Știri
Știri din categoria Externe
Rusia se apropie de limita modelului de război finanțat prin contracte, iar pentru a continua ofensiva în Ucraina ar putea fi împinsă către măsuri de mobilizare și control economic mult mai dure, potrivit unei analize citate de HotNews. Un studiu al Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS) avertizează că Kremlinul va trebui „în curând” să aleagă între intensificarea radicală a mobilizării societății și economiei sau reducerea obiectivelor militare.
Raportul, semnat de analistul Nigel Gould-Davies, descrie o „criză iminentă” în economia politică a Rusiei, pe fondul epuizării capacităților de producție, al deficitului de forță de muncă și al creșterii deficitului bugetar, în timp ce sectoarele civile stagnează.
IISS notează că, în 2025, Rusia a pierdut în jur de 416.000 de militari (morți sau răniți) și a câștigat mai puțin de 1% din teritoriul ucrainean. În același timp, datele din decembrie 2025 ar sugera că pierderile de pe front au început să depășească numărul noilor recruți, ceea ce ar putea duce la un deficit constant de trupe dacă tendința continuă.
În prezent, Rusia se bazează pe soldați contractuali, atrași prin bonusuri și salarii, menținând în linii mari fundamentele economiei de piață, în pofida naționalizărilor și a rolului mai mare al statului. IISS apreciază însă că această „economie semi-militară” se apropie de limita capacităților sale.
Dacă Moscova va alege să continue războiul la intensitatea actuală, raportul estimează că ar putea fi necesare măsuri nepopulare, inclusiv:
Raportul susține că infrastructura pentru astfel de decizii ar fi deja pregătită, menționând introducerea unui sistem de citații electronice și unificarea bazelor comisiilor militare cu cele ale controlului de frontieră.
IISS consideră că Kremlinul va încerca să evite o decizie dificilă „dacă va putea”, dar indică drept semnale valul de întreruperi ale conexiunii la internet în regiuni ale Rusiei și la Moscova, interpretate ca pregătiri pentru a limita mobilizarea politică „venită de jos”.
Raportul avertizează că măsurile ar fi „extrem de perturbatoare” și ar crește riscurile pentru stabilitatea regimului, deși nu se poate afirma că o mobilizare forțată la scară largă ar eșua. În evaluarea IISS, rămâne incert unde sunt limitele disponibilității populației de a suporta costurile și ale capacității regimului de a recurge la violență împotriva propriilor cetățeni.
Studiul IISS menționat în articol poate fi consultat aici: Institutul Internațional de Studii Strategice.
Recomandate
Escaladarea retoricii Moscovei față de Chișinău riscă să alimenteze noi tensiuni diplomatice după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a atacat-o public pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, punând sub semnul întrebării „sănătatea mintală” a acesteia și contestând acuzațiile privind drone rusești, potrivit Adevărul . În conferința de presă săptămânală, Zaharova a reacționat la declarațiile Maiei Sandu din 15 mai, când șefa statului a numit Rusia „un agresor” și „cea mai serioasă amenințare” pentru securitatea continentului, acuzând Moscova că „lansează drone asupra civililor adormiți” și vizează infrastructură civilă. În acest context, Zaharova a spus: „Aș vrea să o întreb pe Maia Sandu: este complet sănătoasă la minte?” Disputa privind dronele și nota de protest Zaharova a legat atacul la adresa Maiei Sandu de episodul convocării ambasadorului rus la Chișinău. Potrivit relatării, pe 18 mai ambasadorul Oleg B. Ozerov a fost chemat la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și i-a fost prezentată o notă de protest privind „survolul ilegal” al unei drone prin spațiul aerian al Republicii Moldova, pe 13 mai. Reprezentanta diplomației ruse a susținut că nota nu ar preciza tipul dronei și nu ar include dovezi că ar fi fost una rusească, calificând acuzațiile drept „nefondate”. Acuzații despre apropierea de România și „pierderea suveranității” În aceeași intervenție, Zaharova a criticat parteneriatul strategic dintre Chișinău și București , pe care l-a prezentat ca pe un plan de „dizolvare” a statului moldovenesc în granițele României. Ea a acuzat-o pe Maia Sandu că ar fi contribuit la „privarea Republicii Moldova de suveranitate” și la „înghesuirea” țării în România, susținând că ar fi fost sprijinită de „instituții și agenții” care ar fi adus-o la putere în acest scop. Critici pe teme identitare și de limbă Zaharova a invocat și decizii recente de la Chișinău, reclamând: adoptarea în primă lectură, pe 7 mai, de către deputații partidului Acțiune și Solidaritate, a unor amendamente care elimină obligativitatea depunerii și traducerii actelor legislative în limba rusă; refuzul autorităților, pe 9 mai, de a permite desfășurarea Marșului Victoriei și a marșului „Regimentului Nemuritor” în piața centrală a capitalei, în condițiile în care a fost organizată „Ziua Europei”. În ansamblu, declarațiile indică o linie mai dură de comunicare a Moscovei față de Chișinău, pe fondul disputelor legate de securitate (inclusiv acuzațiile privind dronele) și al orientării pro-occidentale a conducerii Republicii Moldova. [...]
SUA avertizează că riscul de escaladare în statele baltice crește pe fondul incidentelor repetate cu drone și al acuzațiilor Rusiei, potrivit Digi24 . Secretarul de stat american Marco Rubio a spus că Washingtonul consideră „îngrijorătoare” campania Moscovei împotriva țărilor baltice și că SUA, împreună cu NATO , urmăresc îndeaproape situația. Declarațiile au fost făcute după reuniunea miniștrilor de externe din NATO, desfășurată în Suedia, în contextul în care Rusia a acuzat în ultimele zile statele baltice că s-ar pregăti să colaboreze cu Ucraina pentru atacuri cu drone asupra teritoriului rus — acuzații respinse „ferm și repetat”, conform articolului. „Este un lucru îngrijorător, pentru că întotdeauna te temi că ceva de genul acesta poate duce la ceva mai grav.” Rubio a mai afirmat că SUA „urmăresc cu atenție” evoluțiile și „colaborează” cu NATO, invocând explicit riscul ca tensiunile să se transforme într-un conflict mai amplu, potrivit The Guardian. Incidentele cu drone pun presiune pe flancul estic al NATO În ultimele zile, Lituania și Letonia au raportat detectarea unor drone în spațiul lor aerian și au cerut unor locuitori să se adăpostească, în timp ce avioane de vânătoare NATO au fost mobilizate pentru interceptare. Materialul notează că acesta este cel mai recent episod dintr-o serie de incidente de securitate și încălcări ale spațiului aerian în statele baltice, toate membre ale Alianței. În paralel, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone de lungă distanță asupra Rusiei, inclusiv în zona Mării Baltice, iar mai multe drone militare ucrainene au pătruns în spațiul aerian al unor state NATO — Finlanda, Letonia, Lituania și Estonia, conform aceleiași surse. Dispută asupra cauzelor și efecte politice în regiune Kievul și-a cerut scuze pentru incursiuni și a pus deviațiile pe seama bruiajului semnalelor de ghidare, pe care îl atribuie Rusiei. Moscova susține însă că Ucraina ar folosi spațiul aerian al NATO pentru a-și acoperi atacurile asupra Rusiei, acuzație respinsă de Kiev, NATO și statele baltice. În Letonia, guvernul a demisionat săptămâna trecută din cauza modului în care a gestionat incursiunile, mai arată articolul. Tot în această săptămână, un avion de vânătoare NATO condus de un pilot român a doborât o dronă suspectată a fi ucraineană deasupra Estoniei, iar o încălcare similară a spațiului aerian în Lituania a dus la oprirea traficului aerian către capitală și la adăpostirea parlamentarilor în subteran. În acest context, mesajul transmis de Rubio indică faptul că Washingtonul tratează episoadele cu drone și acuzațiile reciproce drept un potențial factor de escaladare pe flancul estic, cu implicații directe pentru postura operațională a NATO în regiune. [...]
Acuzațiile Moscovei privind un atac cu drone asupra unui colegiu din Luhansk ridică riscul de escaladare și de intensificare a loviturilor asupra infrastructurii civile , într-un moment în care informațiile nu pot fi verificate independent, potrivit HotNews . Kremlinul susține că un atac cu drone „desfășurat în timpul nopții” ar fi lovit un colegiu din regiunea Luhansk, provocând moartea a cel puțin patru persoane și rănirea a 35 de copii. Informația nu a putut fi confirmată independent, iar Ucraina nu a avut o reacție imediată, notează Reuters, citată de HotNews. Ce spune Rusia despre incident Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că cei responsabili „trebuie aduși în fața justiției”. Leonid Pasechnik , guvernatorul regional instalat de Moscova în Luhansk, a afirmat că „dronele inamice” au atacat clădirea colegiului profesional din Starobelsk, afiliat Universității Pedagogice din Luhansk, precum și căminul universitar. Potrivit lui, în clădiri se aflau 86 de adolescenți cu vârste între 14 și 18 ani în momentul loviturii, iar „35 de persoane au suferit diverse răni”, fără alte detalii. Ce se vede în materialele difuzate și ce rămâne neconfirmat Autoritățile ruse au difuzat fotografii și videoclipuri în care apar echipe de salvare scoțând un bărbat pe targă dintre dărâmături, clădiri grav avariate (una părând parțial prăbușită) și incendii încă active. În același timp, Reuters precizează că informațiile nu au putut fi confirmate independent. Ce urmează la fața locului Pasechnik a mai spus că echipele de salvare continuă căutările pentru persoane care ar putea fi încă sub dărâmături. Într-o postare a Ministerului rus de Externe se afirmă că „până la 18” studenți și cadre didactice ar putea fi prinși sub ruine, iar operațiunea de salvare este în desfășurare, conform mesajului publicat pe X. [...]
Semnalele de „impas” din interiorul Kremlinului cresc riscul unei noi mobilizări și mențin presiunea pe economia Rusiei , pe fondul eficienței tot mai mari a dronelor ucrainene, potrivit unei relatări preluate de Biziday din Bloomberg , care citează persoane familiarizate cu situația. Mai mulți oficiali ruși de rang înalt, din cercuri apropiate președintelui Vladimir Putin, ar considera că războiul împotriva Ucrainei a ajuns într-un punct mort și că ofensiva și-a pierdut din avânt. În același timp, Ucraina ar fi reușit să stabilizeze linia frontului și să încetinească operațiunile rusești din această primăvară. Potrivit surselor Bloomberg, Putin și-ar dori încheierea războiului până la finalul anului, dar numai în condiții pe care le-ar putea prezenta drept „victorioase”, precum controlul complet asupra regiunii Donbas sau obținerea unui acord de securitate mai amplu cu Europa, care ar presupune recunoașterea teritoriilor ocupate de Rusia. Kremlinul contestă însă existența unui astfel de termen: purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a negat că ar exista un „deadline” pentru încheierea conflictului. Dronele ucrainene schimbă raportul de forțe și cresc costurile pentru Moscova Bloomberg notează că utilizarea intensivă a dronelor de către Ucraina a devenit un factor decisiv pe front, compensând deficitul de trupe. Atacurile asupra pozițiilor rusești și loviturile în adâncime pe teritoriul Rusiei ar pune o presiune tot mai mare asupra conducerii de la Moscova și ar alimenta criticile interne la adresa lui Putin. În paralel, sunt menționate dificultăți economice, restricții asupra internetului și efecte prelungite ale războiului, care ar amplifica nemulțumirile în rândul populației. Mai mulți diplomați europeni citați de Bloomberg descriu atmosfera din Rusia drept „sumbră”, pe fondul stagnării de pe front și al atacurilor care aduc războiul mai aproape de Moscova. Ce ar putea urma: presiune pentru mobilizare și obiective ajustate În evaluarea unor specialiști, Rusia ar avea nevoie de o mobilizare parțială suplimentară în următoarele 12 luni pentru a-și susține efortul militar. În același registru, șeful serviciului de informații militare ucrainene a declarat recent că Rusia nu își mai poate atinge obiectivele inițiale ale invaziei și ar fi nevoită să formuleze noi cerințe, reducându-și ambițiile. Ca element de context, Financial Times a relatat anterior că armata rusă i-ar fi promis lui Putin cucerirea completă a Donbasului până în toamnă, pe ideea că forțele ucrainene sunt epuizate și frontul ar începe să cedeze. Totodată, autoritățile ucrainene avertizează că Rusia ar încerca să implice mai mult Belarusul, iar președintele Volodimir Zelenski a anunțat că pregătește „un plan de răspuns”. Biziday mai amintește că Rusia a susținut joi că a mutat muniție nucleară în Belarus, în cadrul unor exerciții militare comune desfășurate în această săptămână. [...]
Ucraina a recucerit aproximativ 400 km² după blocarea terminalelor Starlink folosite ilegal de Rusia , o mișcare care a lovit direct capacitatea de comandă și control a trupelor ruse și a creat un avantaj operațional pe front, potrivit HotNews , care citează evaluări ale serviciilor de informații americane preluate de Kyiv Post. Miza acestei evoluții este una de eficiență militară, cu efecte imediate în teren: întreruperea accesului la o tehnologie comercială de comunicații a redus coordonarea recunoașterii, a operațiunilor cu drone și a țintirii artileriei pe anumite sectoare ale frontului, conform evaluării americane. Cum a fost posibilă blocarea Starlink Punctul de cotitură ar fi avut loc în februarie, când echipe ucrainene de informații digitale, în colaborare cu SpaceX , au implementat un sistem „riguros” de verificare și au blocat orice terminal neautorizat care funcționa în zona de conflict, potrivit raportării citate. Raportul Agenției de Informații a Apărării din SUA (DIA), întocmit pentru Inspectorul General al Pentagonului, indică faptul că forțele ruse instalaseră de-a lungul liniei frontului mii de terminale Starlink obținute prin rețele de aprovizionare de pe piața neagră, pentru a compensa problemele cronice de comunicații tactice. Acestea ar fi fost folosite pentru date de mare viteză, coordonarea mișcărilor trupelor și transmiterea în timp real a imaginilor pentru atacuri cu drone și artilerie. „Lovitura dublă” pentru comunicațiile ruse Evaluarea serviciilor de informații americane descrie un impact imediat după pierderea accesului la Starlink: slăbirea coordonării recunoașterii, a dronelor și a artileriei pe porțiuni ale frontului. În același timp, întreruperea ar fi coincis cu o represiune internă a Kremlinului asupra utilizării Telegram în rândul soldaților ruși, aplicație folosită de ani de zile ca substitut informal pentru radiourile militare defecte. Concluzia DIA, potrivit materialului, este că pierderea simultană a Starlink și a Telegram a creat un „vid de comunicații” pentru comandamentele din teren, cu episoade raportate de confuzie, panică localizată și cazuri de foc prietenos în rândul unităților ruse în retragere. „Fără Starlink, au fost practic împinși înapoi la comunicațiile din era Războiului Rece”, a spus un soldat ucrainean cu indicativul Konosh. Ce spun oficialii ucraineni și ce rămâne în context Mihailo Fedorov , ministrul ucrainean al Transformării Digitale, a declarat că dezactivarea rețelei Starlink, împreună cu utilizarea dronelor de atac la distanță medie, a contribuit la schimbarea balanței pe câmpul de luptă în favoarea Ucrainei. Totuși, președintele Volodimir Zelenski a afirmat anterior că operațiunea din sud era deja în desfășurare înainte de decizia privind Starlink, ceea ce sugerează că blocarea terminalelor neautorizate a fost un factor important, dar integrat într-o planificare mai amplă a operațiunilor. [...]
Bulgaria își împinge aliații spre o linie mai flexibilă pe Ucraina , cerând începerea negocierilor cu Rusia, într-un moment în care parteneri precum Germania și Regatul Unit condiționează discuțiile de un armistițiu, potrivit G4Media . Mesajul a fost transmis de ministrul bulgar al Apărării, Dimităr Stoianov , după o întâlnire la Sofia cu Stephen Doughty, ministru de stat britanic pentru Europa, America de Nord și Teritoriile de Peste Mări. Stoianov a spus că autoritățile de la Sofia sunt convinse că războiul „nu se va rezolva pe câmpul de luptă” și că „este de mult timpul pentru diplomație”, invocând costul uman al conflictului. În același registru s-a poziționat și președintele Bulgariei, Rumen Radev , care a declarat recent că pentru Sofia „nu este important” dacă va exista „un negociator sau mai mulți”, ci „este important să înceapă negocierile”. În replică, cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că Rusia trebuie mai întâi să înceteze focul pentru ca discuțiile să poată începe. Ministrul britanic a contrazis, la rândul său, abordarea bulgară, afirmând că Regatul Unit susține eforturile diplomatice, însă „până acum Rusia continuă să-și intensifice atacurile împotriva Ucrainei”, conform relatării. Implicații în NATO și pe flancul Mării Negre Discuțiile de la Sofia au vizat și cooperarea în NATO, securitatea în regiunea Mării Negre, dezvoltarea capabilităților de apărare și contracararea amenințărilor hibride (acțiuni sub pragul unui război declarat, precum sabotaj, atacuri cibernetice sau dezinformare). Stoianov a insistat că securitatea la Marea Neagră este „o prioritate absolută” și a menționat că Bulgaria, România și Turcia dezvoltă Grupul Tactic Naval Comun de Contramăsuri împotriva Minelor, care operează prin rotație pentru a contribui la libertatea de navigație și securitatea regională. Inițiativa este deschisă și altor forțe navale aliate. Cheltuieli de apărare și cooperare industrială Pe zona de investiții militare, Stoianov a spus că Bulgaria își crește cheltuielile pentru apărare în linie cu deciziile Summitului NATO de la Haga: anul trecut, acestea au ajuns la 2,13% din PIB, iar „ambiția” este să continue să crească. Totodată, Bulgaria își menține angajamentul ca cel puțin 20% din bugetul apărării să meargă către cheltuieli de capital și proiecte de modernizare. Cei doi oficiali au discutat și despre aprofundarea cooperării industriale, Stoianov afirmând că întreprinderile bulgare din apărare colaborează cu companii britanice și că există potențial de extindere, în contextul în care industria bulgară de apărare trece printr-o modernizare accelerată și se aliniază mai strâns la standardele NATO. Doughty a accentuat, la rândul său, necesitatea unității în NATO și a creșterii investițiilor în apărare, pe fondul intensificării atacurilor hibride și a dezinformării. [...]
