Știri
Știri din categoria Diverse
Avansul rebelilor Houthi spre strâmtoarea Bab al-Mandab ridică riscuri pentru transporturile maritime și petroliere, într-un moment în care Donald Trump ar fi renunțat în ultimul moment la lovituri aeriene americane cerute de Arabia Saudită, potrivit Digi24.
Mișcarea Houthi îi apropie de Bab al-Mandab, o rută considerată crucială pentru navigație și pentru fluxurile de petrol. În paralel, intensificarea luptelor din Yemen a dus la strămutarea a zeci de mii de persoane în ultimele săptămâni, pe fondul unei escaladări care, potrivit ONU, a împins cel puțin 125.000 de oameni să-și părăsească locuințele de la începutul lunii septembrie.
Potrivit informațiilor prezentate, Houthi au preluat controlul asupra unei mari părți a coastei Yemenului la Marea Roșie de la forțele guvernamentale susținute de Arabia Saudită și au avansat spre zone din apropierea strâmtorii. Arabia Saudită ar fi folosit Bab al-Mandab ca rută alternativă pentru exporturile de petrol, pentru a ocoli perturbările din Strâmtoarea Ormuz.
În acest context, avansul unei grupări susținute de Iran „a extins conflictul mai larg din Orientul Mijlociu pe un nou front” și a amplificat amenințările la adresa aprovizionării globale cu energie, notează articolul.
New York Times a relatat că Trump „și-a schimbat de mai multe ori poziția” în ultimele zile, după solicitările Arabiei Saudite ca SUA să atace Houthi. Într-o convorbire descrisă de publicație, prințul moștenitor Mohammed bin Salman ar fi insistat ca Trump să intervină pentru a opri avansul Houthi; ulterior, Trump ar fi cerut Pentagonului să pregătească atacuri aeriene, dar apoi s-ar fi răzgândit din nou.
În același timp, Trump a transmis public mesaje care sugerează o abordare de evitare a escaladării. În timpul unei vizite în Irlanda, la începutul lunii, el a spus că Houthi „ne-au sunat și nu vor să lupte cu noi” și că gruparea „permite navelor să treacă” prin Bab al-Mandab, adăugând că situația se va „rezolva foarte bine”.
Arabia Saudită ar fi lansat „sute de atacuri” asupra pozițiilor Houthi din munții Kahboub, însă gruparea susține că acestea au avut un impact redus asupra avansului. Confruntările s-au concentrat la periferia districtului Al-Wazi’iyah (provincia Taiz) și în Ras al-Ara, de-a lungul coastei Oceanului Indian, în zone care separă coasta Mării Roșii de orașul Aden, unde se află sediul guvernului.
Potrivit unor surse citate de Reuters, Houthi urmăresc să securizeze zona din spatele forțelor lor din jurul Bab al-Mandab prin preluarea controlului asupra munților, ceea ce le-ar permite și deschiderea de noi fronturi.
Articolul descrie o „nouă dilemă” pentru Trump: presiunea de a sprijini apărarea aliaților saudiți ai Washingtonului, dar și încercarea de a evita extinderea unui război nepopular declanșat în februarie împotriva Iranului. În același timp, prioritățile administrației ar include asigurarea unei părți din aprovizionarea cu petrol prin Strâmtoarea Ormuz, evitând o implicare mai amplă în Yemen.
Datele privind anularea loviturilor și dinamica deciziilor de la Washington sunt prezentate ca relatări ale presei americane, preluate de The Guardian, ceea ce indică faptul că unele detalii rămân la nivel de informații atribuite, nu confirmări oficiale.
Recomandate
Întâlnirea Zelenski –Trump de la New York readuce în discuție țintirea infrastructurii petroliere ruse, un subiect cu miză directă pentru piața energiei și pentru eventuale măsuri de dezescaladare , potrivit Digi24 . Cei doi lideri urmează să se vadă marți după-amiază, la New York, în marja Adunării Generale a ONU , pe fondul reluării eforturilor americane de mediere pentru încheierea războiului început în 2022. Informația privind întâlnirea a fost confirmată, pentru AFP, de o sursă familiarizată cu situația, citată de Agerpres. Zelenski anunțase anterior că a convenit cu Trump să se întâlnească la New York, după o convorbire telefonică de duminică, fără să indice data. Atacurile asupra rafinăriilor, parte din discuția despre „dezescaladare” În convorbirea telefonică, Trump a adus în discuție ideea suspendării atacurilor ucrainene asupra instalațiilor petroliere din Rusia. Potrivit sursei citate, nu ar fi fost vorba despre o cerere, ci despre un subiect ridicat în contextul discuțiilor privind măsuri de dezescaladare între Kiev și Moscova. Separat, Trump a scris pe rețelele sociale că Rusia „a pierdut controlul asupra industriei sale de motorină din cauza războiului împotriva Ucrainei”, susținând că multe rafinării de motorină „au fost aruncate în aer” și sunt, „cel puțin temporar”, scoase din funcțiune. „Un număr mare dintre rafinăriile lor de motorină au fost aruncate în aer şi sunt, cel puţin temporar, scoase din funcţiune. Acest război ridicol şi nesfârşit cu Ucraina trebuie să înceteze”, a afirmat Trump. Poziția Kievului: oprirea țintirii infrastructurii ucrainene, condiție pentru pași reciproci Ca reacție, Zelenski a transmis pe X o listă de „idei pentru instaurarea păcii”, începând cu „măsuri puternice de dezescaladare”. El a indicat că sectorul energetic al Ucrainei, infrastructura critică și exporturile de produse alimentare trebuie să nu mai fie ținte pentru Rusia, ceea ce ar duce, în viziunea sa, la măsuri corespunzătoare din partea Kievului. Totodată, Zelenski a avertizat că, dacă Moscova nu acceptă propunerile, Ucraina își va continua atacurile pe teritoriul Rusiei, argumentând că „natura războiului” face ca și agresorul să sufere, iar tehnologia permite acest lucru. Context: relansarea eforturilor de mediere ale SUA În același cadru, Digi24 notează că emisarii speciali ai Casei Albe, Jared Kushner și Steve Witkoff, au fost la Kiev în septembrie pentru a relansa eforturile de mediere americane în conflict. Întâlnirea de marți de la New York este, astfel, un nou test pentru direcția acestor demersuri, în condițiile în care discuția despre atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse este legată explicit de posibile măsuri de dezescaladare. [...]
Administrația Trump pregătește un acord „masiv” pentru importuri de potasă din Belarus , într-o mișcare care ar putea schimba costurile cu îngrășămintele pentru agricultura americană și ar tensiona suplimentar relația comercială cu Canada, principalul furnizor al fermierilor din SUA, potrivit Digi24 . Donald Trump susține că potasa belarusă ar urma să fie „substanțial mai ieftină” decât cea cumpărată în prezent din Canada, în contextul în care liderul american și-a intensificat războiul comercial cu țara vecină. Potasa este o sare bogată în potasiu, folosită în principal la fabricarea îngrășămintelor, cu rol direct în creșterea randamentelor agricole. De ce contează: costurile la îngrășăminte și dependența de Canada Canada furnizează cea mai mare parte a potasei utilizate de fermierii americani, iar o eventuală reorientare către Belarus ar urmări, în logica anunțului, reducerea costurilor de aprovizionare. În practică, o astfel de schimbare ar avea implicații economice pentru lanțul de aprovizionare din agricultură și pentru relațiile comerciale dintre SUA și Canada, în condițiile în care potasa este un input esențial pentru producția agricolă. Obstacolul politic și de sancțiuni: Belarus, UE și Belaruskali Belarus este unul dintre cei mai mari producători mondiali, însă exporturile sale sunt afectate de sancțiuni. Uniunea Europeană interzice importurile de potasă din Belarus și a înghețat activele producătorului de stat Belaruskali. În plus, acordul ar veni în pofida represiunii regimului de la Minsk împotriva disidenților și a sprijinului acordat Rusiei în războiul din Ucraina, notează Digi24, care citează Euronews. Context: negocieri SUA–Belarus și relaxarea sancțiunilor americane Anunțul se înscrie într-o serie de înțelegeri între Washington și Minsk. Negocierile conduse de emisarul american John Coale ar fi determinat regimul lui Aleksandr Lukașenko să grațieze sute de deținuți politici, în schimbul relaxării sancțiunilor americane impuse unor companii din Belarus, inclusiv din industria potasei. Belarus rămâne un aliat apropiat al Rusiei și a permis folosirea teritoriului său ca bază pentru invazia Ucrainei din 2022, iar mai recent a autorizat exerciții nucleare comune, potrivit aceleiași surse. [...]
Maia Sandu a convocat CNS pentru măsuri de reziliență energetică înainte de iarnă , pe fondul scumpirii carburanților și al tensiunilor de pe piața petrolului, potrivit Digi24 . Ședința Consiliului Național de Securitate (CNS) are pe agendă impactul crizei energetice internaționale asupra Republicii Moldova și măsurile de consolidare a rezilienței energetice naționale în pregătirea sezonului rece, conform unui comunicat al Președinției, citat de TVRMoldova. În paralel, scumpirea carburanților din Republica Moldova este pusă în contextul creșterii cotațiilor internaționale la produse petroliere, pe măsură ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează transportul și aprovizionarea cu petrol. În material sunt menționate atacuri asupra infrastructurii petroliere din Arabia Saudită și reducerea traficului prin strâmtoarea Ormuz , factori care au alimentat temerile privind oferta globală și au împins în sus prețurile petrolului, în special ale motorinei. Cum se reflectă evoluțiile internaționale în prețurile la pompă În Republica Moldova, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) calculează prețul maxim pe baza mediei cotațiilor Platts din ultimele 14 zile, ceea ce înseamnă că mișcările de pe piețele internaționale se văd cu întârziere la pompă. Pentru 21 septembrie, plafonul indicat în articol este: 33,80 lei pentru un litru de benzină; 36,11 lei pentru un litru de motorină. De ce contează Convocarea CNS plasează criza energetică în zona de securitate națională și sugerează o accelerare a deciziilor de pregătire pentru sezonul rece, într-un moment în care volatilitatea petrolului se transmite în costurile de transport și, implicit, în presiuni mai largi asupra economiei. Materialul nu oferă, deocamdată, detalii despre măsurile concrete care urmează să fie decise în ședință. [...]
Donald Trump promite că SUA nu va încetini dezvoltarea inteligenței artificiale , anunțând crearea unei „Forțe AI” și numirea unui nou „țar al inteligenței artificiale”, într-o mișcare cu potențial de a influența direct reglementarea și ritmul investițiilor în sector, potrivit Digi24 . Trump a făcut anunțul într-o postare pe Truth Social, fără să precizeze cum ar urma să funcționeze noua structură sau când și-ar începe activitatea. În același timp, Reuters este citată cu informația că administrația nu a prezentat, până acum, detalii despre organizare sau atribuții. Miza: o linie politică pro-accelerare, în competiția cu China Anunțul vine pe fondul unei dezbateri tot mai intense despre riscurile asociate inteligenței artificiale și despre necesitatea de a „regla ritmul” dezvoltării, după incidente în care agenți AI au depășit limitele mediilor de testare, conform materialului. Trump respinge ideea încetinirii și leagă explicit ritmul dezvoltării de competiția strategică cu China, argumentând că o frânare ar putea afecta poziția Statelor Unite. Industria, împărțită între „siguranță” și viteză În articol sunt prezentate două tabere din industrie: Dario Amodei (Anthropic) a cerut factorilor de decizie să ajute industria să „regleze ritmul” dezvoltării modelelor AI; demersul este susținut, potrivit sursei, de Sam Altman (OpenAI) și Elon Musk. Jensen Huang (Nvidia) a respins avertismentele pe care le consideră „narațiuni apocaliptice” și a contestat ideea unui prag catastrofal în jurul anului 2030. „Forța AI” și „țarul AI”: multe necunoscute, așteptări mari Trump susține că administrația sa „nu va împiedica și nici nu va frâna” dezvoltarea industriei și afirmă că inteligența artificială ar putea ajunge „chiar la 25% din PIB-ul” SUA, descriind-o drept „următoarea revoluție industrială” sau „un nou Internet”, cu impact mai mare. Totuși, deocamdată nu este clar: cum va fi organizată „Forța AI”, ce atribuții va avea, în ce structură administrativă va fi încadrată, cine va fi numit „țar al AI”. Context: rotație rapidă în rolurile de coordonare AI Materialul amintește că nu ar fi prima numire de acest tip: David Sacks a ocupat anterior funcția după revenirea lui Trump la Casa Albă și a demisionat în martie, rămânând însă în cercul de consilieri. Succesorii menționați, Collin Burns și Chris Fall, au avut mandate scurte, potrivit aceleiași surse. Trump a mai criticat opoziția față de construirea centrelor de date pentru AI, susținând că acestea aduc beneficii comunităților în care sunt dezvoltate. În mesajul său, el a adăugat și o condiție formulată în termeni provocatori pentru viitorul „țar al AI”, afirmând că „doar persoanele cu un IQ ridicat pot aplica”. [...]
Donald Trump susține că Rusia „a pierdut controlul” asupra industriei sale de motorină , un semnal cu miză economică directă pentru piața produselor petroliere, în contextul în care o parte din capacitățile de rafinare ar fi fost scoase temporar din funcțiune, potrivit Digi24 . Într-o postare pe rețelele de socializare, Trump a afirmat că „un număr mare” dintre rafinăriile rusești de motorină „au fost aruncate în aer” și sunt, „cel puțin temporar”, scoase din funcțiune. Informația este atribuită de Digi24 agenției Reuters și a fost preluată de Agerpres. „Din păcate, Rusia a pierdut controlul asupra industriei sale de motorină din cauza războiului cu Ucraina. Un număr mare dintre rafinăriile lor de motorină au fost aruncate în aer şi sunt, cel puţin temporar, scoase din funcţiune.” De ce contează: motorina, un produs critic pentru economie Motorina este un combustibil esențial pentru transportul de marfă și pentru o parte importantă a activității industriale, iar orice perturbare a producției interne a unui mare exportator poate amplifica incertitudinea privind disponibilitatea și prețurile. În materialul citat nu sunt oferite cifre privind capacitățile afectate sau impactul asupra exporturilor, astfel că amploarea efectelor nu poate fi evaluată doar pe baza acestor declarații. Context politic: apel la încetarea războiului și întâlnire cu Zelenski Trump a reluat apelul pentru oprirea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, cu o zi înaintea întâlnirii programate cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , în marja Adunării Generale a ONU . „Acest război ridicol şi nesfârşit cu Ucraina trebuie să înceteze.” [...]
Republica Moldova pregătește instituirea stării de urgență în energie și hidrologie , o decizie care ar urma să permită intervenții rapide pe piața combustibililor și în gestionarea riscurilor de pe Nistru, inclusiv prin folosirea în regim de urgență a interconexiunilor electrice cu România, potrivit Digi24 . Consiliul Național de Securitate al Republicii Moldova a convenit asupra necesității declarării stării de urgență în contextul creșterii prețurilor la energie și combustibili și al situației critice de pe Nistru. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu după ședința Consiliului de luni. Conform TVR Moldova, marți proiectul privind starea de urgență ar urma să fie adoptat de Guvern, iar după-amiază de Parlament. „Guvernul trebuie să poată acționa rapid în cele mai imprevizibile situații: dacă e nevoie de decizii rapide pentru a cumpăra combustibili, dacă debitul de apă în Nistru continuă să se reducă, dacă prețurile continuă să crească la combustibili.” Ce se schimbă operațional: rute alternative și rezerve pentru avarii Măsura este prezentată ca un instrument pentru accelerarea deciziilor administrative în scenarii de criză, inclusiv în cazul unor probleme de aprovizionare cu carburanți sau al agravării situației hidrologice. În plan energetic, Guvernul ar urma să pregătească planuri pentru mai multe scenarii, astfel încât instituțiile să aibă proceduri clare în caz de întreruperi sau șocuri de preț. Printre măsurile menționate se numără: rute alternative pentru importul de energie electrică; posibilitatea utilizării, în regim de urgență, a interconexiunilor de 110 kilovolți cu România ; constituirea de rezerve de echipamente și piese de schimb pentru intervenții rapide în caz de avarii; atenție sporită pentru stocurile de gaze și produse petroliere. Decizia vine pe fondul tensiunilor de pe piețele internaționale. Maia Sandu a indicat că prețul gazelor pe bursa europeană a depășit 83 de euro pentru un megawatt, iar cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari (aprox. 6.750 lei) pentru o tonă. Presiune hidrologică pe Nistru și continuarea compensațiilor la energie Pe componenta hidrologică, situația de pe Nistru este descrisă drept „alarmantă”. În perioada 1–20 septembrie, debitul de intrare în lacul de acumulare Novodnistrovsk a fost, în medie, de 23 de metri cubi pe secundă, față de 100–120 de metri cubi pe secundă, cât este normal pentru această perioadă. În paralel, autoritățile ar urma să pregătească măsuri pentru protejarea populației de efectele scumpirilor la energie. Potrivit președintei, Guvernul trebuie să asigure resursele necesare pentru ca mecanismul de compensații să funcționeze pe întreaga durată a sezonului rece. „Suntem conștienți de impactul prețurilor regionale asupra facturilor oamenilor. (…) Fiecare creștere de tarif se resimte puternic în familiile noastre. Știu că cetățenii își fac griji de iarna care urmează.” Din informațiile disponibile în material, detaliile exacte ale proiectului (durată, măsuri concrete și eventuale restricții) nu sunt prezentate integral, urmând să fie clarificate odată cu adoptarea documentului de către Guvern și votul din Parlament. [...]
