Inflație20 mai 2026
Comisia Europeană pregătește revizuirea în jos a creșterii și în sus a inflației în UE - Dombrovskis invocă „șocul stagflaționist” generat de războiul din Iran și închiderea Strâmtorii Hormuz
Comisia Europeană urmează să reducă prognozele de creștere și să urce estimările de inflație , pe fondul unui „șoc stagflaționist” generat de războiul din Iran și de închiderea Strâmtorii Hormuz, potrivit Ziarul Financiar . Pentru România, miza este directă: o încetinire mai pronunțată în UE ar face mai dificilă revenirea economică, în condițiile în care exporturile sunt orientate majoritar către piața europeană. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis , a declarat într-un interviu pentru CNBC că în raportul de primăvară al Comisiei (care urmează să fie publicat „mâine”, conform articolului) „previziunile de creștere sunt în scădere, iar previziunile privind inflația sunt în creștere”, pe fondul prelungirii conflictului și al riscurilor de blocaje în aprovizionare. De ce contează pentru România: exporturi, inflație și spațiu fiscal limitat Economiști citați de ZF spun că România trăiește de „câteva trimestre” o combinație de creștere economică mică și inflație mare, iar degradarea perspectivei la nivelul întregii Uniuni complică ieșirea din acest episod. Profesorul de economie Aurelian Dochia avertizează că, dacă UE rămâne în aceeași situație, „recuperarea economică va fi mai grea” pentru România, tocmai din cauza dependenței de cererea externă europeană. În paralel, articolul notează că inflația „a sărit la 11%” ca urmare a războiului împotriva Iranului, declanșat de Donald Trump. Prognoze: de la creștere modestă la scenarii de recesiune Potrivit informațiilor din articol, Comisia Europeană avea pentru 2026 o prognoză de creștere economică de 1,5% la nivelul UE. Pentru România, estimarea Comisiei era de 1,1%, iar cea a Guvernului de la București de 1%. Între timp, băncile și-au redus prognozele, pe fondul datelor din T1, când economia ar fi rămas în „recesiune tehnică” după o scădere de 1,7% an/an, iar unele analize plasează România într-un scenariu de recesiune ca bază. În exemplul dat, BCR ar vedea o contracție economică de 0,3% pe întreg anul 2026. Ce opțiuni sunt discutate: taxe, productivitate și măsuri țintite Economistul Laurian Lungu spune că ieșirea din stagflație ar avea, în esență, două direcții: reducerea taxelor sau creșterea productivității, indicând reducerea taxelor drept „principala soluție”. Totuși, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus (conform articolului) că „nimeni nu trebuie să se gândească la creșteri de taxe, dar nici la reducerea lor”, cel puțin până la stabilizarea situației. Din perspectiva Comisiei Europene, Dombrovskis susține că spațiul de manevră fiscală este mai mic decât în pandemie și că sprijinul ar trebui să fie „temporar și specific”, fără a încuraja o cerere mai mare de combustibili fosili, mai ales dacă riscurile de aprovizionare persistă. În același context, atât comisarul european, cât și Laurian Lungu indică faptul că această criză ar putea accelera tranziția către energia verde, cu efecte de restructurare în energie și industrie. [...]
