Mark Rutte a descris această direcție drept dezvoltarea unor capabilități „Made in NATO”, prin cooperare industrială transatlantică. De ce apare tensiunea cu strategia „Cumpără european” În paralel, Comisia Europeană promovează o abordare care favorizează producătorii europeni, prin condiții de eligibilitate pentru finanțare. Programul SAFE, de 150 de miliarde de euro, limitează componentele din afara UE la 35% din valoarea unui sistem de armament finanțat. Totodată, un program european de sprijin pentru Ucraina, de 90 de miliarde de euro, restrânge utilizarea fondurilor pentru achiziții de echipamente produse în afara Uniunii. În proiectul viitorului buget multianual al UE este prevăzută o alocare de 131 de miliarde de euro pentru apărare, iar oficialii europeni analizează menținerea unor criterii similare privind originea echipamentelor finanțate. În logica Bruxelles-ului, fondurile comunitare ar trebui să susțină în primul rând industria europeană, inclusiv din perspectiva așteptărilor contribuabililor. NATO cere flexibilitate: „nu există suficientă capacitate industrială” NATO susține că industria de apărare, de o parte și de alta a Atlanticului, nu are încă suficientă capacitate pentru a răspunde cererii în creștere. Tarja Jaakkola, secretar general adjunct al NATO responsabil pentru industrie, inovare și armamente, a salutat inițiativele europene, dar a avertizat că ele ar trebui să rămână cât mai deschise pentru a asigura accesul la toate capabilitățile necesare apărării comune. Potrivit NATO, investițiile suplimentare în apărare realizate de statele europene și Canada au crescut cu aproximativ 139 de miliarde de dolari (aprox. 639 miliarde lei) față de anul precedent, iar pentru 2026 sunt estimate noi majorări de aproximativ 11%. Ce contracte și proiecte au fost puse pe masă la Ankara În marja summitului NATO de la Ankara, au fost anunțate proiecte care ilustrează direcția „Made in NATO”, prin achiziții și producție comună: NATO va achiziționa aeronave de supraveghere GlobalEye produse de compania suedeză Saab; mai multe state membre vor analiza achiziția aeronavelor de transport strategic Airbus A400M; producția în Europa a rachetelor antiaeriene Stinger; extinderea producției rachetelor AMRAAM; dezvoltarea unui centru european de mentenanță pentru sistemele Patriot; fabricarea în Germania a rachetelor tactice ATACMS, printr-un parteneriat între Lockheed Martin și Rheinmetall. Unde se poate ajunge: compromis, dar cu presiune pe viteză În negocierile privind Programul European pentru Industria de Apărare (EDIP), statele membre au discutat luni de zile dacă fondurile europene pot finanța echipamente produse în UE sub licență străină. Compromisul permite astfel de finanțări doar dacă producătorul european dobândește drepturile de proiectare într-un termen rezonabil și cel târziu până la finalul lui 2033. Analiștii citați în material apreciază că există o tensiune între abordarea UE și conceptul „Made in NATO”, dar nu neapărat o contradicție fundamentală, în condițiile în care multe platforme ar urma să fie dezvoltate pe teritoriul Uniunii. Pentru statele apropiate de granițele Rusiei, criteriul decisiv rămâne însă viteza de consolidare a capabilităților: Danemarca, Finlanda, Germania și Norvegia au anunțat intenția de a achiziționa drone de supraveghere MQ-4C Triton produse de compania americană Northrop Grumman. [...]
Contracte de armament de cel puțin 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 mld. lei) și un nou val de programe industriale au fost puse pe masă la summitul NATO din Ankara , pe fondul presiunii SUA pentru creșterea cheltuielilor de apărare și al discuțiilor despre o „revoluție” în producția militară europeană, potrivit HotNews . Reuniunea continuă astăzi cu discuții despre bugetele militare, Ucraina și, probabil, Iran, după o primă zi în care mesajele politice dure ale președintelui american Donald Trump au fost dublate de anunțuri concrete de achiziții și inițiative industriale. Miza economică: bani, comenzi și presiune pe capacitatea de producție În centrul primei zile au fost acorduri estimate „la cel puțin 50 de miliarde de dolari”, potrivit unui oficial NATO citat în material. Pachetul include, între altele, achiziții europene de drone de supraveghere de la compania americană Northrop Grumman și cumpărarea de aeronave de supraveghere GlobalEye de către NATO de la compania suedeză Saab. Piața a reacționat imediat: acțiunile Saab au urcat la un moment dat cu peste 5%, iar Morgan Stanley a revizuit pozitiv ratingul acțiunilor, pe fondul așteptărilor legate de reînarmarea europeană. Separat, guvernul britanic a anunțat că 12 țări europene – inclusiv Marea Britanie, Franța și Germania – vor cheltui peste 50 de miliarde de dolari în următorii 10 ani pentru dezvoltarea de arme de precizie cu rază lungă de acțiune, cu scopul de a consolida capacitățile NATO. Premierul Keir Starmer urma să prezinte inițiativa la Ankara, iar statele participante ar urma să emită o declarație comună cu detalii suplimentare. „Urletul” lui Rutte: accelerarea industriei de apărare Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a cerut o accelerare radicală a producției, pe fondul avertismentelor privind cheltuielile militare masive ale Rusiei, dar și ale Chinei, Coreei de Nord și Iranului. „Nu ne putem permite să pierdem timp. Avem nevoie de capacități chiar acum pentru a ne asigura că rămânem pregătiți. Situația de securitate o impune. Zgomotul utilajelor (de producție) trebuie să se transforme într-un urlet.” În același timp, materialul notează că industria europeană de apărare este criticată frecvent pentru fragmentare, birocrație și rivalități între companii și state, ceea ce a alimentat dependența Europei de achiziții din SUA. Pe acest fundal, creșterea economică slabă și presiunea de a menține sisteme generoase de asistență socială fac mai dificilă acceptarea politică a unor bugete militare mai mari. Context politic: Trump reia criticile și lasă deschisă retragerea de trupe Donald Trump a spus că este „foarte dezamăgit” de NATO și a indicat că nu exclude noi retrageri de trupe din Europa, menționând explicit Marea Britanie, Franța, Italia și Germania ca exemple de aliați care „nu au făcut suficient” pentru a sprijini războiul SUA împotriva Iranului. Totodată, Trump a anunțat că Washingtonul va ridica sancțiunile impuse Turciei în 2020 după achiziția de sisteme rusești de apărare aeriană și și-a exprimat disponibilitatea de a vinde Turciei avioane F-35, un gest care ar reduce o sursă veche de tensiune bilaterală. Ucraina: cerere de apărare aeriană și discuția despre aderare Miercuri era așteptată reafirmarea sprijinului NATO pentru Ucraina, în condițiile în care Volodimir Zelenski a cerut mai multe echipamente de apărare aeriană și a reluat solicitarea de aderare la NATO. În material se arată că Ucraina se confruntă cu o lipsă acută de interceptori de apărare aeriană fabricați în SUA, iar stocurile de rachete Patriot sunt limitate după săptămâni de conflict în Orientul Mijlociu. Rutte a recunoscut, alături de Zelenski, că apărarea aeriană este „o provocare majoră” care trebuie abordată pentru protejarea orașelor și infrastructurii vitale. România: birou regional pentru viitoarea Bancă pentru Apărare, Securitate și Reziliență Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va găzdui unul dintre birourile regionale ale Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), o instituție financiară multilaterală aflată în pregătire, coordonată de Canada. România s-a alăturat, în marja summitului, aliaților care au semnat declarația de intenție pentru înființarea băncii. Potrivit declarațiilor citate, DSRB ar urma să extindă accesul la capital, să reducă costurile de finanțare și să sprijine dezvoltarea capacităților industriale, cu accent pe întreprinderile mici și mijlocii. Semnatarii au indicat ca țintă operaționalizarea băncii în 2027. Ce urmează A doua zi a summitului este așteptată să aducă decizii și mesaje pe trei fronturi: nivelul cheltuielilor militare, sprijinul pentru Ucraina (în special pe apărare aeriană) și poziționarea alianței în raport cu Iranul. În paralel, rămâne deschisă tema prezenței militare americane în Europa, după ce SUA au anunțat retrageri de trupe și o evaluare de șase luni a dispozitivului din regiune. [...]
