Știri
Știri din categoria Economie
Mesajul președintelui Nicușor Dan către investitori mizează pe predictibilitate fiscală și continuitatea reformelor, după ce Fitch a menținut ratingul suveran al României în categoria recomandată investitorilor, dar cu perspectivă negativă, pe fondul incertitudinii politice, potrivit Adevărul.
În acest context, șeful statului a încercat să transmită că „zgomotul politic” nu ar trebui să influențeze piețele și că există un acord între principalele partide pentru continuarea reformelor economice și respectarea angajamentelor asumate de România. El a invocat inclusiv adoptarea, în Parlament, a unor legi considerate jaloane în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), pe care a spus că le va promulga săptămâna viitoare.
Nicușor Dan a indicat câteva repere care, în viziunea sa, ar trebui să conteze pentru mediul financiar și pentru partenerii externi, dincolo de criza politică:
Președintele a precizat că printre actele normative adoptate se află și Codul Urbanismului, aflat în dezbatere din 2019. Totodată, a susținut că ar mai fi de îndeplinit trei jaloane din PNRR: legea ANI, legea biodiversității și legea salarizării.
Referindu-se la evaluarea agenției, Nicușor Dan a spus că raportul reconfirmă stabilitatea financiară a României, dar include „o oarecare îngrijorare” legată de situația politică. În acest cadru, a făcut apel la separarea deciziilor importante de „zgomotul politic”.
Pe plan intern, președintele a recunoscut scăderea puterii de cumpărare și existența incertitudinii, dar a transmis că România „se stabilizează financiar”. Pentru context, Adevărul trimite și la materialul despre decizia Fitch: Adevărul.
Recomandate
Încheierea PNRR în august 2026 obligă România să-și regândească rapid modelul de creștere , avertizează ministrul interimar de Interne, Cătălin Predoiu, într-o analiză citată de Antena 3 . El susține că reducerea deficitului bugetar, deși necesară, nu este suficientă pentru relansarea economiei, în lipsa unei strategii care să stimuleze investițiile și oferta internă. Predoiu argumentează că modelul de dezvoltare din ultimul deceniu s-a sprijinit pe trei piloni – îndatorare externă, fonduri europene și consum – iar fiecare „și-a arătat limitele”, ceea ce face ca finalul PNRR să fie un punct de inflexiune pentru finanțarea publică și pentru ritmul investițiilor. De ce contează finalul PNRR: dispariția unei surse „excepționale” de finanțare În analiza sa, Predoiu notează că fondurile europene au fost frânate de capacitate administrativă redusă, birocrație și, în unele cazuri, corupție, iar în cazul PNRR accesarea banilor a venit la pachet cu reforme structurale „dificile”, pe care administrația nu le-a finalizat. În acest context, el afirmă că România „a pierdut anul trecut miliarde de euro” și că „alte câteva miliarde” rămân expuse riscului de a fi pierdute, în condițiile în care reformele asumate nu au fost implementate integral. În plus, subliniază că în august 2026 PNRR se încheie, ceea ce înseamnă că această sursă de finanțare nu va mai fi disponibilă. Ce nu mai funcționează în vechiul model: datorie, fonduri UE, consum pe importuri Predoiu descrie îndatorarea externă drept un pilon care a finanțat în principal creșteri de cheltuieli salariale și de asistență socială, dar și investiții în infrastructură cu impact mai ales local sau regional, inclusiv prin Programul „Anghel Saligny”. El susține că o parte importantă din resurse ar fi trebuit orientată către domenii cu „efect de multiplicare ridicat”, precum „industriile viitorului”, digitalizarea, mineralele critice, cercetarea și tehnologiile avansate. În privința consumului, acesta ar fi fost alimentat „în mare măsură prin importuri”, cu efect direct asupra deficitului comercial, pe fondul unei oferte interne care nu a ținut pasul cu cererea. Cauza invocată: „suprareglementarea și barierele birocratice” care descurajează investițiile și dezvoltarea sectorului privat. Ce propune: audit administrativ, dereglementare și un model pe 5–10 ani Predoiu pledează pentru un „audit administrativ profesionist” care să evalueze cadrul legislativ și structurile instituționale, inclusiv suprapunerile și contradicțiile dintre reglementări și măsura în care acestea devin obstacole pentru mediul economic. El estimează că o astfel de evaluare ar putea dura „unul sau doi ani”, iar implementarea ajustărilor încă „câțiva ani”. În paralel, spune că dereglementarea trebuie corelată cu reorganizarea administrației centrale și locale, pentru a obține reduceri de costuri „rațional”, fără a afecta capacitatea instituțională. Pe partea de creștere, Predoiu insistă că scăderea deficitului nu garantează relansarea economică și că este nevoie de acțiune „la ambele capete” ale problemei: reduceri de costuri, dar și măsuri de stimulare economică. În acest cadru, el cere un program „ambițios” de atragere a investițiilor străine, inclusiv din state partenere strategice și din regiunea Golfului, unde „sunt multe lichidități care își caută plasamentul”. Miza politică: fără relansare, consolidarea fiscală rămâne insuficientă Predoiu susține că România are nevoie de un consens politic larg pentru un model economic aplicat consecvent „cel puțin 5–10 ani”, comparabil cu consensul pentru aderarea la NATO și UE. În lipsa unei relansări economice rapide, avertizează el, susținerea politică pentru un guvern poate deveni fragilă, iar întrebarea centrală rămâne: după reducerea deficitului, ce urmează – doar consolidare fiscală sau un model care să repornească economia și să genereze creștere sustenabilă? Analiza integrală la care face referire Antena 3 este publicată pe blogul personal al lui Cătălin Predoiu, aici: predoiupolitica.ro . [...]
Suprataxarea băncilor riscă să frâneze creditarea și competitivitatea economiei , avertizează CEO-ul Băncii Transilvania, Ömer Tetik , într-un interviu preluat de Banca Transilvania . Mesajul central: pe măsură ce costurile fiscale suplimentare cresc, scade capacitatea băncilor de a transforma capitalul în finanțare pentru companii și populație, cu efecte care se propagă dincolo de sectorul financiar. În viziunea lui Tetik, discuția despre „linia roșie” a taxării nu poate fi redusă la un prag unic, pentru că mecanismul este gradual: mai multe taxe și contribuții înseamnă mai puține resurse pentru investiții, digitalizare, consolidarea capitalului și, în timp, pentru creșterea portofoliilor de credite. În plus, predictibilitatea fiscală devine critică, deoarece mediul de afaceri și investitorii își calibrează deciziile în funcție de stabilitatea regulilor. De ce contează: finanțarea economiei depinde de capital și încredere CEO-ul BT susține că efectul unei taxări mai ridicate nu se oprește la nivelul profitabilității băncilor, ci poate afecta capacitatea întregii economii de a susține proiecte mari și investiții pe termen lung. În acest cadru, el punctează că băncile „nu finanțează din profituri, ci din capital și din încredere”, însă profiturile rămân importante pentru acumularea de capital, care stă la baza creditării. Pe fondul incertitudinilor interne și externe, Tetik pune accent și pe componenta de încredere: în perioade de instabilitate, aceasta devine „o resursă economică la fel de importantă ca finanțarea”, iar România ar traversa și „o criză de încredere”, vizibilă printr-un comportament mai conservator al populației și companiilor. Competitivitatea regională: investițiile pot ocoli România În comparația cu alte piețe din regiune, Tetik spune că investitorii evaluează „întregul sistem” — stabilitate legislativă, predictibilitate fiscală, costul capitalului și accesul la finanțare. Dacă aceste elemente devin mai puțin atractive decât în țările vecine, există riscul ca investițiile să fie redirecționate către piețe considerate mai competitive. În acest context, el afirmă că impozitarea crescută a sistemului bancar „deja reduce competitivitatea economiei” și leagă direct capacitatea României de a construi companii mari de capacitatea de finanțare, care, la rândul ei, presupune bănci puternice. Context macro: vulnerabilitățile interne apasă mai mult decât șocurile externe Pe tabloul general, Tetik descrie o economie influențată simultan de factori externi (războiul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu, volatilitatea piețelor energetice) și interni (consolidare fiscală, stabilitate politică). Deși România este expusă la șocuri externe, el indică drept principale provocări cele interne, menționând creșterea datoriei publice și nivelul dobânzilor plătite de stat. În privința unei posibile recesiuni, Tetik evită o predicție și susține că prioritatea ar trebui să fie menținerea investițiilor și accelerarea proiectelor cu impact economic major, de la infrastructură și energie la digitalizare, educație și susținerea antreprenoriatului. În același timp, spune că România are „șanse bune să evite o recesiune severă”, fără a exclude riscurile. Ce propune pentru convergența cu Vestul: mutarea accentului de la consum la investiții Pentru reducerea decalajelor față de economiile dezvoltate, Tetik argumentează că România trebuie să mute accentul de la consum către investiții și productivitate, cu investiții constante în infrastructură, tehnologie și educație. El insistă și pe rolul investițiilor private, pe nevoia de predictibilitate legislativă și pe valorificarea capitalului local, inclusiv prin economisire, investiții și dezvoltarea pieței de capital, la care menționează aportul pensiilor private. Interviul integral este publicat de Financial Intelligence, potrivit materialului BT, iar pozițiile prezentate reflectă opinia CEO-ului Băncii Transilvania în acest cadru. [...]
Ministerul Finanțelor pregătește măsuri pentru un cadru fiscal „predictibil și competitiv” dedicat industriei festivalurilor , pe fondul argumentului că marile evenimente de muzică aduc consum, turiști și venituri suplimentare la buget, potrivit Mediafax . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , susține că cele mai mari festivaluri din România reunesc anual peste un milion de participanți, atrag zeci de mii de turiști străini și generează un impact economic de milioane de euro. În viziunea sa, efectele se văd în lanțul de servicii locale – de la cazare și restaurante la transport, cumpărături și alte servicii – cu venituri pentru antreprenori, locuri de muncă și încasări suplimentare atât la bugetele locale, cât și la bugetul de stat. „Fiecare turist care participă la un festival înseamnă nopți de cazare, consum la restaurante, transport, cumpărături și servicii locale. Înseamnă venituri pentru antreprenori, locuri de muncă, încasări suplimentare la bugetele locale și la bugetul de stat.” De ce contează: fiscalitatea devine un factor de investiții în „turismul de evenimente” Nazare afirmă că beneficiile depășesc impactul economic direct, prin promovarea imaginii României în străinătate și prin poziționarea țării ca destinație europeană pentru evenimente mari, cu efect asupra interesului investitorilor și al organizatorilor internaționali. „O țară care demonstrează că poate găzdui în condiții excelente sute de mii de participanți transmite un semnal puternic despre capacitatea de organizare și despre potențialul său economic.” Ce urmează: grupuri de lucru și „echitate fiscală” pentru sector Ministrul spune că Ministerul Finanțelor lucrează la măsuri pentru a asigura un cadru fiscal „predictibil și competitiv” pentru investițiile private din domeniu și că, în ultimul an, au fost demarate grupuri de lucru „pentru a aduce mai multă echitate fiscală” acestui sector. În evaluarea sa, România ar putea deveni una dintre principalele destinații europene pentru turismul de evenimente, însă obiectivul depinde de stabilitatea și predictibilitatea mediului fiscal, care să încurajeze investițiile pe termen lung. (Aceeași informație este relatată și de Adevărul.) [...]
Companiile care investesc în economia circulară își finanțează tranziția mai ales din surse proprii, pe fondul accesului limitat la bani publici , iar această constrângere riscă să încetinească proiectele cu impact structural, potrivit HotNews , care citează studiul Deloitte „Economia circulară. Percepția și stadiul implementării în România 2025-2026 ”. Datele arată că aproximativ opt din zece companii din România (77%) care investesc în tranziția către economia circulară mizează în principal pe utilizarea energiei regenerabile, în timp ce finanțarea proiectelor rămâne o problemă: 84% se bazează pe surse proprii și pe credite bancare, iar accesarea fondurilor europene și a programelor publice este încă limitată. De ce contează: tranziția e împinsă de reglementări, dar frânată de finanțare Interesul pentru măsuri de circularitate rămâne ridicat pe fondul presiunii generate de noi reglementări europene , inclusiv în zona circulației deșeurilor între țări, reducerea cantității de ambalaje, reutilizare și reciclare, precum și reguli de proiectare a produselor cu cerințe de mediu. În paralel, companiile urmăresc și reducerea costurilor operaționale. În acest context, organizațiile încep să lege economia circulară nu doar de conformare, ci și de eficiența utilizării resurselor, reziliență și competitivitate pe termen lung, potrivit studiului. Unde se duc banii: energie regenerabilă, training și retehnologizare Pe lângă energia regenerabilă (77%), companiile indică drept priorități: investiții în trainingul angajaților și în retehnologizare (62%); optimizarea utilizării resurselor și alegerea materiilor prime (54%); proiecte de cercetare, dezvoltare și inovare (54%). Totodată, companiile participante la studiu spun că cele mai ridicate costuri sunt asociate cu retehnologizarea și modernizarea echipamentelor (58%), urmate de implementarea soluțiilor de energie regenerabilă (40%) și activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare (38%). Pe lângă costuri, apare și presiunea legată de rentabilitatea investițiilor și recuperarea cheltuielilor, într-un mediu cu prețuri volatile la energie și resurse. Ce spun companiile despre ritmul schimbării Deloitte notează că economia circulară începe să fie integrată în deciziile de business ca răspuns la presiuni legate de costuri, resurse și reglementări, însă inițiativele cu impact structural ar avea nevoie de accelerare. „Companiile se concentrează în primul rând pe măsuri care au impact direct și rapid, însă, pentru a valorifica pe deplin potențialul acestui model, este necesară accelerarea inițiativelor cu impact structural, precum ecodesignul sau transformarea modelelor de business”, a declarat Adrian Teampău, Director, Taxe de mediu și Economie circulară, Deloitte România. „Accesul la finanțare și dezvoltarea competențelor interne vor fi esențiale pentru accelerarea acestei tranziții”, a declarat Anca Andrei-Cimbru, Manager, Taxe de mediu și Economie circulară, Deloitte România. Context: eșantionul studiului și diferențe între companii Studiul a fost realizat pe baza datelor colectate în perioada septembrie 2025 – aprilie 2026, pe un eșantion de 55 de companii din România (afaceri antreprenoriale sau filiale ale corporațiilor multinaționale), din sectoare precum industria producătoare, FMCG, construcții și servicii. Respondenții au fost reprezentanți ai departamentelor de sustenabilitate și ai top managementului. Deși familiaritatea cu principiile economiei circulare este ridicată în rândul companiilor participante, implementarea rămâne neuniformă între industrii și tipuri de organizații, cu un grad mai ridicat de maturitate în rândul companiilor mari și al celor expuse direct la standarde internaționale. [...]
Scăderea consumului timp de 10 luni la rând ridică semne de întrebare despre cererea internă , după ce fostul ministru al Finanțelor Adrian Câciu a susținut, într-o postare pe Facebook, că România traversează „a zecea lună consecutivă de scădere a consumului”, potrivit Mediafax . Câciu afirmă că această evoluție „nu este firească” și o pune pe seama deciziilor politice ale actualei guvernări, pe care o acuză că a contribuit la deteriorarea nivelului de trai. „A 10-a lună de scădere a consumului! Nu e nimic firesc în asta! E doar ticăloșia din capul unora, bolojeniști, «reformiști», de dreapta, influenceri plătiți, propagandiști care nu vor ca românii să trăiască decent!” În aceeași postare, fostul ministru susține că „românii o duc cu aproximativ 40% mai rău decât în 2024” și avertizează că „va fi complicată revenirea”. Ce indică datele invocate și de ce contează Câciu spune că a atașat un grafic „bazat pe date INS” privind evoluția consumului, care ar arăta trecerea de la creșteri pozitive în prima parte a lui 2025 la scăderi consecutive începând din august 2025. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre indicatorul exact folosit (de exemplu, comerț cu amănuntul sau altă măsură a consumului), afirmația rămâne la nivelul interpretării prezentate de autorul postării. Pentru economie, un consum în scădere pe o perioadă lungă poate semnala o slăbire a cererii interne, cu potențiale efecte în lanț asupra vânzărilor din retail și a veniturilor companiilor orientate către piața locală. [...]
Instabilitatea politică riscă să împingă în sus costurile de finanțare ale României , cu efecte care se văd deja în dobânzile plătite de populație și care ar putea ajunge, în următoarele săptămâni, și în evaluarea ratingului de țară, potrivit declarațiilor fostului președinte Traian Băsescu , citate de Adevărul . Băsescu s-a declarat rezervat în privința șanselor de învestire a Guvernului Veștea , avertizând că prelungirea blocajului politic poate amplifica presiunea pe finanțarea statului și, implicit, pe costurile din economie. Declarațiile au fost făcute miercuri seara, la TVR Info. Dobânzi mai mari la credite și risc de deteriorare a ratingului Fostul șef al statului susține că efectele instabilității se văd deja la nivelul populației, prin scumpirea împrumuturilor, și că o eventuală deteriorare a ratingului ar putea accentua această tendință. „Deja românilor au început să le crească dobânzile la împrumuturi. Deja instabilitatea politică pune sub semnul întrebării și ratingul de țară și, în două-trei săptămâni, vom avea o nouă evaluare. N-aș vrea să ne găsească această nouă evaluare fără Guvern”. Costurile de împrumut ale statului, comparate cu țări „junk” Băsescu a mai afirmat că, din documentele pe care le-a analizat, costurile de finanțare ale României au ajuns la niveluri „alarmante”, iar dobânzile la care se împrumută statul ar fi peste cele ale unor țări încadrate în categoria nerecomandată investițiilor (așa-numita categorie „junk”, adică sub pragul „investment grade”). „Dobânzile la care România se împrumută sunt mai mari decât dobânzile unor țări care sunt în categoria nerecomandată pentru investiții, în categoria junk”. În acest context, fostul președinte a descris situația economică drept „extrem de fragilă” și a cerut clasei politice să prioritizeze formarea unui executiv stabil, pentru a limita riscurile de finanțare și de percepție externă asupra României. [...]
