Știri
Știri din categoria Externe
Rusia se apropie de limita modelului de război finanțat prin contracte, iar pentru a continua ofensiva în Ucraina ar putea fi împinsă către măsuri de mobilizare și control economic mult mai dure, potrivit unei analize citate de HotNews. Un studiu al Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS) avertizează că Kremlinul va trebui „în curând” să aleagă între intensificarea radicală a mobilizării societății și economiei sau reducerea obiectivelor militare.
Raportul, semnat de analistul Nigel Gould-Davies, descrie o „criză iminentă” în economia politică a Rusiei, pe fondul epuizării capacităților de producție, al deficitului de forță de muncă și al creșterii deficitului bugetar, în timp ce sectoarele civile stagnează.
IISS notează că, în 2025, Rusia a pierdut în jur de 416.000 de militari (morți sau răniți) și a câștigat mai puțin de 1% din teritoriul ucrainean. În același timp, datele din decembrie 2025 ar sugera că pierderile de pe front au început să depășească numărul noilor recruți, ceea ce ar putea duce la un deficit constant de trupe dacă tendința continuă.
În prezent, Rusia se bazează pe soldați contractuali, atrași prin bonusuri și salarii, menținând în linii mari fundamentele economiei de piață, în pofida naționalizărilor și a rolului mai mare al statului. IISS apreciază însă că această „economie semi-militară” se apropie de limita capacităților sale.
Dacă Moscova va alege să continue războiul la intensitatea actuală, raportul estimează că ar putea fi necesare măsuri nepopulare, inclusiv:
Raportul susține că infrastructura pentru astfel de decizii ar fi deja pregătită, menționând introducerea unui sistem de citații electronice și unificarea bazelor comisiilor militare cu cele ale controlului de frontieră.
IISS consideră că Kremlinul va încerca să evite o decizie dificilă „dacă va putea”, dar indică drept semnale valul de întreruperi ale conexiunii la internet în regiuni ale Rusiei și la Moscova, interpretate ca pregătiri pentru a limita mobilizarea politică „venită de jos”.
Raportul avertizează că măsurile ar fi „extrem de perturbatoare” și ar crește riscurile pentru stabilitatea regimului, deși nu se poate afirma că o mobilizare forțată la scară largă ar eșua. În evaluarea IISS, rămâne incert unde sunt limitele disponibilității populației de a suporta costurile și ale capacității regimului de a recurge la violență împotriva propriilor cetățeni.
Studiul IISS menționat în articol poate fi consultat aici: Institutul Internațional de Studii Strategice.
Recomandate
Atacul cu rachete balistice asupra Kievului pune din nou apărarea antiaeriană în centrul agendei NATO , după ce Rusia a lovit capitala Ucrainei în noaptea de miercuri, chiar în debutul summitului Alianței de la Ankara, potrivit Kyiv Post . Loviturile au declanșat incendii în mai multe districte ale orașului și au rănit cel puțin două persoane, dintre care una a fost spitalizată, conform autorităților locale citate de publicație. Explozii puternice au fost auzite în Kiev înainte ca alerta aeriană să fie activată, relatează Ukrainska Pravda, iar Forțele Aeriene ucrainene au avertizat ulterior asupra unei amenințări cu rachete balistice dinspre nord. Ce s-a întâmplat în Kiev: incendii și victime Șeful Administrației Militare a Orașului Kiev (KMVA), Tymur Tkachenko, a declarat că Rusia atacă orașul cu armament balistic. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a raportat incendii în: districtul Desnianski, unde ar fi ars facilități de depozitare după ce o rachetă a lovit zona; districtul Sviațoșînski, unde a izbucnit un incendiu într-o clădire nerezidențială. „Inamicul atacă capitala cu rachete balistice. Rămâneți în adăposturi”, a transmis Kliciko, potrivit Kyiv Post. Forțele Aeriene au comunicat pe parcursul nopții avertizări succesive („o rachetă spre Kiev”, apoi „mai multe balistice pe Kiev”), iar ulterior amenințarea s-a extins și către alte regiuni. KMVA a avertizat și asupra unei amenințări suplimentare cu drone, înainte ca alerta să fie ridicată, conform cronologiei citate de Ukrainska Pravda. De ce contează: summit NATO cu Ucraina pe agenda de apărare aeriană Atacul a avut loc la câteva ore după deschiderea summitului NATO de la Ankara (7–8 iulie), unde sprijinul pentru Ucraina figurează între temele principale. În acest context, Kievul cere aliaților consolidarea apărării aeriene, extinderea sprijinului militar și aprofundarea cooperării în domeniul apărării. În paralel, Ucraina a semnat noi acorduri de tip „Drone Deal” cu Estonia, Țările de Jos și Danemarca, pe marginea reuniunii, potrivit aceleiași surse. [...]
Ucraina cere urgent mai multe sisteme Patriot, pe fondul eșecului apărării contra rachetelor balistice , iar miza imediată este capacitatea operațională de protecție a orașelor înainte de iarnă, potrivit Focus . Președintele Volodîmîr Zelenski vrea să folosească summitul NATO de la Ankara pentru a obține sisteme suplimentare Patriot și rachete interceptoare, relatează BBC, citată de publicație. Zelenski ar urma să se întâlnească acolo și cu președintele SUA, Donald Trump, pentru a-l convinge că Moscova trebuie împinsă spre negocieri. Presiunea vine după două lovituri asupra Kievului în mai puțin de o săptămână, cu proiectile care au atins clădiri rezidențiale și cu peste 50 de civili uciși. Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, la unul dintre atacuri aproape toate dronele au fost interceptate, însă împotriva rachetelor balistice nu a fost doborâtă niciuna. „Terorism balistic” și deficitul de interceptare Kievul susține că problema principală este lipsa sistemelor americane Patriot, necesare pentru a contracara rachetele balistice care zboară cu „câteva mii de kilometri pe oră”. Într-un mesaj video, Zelenski a criticat faptul că producția nu ar fi fost încă ridicată la nivelul considerat necesar pentru protejarea populației. În paralel, liderul ucrainean le cere de mai mult timp aliaților europeni să cedeze din stocurile proprii, argumentând că rachetele păstrate în depozite „nu ajută pe nimeni” cât timp civilii sunt uciși în Ucraina. Publicația notează că, potrivit „Kyiv Post”, secretarul general al NATO, Mark Rutte , a cerut statelor membre să contribuie astfel încât Ucraina să primească „tot ce are nevoie” pentru a-și apăra suveranitatea. Atacuri ucrainene cu drone și efecte vizibile în Rusia În timp ce Rusia intensifică loviturile aeriene, Ucraina și-a extins atacurile cu drone cu rază lungă, vizând rafinării și obiective militare în interiorul Rusiei. Focus menționează că pe rețelele sociale circulă imagini cu cozi de ore la benzinării și dispute pentru cantități limitate de carburant. Printre ținte sunt menționate Sankt Petersburg (înaintea forumului economic al lui Vladimir Putin) și ulterior Moscova. Este confirmată și lovirea unei rafinării din Omsk, în Siberia, la peste 2.500 km de granița ucraineană. Pe Crimeea anexată de Rusia, dronele ucrainene ar lovi aproape zilnic logistică militară, rafinării și centrale electrice, ceea ce ar fi dus la pene de curent, penurie de combustibil și alimente și la declararea stării de urgență. Ce urmărește Kievul la Ankara Moscova acuză Kievul de „terorism” pentru atacurile asupra rafinăriilor, acuzație respinsă de Zelenski, care le descrie drept o „campanie de influență”. Din perspectiva sa, loviturile ar trebui să crească presiunea asupra Kremlinului pentru discuții de pace, însă Kievul exclude cedarea întregului Donbas, așa cum ar cere Rusia. Zelenski spune că speră ca întâlnirea din Turcia să nu se încheie fără rezultate, mai ales înainte de iarnă, când Ucraina vrea decizii rapide. Mesajul central: pentru a încheia războiul „cât mai repede”, fie „prin forță”, fie prin diplomație, Ucraina are nevoie în primul rând de mai multe rachete și sisteme de apărare antiaeriană pentru protejarea orașelor și a civililor. [...]
Escaladarea „sub pragul războiului” în Asia de Est riscă să crească costurile de securitate și să tensioneze rutele maritime , pe fondul patrulelor regulate ale navelor chineze în Marea Chinei de Est, Strâmtoarea Taiwan și Marea Chinei de Sud, potrivit Economica . Taipeiul avertizează că Beijingul folosește o abordare incrementală – „ tactica salami ” – pentru a-și consolida revendicările asupra apelor și insulelor, inclusiv asupra Taiwanului. Declarațiile vin de la oficiali taiwanezi prezenți la un forum internațional asupra oceanelor și sunt relatate de Agerpres . Lii Wen, secretar general adjunct al Consiliului Național de Securitate, a spus că Beijingul „împinge constant limitele” prin câștiguri mici și succesive, urmărind un obiectiv major. Ce înseamnă „tactica salami” și cum ar fi aplicată pe mare Potrivit lui Lii Wen, „expansionismul autoritar” al Chinei s-ar manifesta printr-un mix de instrumente maritime și paramilitare, nu doar prin forțe navale clasice, cu scopul de a schimba treptat status quo-ul. În enumerarea oficialului taiwanez, sunt folosite: nave militare; Garda de Coastă; „miliția maritimă”; nave de cercetare. Ținta ar fi, potrivit aceleiași surse, „transformarea căilor navigabile internaționale în ape naționale”. Lii Wen a avertizat că, dacă „lumea nu reușește să ne audă preocupările sau să ia măsuri”, această dinamică „va continua”. De ce contează pentru Japonia și Filipine: incidente repetate, dar calibrate Ministrul taiwanez pentru oceane, Kuan Bi-ling, a afirmat la același forum că Japonia și Filipine se confruntă cu „același tipar de acțiuni”, „limitate în mod deliberat pentru a rămâne sub pragul războiului convențional”. În acest context, Economica notează un incident recent în apropierea insulelor disputate Senkaku (Tokyo) / Diaoyu (Beijing), relatat de AFP: Japonia a anunțat că a expulzat două nave chineze care s-au apropiat de o barcă de pescuit japoneză, în timp ce China a susținut că a alungat barca japoneză, acuzând-o că „a intrat ilegal” în apele teritoriale chineze. Ce urmează: presiune pentru reacții internaționale Mesajul central al Taipeiului este că, în lipsa unor măsuri la nivel internațional, presiunea incrementală va continua. Articolul nu detaliază ce tip de măsuri sunt avute în vedere și nici un calendar, astfel că rămâne neclar ce inițiative concrete ar putea fi propuse în perioada următoare. [...]
Cooperarea România–Canada pe energia nucleară capătă greutate politică după întâlnirea dintre președintele Nicușor Dan și premierul canadian Mark Carney, desfășurată la Ankara, în marja summitului NATO, potrivit TVR Info . Șeful statului a anunțat pe platforma X că discuțiile au vizat consolidarea relațiilor bilaterale și extinderea cooperării dintre România și Canada. În același context, cei doi lideri și-au adresat invitații reciproce de vizită: Nicușor Dan l-a invitat pe Mark Carney la București și a acceptat, la rândul său, invitația de a vizita Canada. „Am avut astăzi o întâlnire excelentă la Ankara cu premierul Canadei, Mark Carney, căruia i-am adresat invitația de a vizita Bucureștiul. Totodată, am fost încântat să accept invitația sa de a vizita Canada.” Miza economică: energia nucleară, punctul central al cooperării Nicușor Dan a subliniat că Canada este „unul dintre cei mai apropiați și de încredere parteneri” ai României, evidențiind în special cooperarea în domeniul energiei nucleare. Potrivit președintelui, colaborarea în acest sector este solidă și oferă „perspective importante de dezvoltare”. În mesajul său, președintele a mai arătat că România vrea să valorifice experiența acumulată în utilizarea tehnologiei canadiene și să împărtășească această expertiză și altor state din regiune. Context: discuții în marja summitului NATO de la Ankara Întrevederea a avut loc în marja summitului NATO de la Ankara, unde liderii aliați discută despre securitatea euroatlantică, investițiile în apărare și sprijinul acordat Ucrainei. În acest cadru, Nicușor Dan a afirmat că România și Canada vor continua să dezvolte Parteneriatul Consolidat dintre cele două țări și să valorifice oportunitățile pe care acesta le oferă, inclusiv pentru întărirea Alianței transatlantice. [...]
Ungaria își menține linia de neimplicare militară în Ucraina, dar promite creșterea bugetului de apărare până la 5% din PIB în 2035 , o repoziționare cu implicații directe pentru planificarea NATO și pentru industria de apărare din regiune, potrivit G4Media . Premierul ungar Peter Magyar a declarat la Ankara, înainte de a doua zi a summitului NATO , că Budapesta consideră Ucraina „victima” agresiunii ruse și recunoaște dreptul acesteia de a-și apăra integritatea teritorială, însă a reiterat că Ungaria „nu va trimite arme sau trupe” în Ucraina. În schimb, guvernul ungar spune că va continua ajutorul umanitar. Informațiile sunt relatate de agenția EFE, citată de Agerpres. „Continuăm să acordăm ajutor umanitar Ucrainei, dar, aşa cum am spus de mai multe ori, Ungaria nu va trimite arme sau trupe în Ucraina.” Semnal către NATO: creștere „previzibilă” a cheltuielilor de apărare În același context, Magyar a susținut că „ungurii cred în forța și unitatea NATO” și s-a declarat hotărât să „restabilească poziția Ungariei de aliat de încredere al NATO”. Concret, el a afirmat că guvernul a decis să crească cheltuielile pentru apărare „într-un mod previzibil” și că Ungaria va atinge nivelul de 5% din PIB în 2035, în linie cu acordul de anul trecut din cadrul Alianței. Context politic: schimbare de guvern, continuitate pe sprijinul militar Magyar a preluat funcția de prim-ministru în luna mai, după ce partidul său, Tisza, a câștigat alegerile parlamentare din aprilie, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban . Fostul premier era asociat cu o poziție mai apropiată de Moscova și tensionată cu Kievul și a refuzat în mod constant sprijinul militar pentru Ucraina, potrivit aceleiași surse. Magyar a mai spus că a avut o scurtă discuție cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și că au convenit o întâlnire bilaterală „în viitorul apropiat”, fără alte detalii despre calendar sau agendă. [...]
Șocul din Strâmtoarea Ormuz împinge Africa spre investiții în rafinare și logistică , pe fondul riscului de scumpiri și întreruperi de aprovizionare cu combustibili și bunuri esențiale, arată o analiză Al Jazeera . Conflictul SUA–Israel cu Iranul a transmis deja unde de șoc prin piețele de petrol, rutele maritime și incertitudinea financiară, iar efectele pe termen mai lung pot reconfigura piețele de energie și rețelele comerciale la nivel global, cu consecințe directe pentru economiile africane. Pe continent, guvernele își reevaluează securitatea energetică, parteneriatele de apărare și strategiile de investiții, într-un context în care lanțurile de aprovizionare și alianțele globale devin mai imprevizibile. Pentru state deja afectate de conflicte, datorii și economii fragile, criza aduce riscuri suplimentare, dar accelerează și dezbateri mai vechi despre creșterea capacității energetice interne, diversificarea partenerilor externi și reducerea dependenței de actori din afara regiunii. De ce contează: vulnerabilitatea la rutele maritime și costurile de transport Analiza notează că Africa este expusă la perturbări pe rute-cheie: Strâmtoarea Ormuz este un coridor pentru o parte semnificativă a exporturilor globale de petrol, iar atacurile din Marea Roșie din 2023 au afectat transportul comercial. Pentru economiile dependente de importuri de combustibil, îngrășăminte și alte bunuri esențiale, creșterea costurilor de transport și incertitudinile de aprovizionare amplifică presiunea asupra „rezilienței economice” (capacitatea de a absorbi șocuri fără pierderi majore de activitate). Aaliyah Vayez, analist de relații internaționale din Africa de Sud, leagă direct criza de nevoia de schimbări structurale: „Criza Ormuz evidențiază cât de conectat este viitorul economic al Africii la sistemele globale. Întărește nevoia ca țările să-și consolideze capacitatea internă, să diversifice parteneriatele și să reducă vulnerabilitățile din energie, comerț și lanțuri de aprovizionare.” Rafinarea devine prioritate: Africa exportă țiței, dar importă produse finite Un punct central este dezechilibrul structural: Africa exportă cea mai mare parte a țițeiului, dar importă o proporție mare din produsele petroliere rafinate, ceea ce face multe economii sensibile la șocuri externe. În acest context, extinderea capacităților de rafinare este prezentată ca o prioritate strategică. Exemplul major este rafinăria Dangote din Nigeria, cu o capacitate de 650.000 de barili pe zi, care a început să reducă dependența Nigeriei de importurile de combustibili rafinați și ar putea întări securitatea energetică internă. În schimb, Africa de Est și de Sud rămân mai expuse, fiind puternic dependente de importuri de combustibil din Golful Persic, ceea ce le face vulnerabile la o eventuală perturbare prelungită în Strâmtoarea Ormuz. Pe acest fond, analiza menționează discuții privind extinderea rafinării în Africa de Est, inclusiv un proiect propus cu parteneri regionali care, dacă va fi finalizat, ar reduce dependența de importuri și ar îmbunătăți reziliența energetică pe coasta Oceanului Indian. Ce urmează: fereastră pentru reforme, dar fără garanții Criza pare să accelereze schimbări deja în curs, scoțând în evidență slăbiciuni în sistemele energetice, rețelele logistice și dependența de parteneri externi pentru securitate. Întrebarea-cheie, potrivit analizei, este dacă impulsul va continua după stabilizarea piețelor și normalizarea rutelor maritime. În scenariul în care guvernele transformă presiunea de moment în politici și investiții pe termen lung, direcțiile indicate includ: extinderea rafinării, întărirea infrastructurii regionale și accelerarea integrării prin Zona de Liber Schimb Continentală Africană (AfCFTA), pentru a reduce expunerea la șocuri externe și a păstra mai multă valoare în economiile locale. Marie Camara, șefa diviziei de sector public la Africa CEO Forum, vede criza și ca oportunitate economică: „Dincolo de perturbările imediate, această criză prezintă și o oportunitate. Africa își poate valorifica poziția geografică strategică pentru a captura mai multă valoare din rutele comerciale și logistica în schimbare. Mai important, subliniază urgența diversificării parteneriatelor, reducerii dependenței de lanțuri externe de aprovizionare și accelerării comerțului intra-african.” [...]
