Știri
Știri din categoria Diverse
Volodimir Zelenski susține că reducerea livrărilor de rachete antiaeriene către Ucraina are și o miză politică, pe fondul unui deficit de muniție pentru interceptarea rachetelor balistice, potrivit Digi24. Președintele ucrainean spune că scăderea livrărilor ar urmări să facă Ucraina „mai docilă”, ceea ce ridică riscuri operaționale directe pentru apărarea aeriană a țării.
Zelenski a declarat că Ucraina a primit „de trei ori mai puține” rachete antiaeriene de la începutul lui 2026, comparativ cu anul trecut. Declarațiile au fost făcute într-o ședință a Consiliului Național de Securitate și Apărare, potrivit agenției Ukrinform (citată de Digi24).
Liderul ucrainean afirmă că partenerii au invocat drept explicație oficială conflictele armate din Orientul Mijlociu, menționând în special Statele Unite, dar și parteneri europeni.
În același timp, Zelenski susține că ar putea exista și o motivație politică în spatele deciziei.
„Ar putea fi, de asemenea, o mișcare politică menită să facă Ucraina mai docilă. În opinia mea, acesta este cu siguranță unul dintre motive.”
Zelenski a spus că Ucraina se confruntă cu un deficit de rachete capabile să intercepteze atacurile cu rachete balistice, ceea ce amplifică presiunea asupra apărării antiaeriene în condițiile continuării atacurilor.
În acest context, el a cerut:
Declarațiile au fost făcute după o reuniune de miercuri dimineață cu oficiali militari și reprezentanți ai Ministerului Apărării, ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), ai Direcției Principale de Informații (HUR) și ai Biroului Prezidențial.
Recomandate
Atacurile cu drone asupra depozitelor Wildberries au ajuns să afecteze peste un sfert din capacitatea de stocare a platformei , după ce un nou centru logistic a fost lovit în regiunea Tula, potrivit Digi24 . Miza depășește incidentul punctual: loviturile repetate vizează infrastructura de distribuție a celui mai mare jucător de comerț electronic din Rusia, cu efect direct asupra operațiunilor și continuității livrărilor. În noaptea de 4 spre 5 august, drone ucrainene au atacat centrul de sortare Wildberries din regiunea Tula, a declarat guvernatorul Dmitri Milyaev. Potrivit acestuia, atacul a declanșat un incendiu, iar o persoană a fost rănită. Tot atunci, ar fi fost avariate două blocuri de locuințe în raionul Venev și două „obiective de producție” în Novomoskovsk și raionul Uzlov. Reprezentanții Wildberries au confirmat atacul asupra centrului logistic din Tula și au precizat că personalul a fost evacuat din timp. Depozitul este în orașul Aleksin și este descris ca fiind printre cele mai mari ale companiei, după centrele din Kaledino și Elektrostal, din apropierea Moscovei. Impact operațional: 27% din capacități, în zona atacurilor Forțele Armate ale Ucrainei ar fi început să lovească infrastructura logistică a Wildberries pe 18 iulie. La începutul lunii august, suprafața depozitelor atacate depășea 1,5 milioane de metri pătrați, adică 27% din totalul capacităților de depozitare ale platformei, potrivit calculelor publicației „Verstka”, citate de Digi24. În total, ar fi fost lovite aproximativ 20 de centre logistice, inclusiv în Elektrostal, Krasnodar, Nevinnomyssk, Voronej, Ekaterinburg și Sankt Petersburg. Cea mai mare pierdere menționată este hub-ul din Elektrostal (aproape de Moscova), cu o suprafață de 250.000 de metri pătrați, care „a ars în totalitate”. Extinderea atacurilor și acuzațiile privind utilizarea militară Separat, în aceeași noapte, raionul Zelenodolsk din Tatarstan a fost ținta unui atac cu drone, iar șeful raionului, Mihail Afanasiiev, a spus că resturi căzute pe o clădire civilă au provocat un incendiu „localizat”, stins rapid. Conform canalului ucrainean de monitorizare Supernova+, depozitul Wildberries din Zelenodolsk ar fi fost ținta atacului; acesta mai fusese atacat pe 31 iulie, dar și-ar fi continuat activitatea „în condiții normale”. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat că depozitele Wildberries ar fi folosite pentru aprovizionarea armatei ruse cu componente pentru drone, echipamente de navigație și echipament militar. Fondatoarea platformei, Tatiana Kim, a calificat atacurile drept „un act de terorism internațional”. După o serie de atacuri, Wildberries a eliminat eticheta „Totul pentru SVO”, sub care se aflau anterior peste 200.000 de produse, însă produsele cu destinație militară – inclusiv vestele antiglonț și dronele FPV – ar fi rămas pe platformă, potrivit aceleiași relatări. [...]
SUA întârzie licența care ar permite Ucrainei să producă rachete Patriot , iar amânarea menține presiunea pe lanțul de aprovizionare și pe capacitatea de apărare aeriană a Kievului înainte de iarnă, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: Ucraina încearcă să reducă dependența de livrările externe într-un context de penurie globală de sisteme și rachete Patriot, în timp ce Rusia își intensifică atacurile cu rachete și drone, inclusiv asupra infrastructurii energetice. Digi24 citează o analiză Euronews care arată că, deși președintele Donald Trump a indicat la începutul lui iulie că SUA ar acorda o licență de producție, la finalul lunii a spus că nu există încă o decizie finală, invocând sensibilitatea transferului de tehnologie militară avansată. De ce se blochează licența: reguli de export și controlul producției Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker , a declarat că este puțin probabil ca Statele Unite să ajungă la un acord cu Ucraina privind producția comună de rachete de interceptare Patriot înainte de această iarnă. Într-un interviu acordat Fox News, el a subliniat că rachetele de interceptare PAC-3 Patriot sunt strict controlate de regulile americane de export, ceea ce limitează acordarea rapidă a licențelor. „Un acord de producție pe termen lung nu va fi încheiat înainte de această iarnă. Așadar, vom continua să lucrăm la acest aspect.” Whitaker a mai spus că SUA nu permit producția acestor rachete decât în Statele Unite, de către producători americani. Ce opțiuni rămân pe termen scurt: transferuri și creșterea producției în SUA Până la un acord de coproducție, prioritatea Washingtonului și a aliaților este să acopere nevoile imediate ale Ucrainei „cât mai repede posibil” înainte de iarnă, prin două direcții menționate în material: transferuri de rachete de interceptare excedentare de la aliați; extinderea producției americane. În paralel, Whitaker a indicat că există discuții despre o cooperare industrial-militară mai amplă cu Ucraina și aliații europeni, inclusiv oportunități de coproducție pentru consolidarea bazei industriale. Contextul de piață: cerere mare, stocuri tensionate, ritmuri de producție Digi24 notează că sistemele Patriot sunt fabricate în SUA de Raytheon și Lockheed Martin și sunt folosite pe scară largă de aliații americani. Stocurile globale au fost afectate, inclusiv pe fondul conflictelor din Iran și Ucraina. Potrivit informațiilor prezentate de Kiev și citate în articol, Lockheed Martin produce aproximativ 60–65 de rachete de interceptare pe lună, în timp ce Rusia ar produce lunar în jur de 120 de rachete balistice, pe lângă alte sisteme. În același timp, Moscova și-ar fi adaptat atacurile pentru a exploata vulnerabilitățile apărării aeriene ucrainene. Ce urmează: discuții politice și o posibilă vizită la Kiev Subiectul licenței a fost discutat și la întâlnirea Trump–Zelenski de la Washington, pe 29 iulie, inclusiv în legătură cu extinderea producției interne de echipamente de apărare ale Ucrainei. Zelenski a spus că discuțiile au vizat posibile licențe pentru rachetele interceptoare Patriot, fără un calendar comunicat. În plan diplomatic, reprezentanții speciali ai lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, ar urma „probabil” să viziteze Kievul în a doua jumătate a lunii august, potrivit relatărilor din presă menționate în articol. Zelenski a indicat că vrea să discute relansarea negocierilor de pace și să ofere o imagine directă asupra situației din Ucraina. Pentru Kiev, problema licențelor este prezentată ca o combinație între reziliență pe termen lung și necesitate imediată: oficialii ucraineni susțin că o coproducție ar accelera aprovizionarea și ar integra Ucraina mai ferm în baza industrială de apărare occidentală, iar Zelenski a cerut un flux constant de rachete de interceptare pe tot parcursul anului 2026, care ar putea fi finanțat de partenerii europeni. [...]
Ucraina acuză Rusia de crimă de război, după un atac cu dronă asupra unui civil, un episod care ridică din nou miza juridică a folosirii dronelor împotriva populației potrivit Digi24 . Cazul este susținut de un videoclip difuzat de poliția ucraineană , în care se vede o dronă urmărind și rănind un vânzător ambulant în orașul Herson , din sudul Ucrainei. Imaginile arată drona urmărind un bărbat neidentificat în jurul unei dubițe folosite ca stand de vânzare, înainte de a exploda după ce acesta s-a aruncat la adăpost în spatele vehiculului. Poliția a transmis că vânzătorul, un bărbat de aproximativ 50 de ani, a supraviețuit, dar a suferit șoc și răni provocate de șrapnel, conform Reuters, citată de publicație. De ce contează: implicații de drept internațional Acuzația de „crimă de război” mută discuția din zona strict militară în cea a responsabilității penale pentru atacuri asupra civililor. În practică, astfel de episoade pot deveni probe în investigații privind încălcarea dreptului internațional umanitar, mai ales când există materiale video și declarații oficiale ale autorităților. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, elementul central este înregistrarea video publicată de poliția ucraineană și descrierea rănilor suferite de victimă. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre identitatea bărbatului sau despre circumstanțele complete ale atacului dincolo de secvența surprinsă în imagini. [...]
Rusia își instituționalizează războiul cu drone printr-o ramură militară dedicată , după ce Vladimir Putin a numit un comandant pentru noile „ Forțe de Sisteme Fără Pilot ”, potrivit Digi24 . Miza operațională este trecerea de la utilizarea dispersată a dronelor la o structură separată, cu comandă și responsabilități proprii, într-un conflict în care dronele au ajuns să domine tactica de pe front și loviturile în adâncime. Putin l-a numit pe Denis Liamin la conducerea acestei ramuri nou-înființate, într-un demers prezentat drept „perfecționarea” structurii militare, în al cincilea an al războiului din Ucraina . Informația este relatată de TVPWorld, citată de Digi24. De ce contează: dronele devin „armă de sistem”, nu doar echipament Potrivit articolului, dronele sunt folosite de ambele tabere nu doar de-a lungul liniei frontului de 1.200 km, ci și pentru atacuri pe mare și asupra unor ținte aflate mult în spatele liniilor inamice, inclusiv infrastructură energetică și depozite comerciale. În acest context, crearea unei ramuri dedicate sugerează o standardizare a comenzii, a pregătirii și a logisticii pentru operațiunile cu drone. Ucraina a anunțat luna trecută crearea propriului comandament de „impact la distanță mare”, ceea ce indică o accelerare a competiției de capabilități în zona dronelor și a loviturilor la distanță. Cine este Denis Liamin și ce mandat primește Într-o ședință televizată cu șefii Ministerului Apărării, Putin i-a spus lui Liamin că este „unul dintre cei mai calificați specialiști” pentru a prelua comanda noilor forțe și i-a cerut să finalizeze formarea acestora, urmând să preia comanda „în viitorul apropiat”. Liamin a fost anterior șef de Stat Major al grupului „Centru” al forțelor ruse care luptă în Ucraina. A absolvit o școală de comandă a tancurilor și are experiență în forțele terestre. Putin a descris grupul „Centru” drept o componentă cheie a eforturilor Rusiei de a cuceri întreaga regiune Donețk, o prioritate pentru Moscova. Remaniere în lanț: logistică militară, schimbări de comandă În aceeași întâlnire, Putin a anunțat și o remaniere: șeful grupului „Centru”, Valeri Solodciuk, ar urma să preia o funcție nouă, cu responsabilitate pentru întreaga logistică militară. În locul lui, la comanda grupului „Centru” ar urma să vină Andrei Ivanaiev, care a condus anterior grupul de forțe „Est”. [...]
O posibilă negociere politică în jurul finalei CM 2030 riscă să complice decizia FIFA , după ce Gianni Infantino ar fi condiționat sprijinul public al Federației Regale Marocane de Fotbal de promisiunea găzduirii finalei, potrivit Digi24 , care citează relatări din presa internațională. Infantino a convocat o ședință de criză la Rabat, în complexul Mohammed VI din Salé, lângă capitala Marocului, într-un moment în care ar fi „mai vulnerabil ca niciodată” în funcția de președinte al FIFA. În acest context, el ar fi promis Marocului organizarea finalei Cupei Mondiale din 2030, în condițiile în care și Spania își dorește să găzduiască finala pe stadionul Santiago Bernabéu din Madrid, relatează Le Figaro. Ce ar fi cerut Infantino și ce miză are Marocul Potrivit unor dezvăluiri atribuite publicației „The Times”, Infantino ar fi solicitat un sprijin public din partea Federației Regale Marocane de Fotbal, condusă de Fouzi Lekjaa, în schimbul finalei din 2030. Finala ar urma să se joace pe noul stadion Hassan II din Casablanca, cu 115.000 de locuri, a cărui construcție trebuie finalizată până în decembrie 2027, notează Le Figaro, citată de News.ro. Reacția FIFA: „falsă și înșelătoare” Informația a fost dezmințită rapid de FIFA prin intermediul agenției spaniole EFE. Forul mondial a transmis că promisiunea ar fi „falsă și înșelătoare” și că o decizie privind finala va fi luată „la momentul potrivit”. În prezent, Cupa Mondială din 2030 este coorganizată de Spania, Portugalia și Maroc, cu trei meciuri din faza grupelor programate în Uruguay, Paraguay și Argentina, mai scrie Le Figaro. De ce contează: presiune internă înaintea congresului FIFA Materialul indică și o tensiune crescândă în jurul conducerii FIFA. Infantino ar fi fost părăsit în ultimele ore de mai mulți colaboratori, inclusiv Arsène Wenger, însă nu ar intenționa să demisioneze și ar încerca să obțină declarații publice de susținere din partea mai multor țări. În același timp, Arabia Saudită – descrisă drept unul dintre susținătorii tradiționali ai lui Infantino și desemnată gazdă a Cupei Mondiale din 2034 – s-ar fi remarcat prin tăcere, potrivit „The Times”, o atitudine care „l-ar îngrijora” pe șeful FIFA. Următorul congres FIFA va avea loc la Rabat, în martie 2027, când va fi ales președintele pentru următorii patru ani. Dacă ar interveni o plecare rapidă sau dacă Infantino ar pierde alegerile, promisiunea privind finala din 2030 ar putea fi pusă sub semnul întrebării sau chiar anulată în favoarea Spaniei, potrivit aceleiași relatări. [...]
Publicarea declarației de avere a Mirabelei Grădinaru aduce în prim-plan un profil financiar dominat de venituri salariale și moșteniri imobiliare , cu puține economii în conturi, potrivit datelor prezentate de Libertatea din documentul urcat pe site-ul Administrației Prezidențiale. Nicușor Dan a explicat că decizia de a publica declarațiile partenerei sale a fost luată „în spiritul transparenței” și „pentru a înlătura orice speculații”, conform postărilor sale de pe rețelele de socializare. Venituri: salariu de la Automobile-Dacia Conform declarației de avere, Mirabela Grădinaru a încasat anul trecut 158.360 de lei de la Automobile-Dacia SA, echivalentul unui salariu lunar de 13.196 de lei. Active imobiliare: teren cumpărat în Ilfov și moșteniri în Vaslui La capitolul proprietăți, documentul indică: un teren de 1.152 mp la Moara Vlăsiei (Ilfov), cumpărat; șase terenuri în satul Zăpodeni (Vaslui), moștenite de la bunici; un teren intravilan în municipiul Vaslui, moștenit de la tată. În privința locuințelor, Mirabela Grădinaru a declarat că a moștenit părți din două case de locuit: una în Zăpodeni și alta în Vaslui, moștenite de la tată și bunici. Mașini, conturi și credite: conturi „goale” și două împrumuturi la bancă Declarația menționează două autoturisme: un Renault Clio (2016) și un Opel Vectra (1992). La active financiare, sunt trecute două conturi la ING Bank și Banca Transilvania, dar cu sold zero. În același timp, apare un împrumut acordat în nume personal, de 116.563 de lei, către Asociația S.O.S. ORAȘUL, unde Mirabela Grădinaru este președinte. La datorii, sunt menționate două credite la ING Bank: unul de 1.760 de lei și altul de 50.000 de lei. [...]
