Tag: curs valutar
Știri despre „curs valutar”
Aurul atinge un nou maxim istoric – investitorii fug dinspre dolar către active de refugiu, pe fondul tensiunilor comerciale și al riscului de shutdown în SUA
Prețul aurului a depășit în această săptămână pragul de 5.100 dolari pe uncie, atingând un nou maxim istoric , în contextul escaladării tensiunilor comerciale și al îngrijorărilor privind o posibilă închidere parțială a guvernului american, informează CNBC . Marți, metalul prețios a încheiat cea de-a șaptea sesiune consecutivă de creștere, urcând până la 5.151 dolari, după ce luni înregistrase un record intrazilnic de 5.110,50 dolari. Această apreciere spectaculoasă este alimentată de mai mulți factori simultani: anunțurile președintelui Donald Trump privind impunerea de tarife de 25% pe automobilele, lemnul și produsele farmaceutice din Coreea de Sud, amenințările cu taxe de 100% asupra Canadei dacă Ottawa încheie un acord comercial cu China, și deprecierea semnificativă a dolarului american . Acesta din urmă a atins cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, speculațiile indicând posibile intervenții valutare coordonate SUA-Japonia. Contextul macroeconomic susține explozia prețului aurului Aurul a crescut cu aproximativ 18% de la începutul anului, după un avans de 64% în 2025, cel mai bun an din 1979 încoace. Investitorii pariază pe așa-numita „debasement trade” – o strategie de protecție împotriva pierderii valorii monedelor și a obligațiunilor suverane. Riscul ca guvernul SUA să intre în shutdown este ridicat , piețele de predicție indicând o probabilitate de 81% pentru o închidere parțială până la 31 ianuarie, din cauza blocării bugetului Departamentului pentru Securitate Internă în Senatul american. În același timp, Rezerva Federală începe marți o reuniune de două zile, în care este de așteptat să mențină dobânzile neschimbate. Totuși, investitorii urmăresc cu atenție declarațiile președintelui Jerome Powell, orice semnal dovish fiind în favoarea aurului. Băncile majore își ajustează previziunile Optimismul a determinat mai multe instituții financiare să își revizuiască în sus țintele pentru aur: Goldman Sachs : nouă țintă – 5.400 dolari (de la 4.900 anterior) Societe Generale : estimează 6.000 dolari până la finalul anului Morgan Stanley : scenariu optimist – 5.700 dolari OCBC Bank : prognozează 5.600 dolari Cererea din partea băncilor centrale este un alt factor esențial – conform Goldman Sachs, băncile centrale din piețele emergente cumpără în medie 60 de tone de aur pe lună, de peste trei ori mai mult decât înainte de 2022. Și argintul urcă spectaculos Argintul a depășit ritmul de apreciere al aurului , urcând cu peste 50% în 2026. Luni, a atins un vârf de 117,69 dolari pe uncie, înainte de a corecta ușor către 110 dolari. Cererea vine atât din zona de protecție financiară, cât și din cererea industrială ridicată, care duce la o piață fizică tensionată. Fawad Razaqzada , analist la City Index, subliniază că „traderii preferă să cumpere pe corecții, nu să vândă pe creșteri”, semnalând o tendință de susținere a prețurilor pe termen scurt. Evoluții și pe piața valutară românească În sesiunea din 27 ianuarie 2026 , gramul de aur a fost cotat la 700,86 lei, în ușoară scădere față de ziua anterioară. Totuși, nivelul rămâne extrem de ridicat – cu aproape 100% mai mare decât în urmă cu doi ani. Dolarul american a continuat să se deprecieze, atingând 4,2871 lei , iar euro a fost cotat la 5,0959 lei . Pe fondul crizei de încredere în dolar și al riscurilor politice din SUA, aurul își consolidează poziția de principal activ de refugiu, iar investitorii se reorientează masiv către active fizice și valute considerate mai stabile, precum francul elvețian sau euro. [...]
BNR menține dobânda-cheie la 6,5% – inflația rămâne ridicată, economia dă semne de stagnare, iar incertitudinile se adâncesc
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis în ședința din 19 ianuarie 2026 menținerea dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an , pe fondul unei inflații încă persistente și al stagnării activității economice. Potrivit BNR , măsurile vizează stabilitatea prețurilor și susținerea unei creșteri economice sustenabile, în contextul unui mix fragil de politici macroeconomice și riscuri externe tot mai accentuate. Principalele decizii anunțate: Dobânda de politică monetară rămâne la 6,50% pe an; Dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard): 7,50% pe an; Dobânda la facilitatea de depozit: 5,50% pe an; Ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută rămân neschimbate. Inflația dă semne de temperare, dar rămâne problematică Rata anuală a inflației s-a redus ușor la finalul anului 2025, coborând la 9,69% în decembrie , față de 9,88% în septembrie. Totuși, inflația de bază (CORE2 ajustat) a continuat să urce, ajungând la 8,5% , din cauza costurilor salariale ridicate, a scumpirii alimentelor și a presiunilor asupra cursului valutar. Expirarea plafonării prețului la energie și majorările de taxe contribuie și ele la menținerea inflației la niveluri ridicate în prima parte a anului 2026. Economia, între contracție și stagnare După o scădere a PIB de 0,2% în trimestrul III 2025 , datele preliminare arată o stagnare a economiei în trimestrul IV , deși pe ansamblul anului creșterea anuală a PIB s-a îmbunătățit ușor la 1,7%. Vânzările cu amănuntul și producția industrială au scăzut, în timp ce construcțiile și exporturile au adus un sprijin limitat. În același timp, piața muncii se deteriorează lent , iar intențiile de angajare rămân reduse. Evoluții financiare și de credit Dobânzile interbancare și randamentele titlurilor de stat au scăzut în ultimele luni din 2025, dar rămân ridicate. Leul s-a apreciat față de dolar, dar a oscilat față de euro, reflectând incertitudinile de pe piețele internaționale și tensiunile fiscale interne. Creditarea încetinește: creșterea anuală a creditului pentru sectorul privat a coborât la 6,8% în noiembrie , iar ponderea împrumuturilor în lei a scăzut ușor, semn că firmele și populația sunt mai prudente în contextul dobânzilor încă mari și al incertitudinilor economice. Perspective pentru 2026: risc și prudență BNR estimează o descreștere lentă a inflației în primul trimestru din 2026 , însă avertizează asupra incertitudinilor mari, venite atât din plan intern – politica fiscală, reformele bugetare – cât și din plan extern, unde tensiunile geopolitice și comerciale continuă să afecteze prognozele economice. Instituția reiterează importanța utilizării fondurilor europene, în special a celor din programul Next Generation EU , pentru a susține reformele și tranziția energetică. Minuta deliberărilor va fi publicată pe 29 ianuarie, iar următoarea ședință a CA BNR va avea loc pe 17 februarie 2026. [...]
Cursul euro stagnează la 5,0894 lei - dolarul câștigă teren pe fondul incertitudinilor globale
Cursul euro rămâne stabil la 5,0894 lei în 16 ianuarie 2026 , însă piața valutară se confruntă cu o volatilitate crescută pe fondul tensiunilor politice interne și externe. Leul a arătat semne de slăbiciune în raport cu alte valute, iar dolarul american a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 4,3816 lei , ceea ce marchează o apreciere de 1,16% față de ziua precedentă. Această apreciere a dolarului este susținută de o combinație de factori, printre care se numără declarațiile recente ale administrației americane despre stabilizarea economiei globale, dar și creșterea prețului petrolului , care a sporit apetitul pentru active considerate mai sigure. În același timp, instabilitatea regională și amenințările lansate de Rusia privind posibilitatea unui atac nuclear în Europa contribuie la menținerea unui climat de nesiguranță, reflectat în mișcările cursurilor valutare. Moneda unică europeană a rămas aproape nemișcată, pierzând doar 0,051%, iar această stagnare este pusă de analiști în legătură cu incertitudinile politice din România , inclusiv cu amânarea deciziei Curții Constituționale privind reforma pensiilor speciale. Investitorii se arată tot mai prudenți în a-și menține expunerea pe leu, mai ales în contextul în care inflația ridicată, estimată la 9,7% în 2025, a erodat randamentele depozitelor în lei , lăsând câștiguri reale negative. În schimb, francul elvețian a ajuns la 5,4663 lei (+0,02%), lira sterlină la 5,8745 lei (+0,10%), iar zlotul polonez a urcat la 1,2059 lei (+0,15%). Aurul, indicator al refugierii investitorilor în active de protecție , a crescut spectaculos cu 0,99%, ajungând la 648,80 lei gramul. Evoluții semnificative – 16 ianuarie 2026: Monedă Curs (RON) Variație (%) Euro (EUR) 5,0894 +0,01% Dolar SUA (USD) 4,3816 +0,17% Liră sterlină (GBP) 5,8745 +0,10% Franc elvețian (CHF) 5,4663 +0,02% Aur (XAU) 648,8063 +0,99% Zlot polonez (PLN) 1,2059 +0,15% Forint maghiar (HUF) 0,0132 +0,12% Perspective: Pe termen scurt, piețele vor rămâne sensibile la orice evoluții geopolitice și decizii interne majore , în special cele privind stabilitatea fiscal-bugetară. Banca Națională ar putea fi nevoită să intervină, dacă presiunea pe leu va continua. În același timp, investitorii ar trebui să urmărească nu doar cursul de schimb, ci și contextul mai larg – de la prețurile energiei, până la evoluțiile din SUA și deciziile de politică monetară ale FED și BCE. [...]
Cursul euro se menține la 5,0897 lei; leul rămâne stabil pe fondul incertitudinilor economice
La data de 14 ianuarie 2026, cursul oficial BNR indică o valoare de 5,0897 lei pentru un euro , menținându-se stabil față de zilele anterioare și confirmând tendința de platou pe care leul o urmează de la începutul lunii. Informațiile curente arată o ușoară volatilitate în zona euro, dar fără schimbări semnificative pentru moneda națională. În același timp, dolarul american înregistrează o creștere de 0,01%, ajungând la 4,3658 lei, în contextul unor semnale privind înăsprirea politicii monetare a Rezervei Federale. În acest climat, deciziile autorităților române privind cheltuielile bugetare și politicile fiscale devin tot mai relevante pentru evoluțiile valutare din perioada următoare. Ultima ședință BNR din 13 ianuarie a indicat o scădere ușoară pentru moneda europeană (5,0896 lei/euro), cu -0,035% față de săptămâna precedentă. Printre factorii interni care ar putea influența o eventuală apreciere a leului se numără anunțul Ministerului Dezvoltării privind reducerea cheltuielilor publice, ceea ce ar putea contribui la stabilitatea fiscală și ar întări încrederea investitorilor în politica economică românească. Pe de altă parte, impozitarea mai strictă a proprietăților și terenurilor, anunțată recent, poate genera tensiuni sociale pe termen scurt. Pe fondul acestor măsuri, inflația rămâne o preocupare majoră: în decembrie 2025, rata anuală a ajuns la 9,7%, conform datelor Institutului Național de Statistică. Scumpirile continue la energie și alimente mențin presiunea asupra leului și întăresc argumentele în favoarea unei politici monetare restrictive din partea BNR. Această combinație între inflație ridicată și măsuri fiscale severe creează o situație cu potențial de instabilitate pe piața valutară. Pentru investitori și companii care operează în mai multe valute, diferențele de curs devin importante. De exemplu, aurul a ajuns la 650,611 lei/gram, în creștere cu 0,42% față de ziua precedentă, semn că piața reacționează prin migrarea capitalului către active considerate de refugiu în perioade de incertitudine economică. Lira sterlină (5,8752 lei), francul elvețian (5,4532 lei) și zlotul polonez (1,2082 lei) înregistrează la rândul lor ușoare creșteri, reflectând o tendință regională de întărire a monedelor străine în raport cu leul. Cursuri valutare BNR la 14 ianuarie 2026 Monedă Curs (lei) Variație zilnică Euro (EUR) 5,0897 0,00% Dolar SUA (USD) 4,3658 +0,01% Liră sterlină (GBP) 5,8752 +0,16% Franc elvețian (CHF) 5,4532 +0,21% Aur (XAU/gram) 650,6110 +0,42% Pe termen scurt, analiștii consideră că moneda națională ar putea rămâne stabilă, însă riscurile nu sunt neglijabile. Protestele împotriva noilor taxe, combinate cu inflația persistentă, pot genera o presiune suplimentară pe cursul de schimb. Totodată, implementarea eficientă a măsurilor fiscale anunțate ar putea aduce un efect de calmare în piețe și o eventuală întărire a leului. Rămâne de văzut în ce măsură BNR va decide să mențină actuala direcție a politicii monetare sau va opta pentru ajustări în funcție de dinamica economică internă și internațională. [...]
Cursul valutar BNR din 13 ianuarie 2026 indică stabilitate; euro rămâne la 5,0896 lei
Cursul BNR din 13 ianuarie 2026 indică stabilitate pentru euro, dar și semne de presiune asupra leului în contextul unor tensiuni externe și al unor evoluții interne contradictorii. Euro a rămas neschimbat la 5,0896 lei, în timp ce dolarul american a crescut ușor cu 0,14%, ajungând la 4,3626 lei. Lira sterlină a înregistrat cea mai notabilă variație pozitivă (+0,23%), iar francul elvețian s-a menținut aproape identic față de ziua anterioară. De asemenea, gramul de aur a scăzut ușor la 643,1962 lei, semn al unei diminuări temporare a interesului pentru activele de refugiu. Pe fundalul acestei relative stabilități valutare, BNR și-a menținut poziția prudentă, încurajată de declarațiile pozitive din partea autorităților române. Ministrul Energiei a transmis un mesaj de încredere privind securitatea sistemului energetic, ceea ce a contribuit la percepția generală de stabilitate. Totuși, riscurile nu lipsesc. Închiderea fabricii Adient din Ploiești, ce afectează direct peste 1.000 de angajați, ar putea avea efecte economice în lanț, atât în plan local, cât și în consumul intern, ceea ce s-ar putea reflecta în scăderea cererii pentru importuri și, implicit, într-o presiune descendentă asupra leului. La nivel global, piețele financiare sunt influențate de decizia Statelor Unite de a introduce taxe vamale suplimentare de 25% pentru țările care desfășoară relații comerciale cu Iranul. Această măsură creează o incertitudine vizibilă, cu posibile repercusiuni asupra fluxurilor comerciale și valutare internaționale. În mod indirect, astfel de mișcări pot duce la variații bruște în cererea pentru monede precum dolarul, ceea ce face ca poziția leului față de acesta să devină mai vulnerabilă în perioada următoare. Pentru o perspectivă mai clară, iată un tabel cu valorile oficiale BNR pentru principalele monede, la data de 13 ianuarie 2026: Monedă Curs BNR (lei) Variație față de ziua anterioară Euro (EUR) 5,0896 0,00% Dolar SUA (USD) 4,3626 +0,14% Liră sterlină 5,8778 +0,23% Franc elvețian 5,4648 -0,00% Aur (XAU) 643,1962 -0,03% Forint maghiar 0,0132 +0,17% Zlot polonez 1,2089 +0,01% Liră turcească 0,1010 +0,10% Totodată, accizele mai mari la carburanți, aplicate de la începutul anului, au determinat o creștere cu 4 bani pe litru la pompă, accentuând povara pe bugetele familiilor și afectând indirect inflația. Acest tip de măsuri fiscale poate avea impact asupra cursului valutar în funcție de percepția investitorilor și a pieței privind sustenabilitatea politicilor economice adoptate. În concluzie, deși cursul euro pare stabil la începutul lui 2026, echilibrul este fragil , influențat atât de dinamica politică internațională, cât și de provocările interne. Evoluția monedei naționale în perioada următoare va depinde de cum vor fi gestionate efectele sociale ale concedierilor masive, dar și de direcția în care se vor îndrepta măsurile fiscale ale Guvernului. Tehnologia financiară, prin platforme ca Xchg.ro, permite cetățenilor să urmărească aceste evoluții în timp real și să ia decizii mai bine fundamentate în materie de economisire, investiții sau conversii valutare. [...]
Dacă investeai în aur în 2005, azi erai cu 13 ori mai bogat
Valoarea aurului a crescut de peste 13 ori în ultimii 21 de ani, devenind unul dintre cele mai profitabile plasamente accesibile publicului larg , potrivit unei analize realizate de redacția noastră pe baza datelor oficiale publicate de Banca Națională a României. Dacă în ianuarie 2005 prețul unui gram de aur era în jur de 40–50 de lei, la data de 9 ianuarie 2026 acesta a atins un nou maxim istoric: 627,89 lei/gram . Această evoluție înseamnă un randament cuprins între +1.156% și +1.470% , echivalentul unei multiplicări de peste 13 ori a sumei investite, în funcție de momentul exact al achiziției. Practic, cine a cumpărat aur în urmă cu două decenii și a păstrat investiția, ar fi obținut următoarele rezultate: Sumă investită în 2005 Valoare estimativă în 2026 Randament aproximativ 5.000 lei ~70.000 lei +1.300% 10.000 lei ~140.000 lei +1.300% 50.000 lei ~700.000 lei +1.300% În paralel, leul s-a depreciat față de euro în aceeași perioadă într-un ritm semnificativ mai lent: cursul valutar a trecut de la aproximativ 3,8 lei/euro în 2005 la 5,08 lei/euro în 2026, ceea ce reprezintă un avans de +33,7% . Diferența de randament este uriașă, iar aurul se dovedește a fi nu doar o formă de conservare a valorii, ci și o investiție remarcabilă în sine. Creșterea prețului aurului a fost determinată de o serie de factori globali, printre care inflația persistentă, crizele financiare succesive, incertitudinile geopolitice și scăderea încrederii în monedele fiat. În plus, dobânzile reale negative și achizițiile masive de aur realizate de băncile centrale au susținut cotațiile pe termen lung. Această analiză nu este un îndemn la speculație, ci o invitație la reflecție: Ce am fi făcut altfel dacă am fi privit banii dintr-o perspectivă pe termen lung? Cât valorează astăzi o decizie aparent banală luată în urmă cu 20 de ani? [...]
ONU avertizează că leul e prea puternic; România riscă dezechilibre comerciale în 2026
Leul românesc este supraevaluat cu aproximativ 10% , conform unei analize realizate de ONU în cadrul raportului „Situația economică mondială și perspectivele pentru 2026”, ceea ce înseamnă că România are în prezent o competitivitate scăzută la export. Estimarea se bazează pe calculul ratei reale efective de schimb (REER), un indicator care evaluează valoarea monedei naționale în raport cu cele ale principalilor parteneri comerciali, ținând cont de diferențele de inflație. Cu alte cuvinte, deși cursul de schimb standard indică o paritate de 1 euro = 5,08 lei, REER arată că leul este cu circa 10% mai puternic decât ar fi justificat de fundamentele economice , ceea ce afectează prețurile relative ale mărfurilor și serviciilor românești pe piețele internaționale. Evoluția REER, inflației și PIB-ului în România (2017–2027) An Inflația (%) Creștere PIB (%) Rata reală efectivă de schimb (REER) 2017 1,1 3,7 99,1 2018 4,1 6,1 101,2 2019 3,9 3,9 100,8 2020 2,3 -3,7 101,3 2021 4,1 5,5 101,6 2022 12,0 4,0 102,9 2023 9,7 2,4 106,8 2024 5,8 0,8 109,5 2025 7,1 1,0 110,0 2026* 6,1 1,9 110,0 2027* 4,3 2,1 110,0 *Estimări pentru 2026–2027 | Sursa: ONU Din tabelul de mai sus se observă că REER a urcat constant începând cu 2021 , atingând valoarea de 110 în 2025 și rămânând la acest nivel în 2026 și 2027 . Aceasta indică o apreciere reală a leului cu peste 10% față de anul de bază 2012, folosit în calculul indicatorului. Această tendință are implicații clare: Exporturile românești devin mai puțin competitive : costă mai mult în termeni relativi pentru partenerii externi. Importurile sunt stimulate , deoarece produsele străine devin mai accesibile pe piața internă. Balanța comercială riscă să se deterioreze , pe fondul unui dezechilibru între cererea externă și cea internă. Situația este agravată de nivelurile relativ ridicate ale inflației în ultimii ani, cum ar fi 9,7% în 2023 și 7,1% în 2025, ceea ce a erodat și mai mult competitivitatea economică externă a României. Divergențe între estimările ONU și BNR Potrivit ONU, inflația în România va coborî la 6,1% în 2026, în timp ce BNR prognozează o inflație de doar 3,7%. Această diferență de aproape 2,5 puncte procentuale arată prudența ONU în a estima o stabilizare rapidă a prețurilor. De asemenea, dacă se confirmă scenariul ONU, presiunea asupra leului și dezechilibrele externe ar putea persista. În concluzie, datele arată clar că supraevaluarea monedei naționale nu este doar o constatare punctuală, ci o tendință consolidată în ultimii ani , cu implicații directe asupra economiei reale. Politicile fiscale și monetare vor trebui ajustate pentru a corecta acest dezechilibru și pentru a proteja competitivitatea României în contextul unei economii globale în decelerare. [...]