Știri
Știri din categoria Diverse
Donald Trump susține că Rusia „a pierdut controlul” asupra industriei sale de motorină, un semnal cu miză economică directă pentru piața produselor petroliere, în contextul în care o parte din capacitățile de rafinare ar fi fost scoase temporar din funcțiune, potrivit Digi24.
Într-o postare pe rețelele de socializare, Trump a afirmat că „un număr mare” dintre rafinăriile rusești de motorină „au fost aruncate în aer” și sunt, „cel puțin temporar”, scoase din funcțiune. Informația este atribuită de Digi24 agenției Reuters și a fost preluată de Agerpres.
„Din păcate, Rusia a pierdut controlul asupra industriei sale de motorină din cauza războiului cu Ucraina. Un număr mare dintre rafinăriile lor de motorină au fost aruncate în aer şi sunt, cel puţin temporar, scoase din funcţiune.”
Motorina este un combustibil esențial pentru transportul de marfă și pentru o parte importantă a activității industriale, iar orice perturbare a producției interne a unui mare exportator poate amplifica incertitudinea privind disponibilitatea și prețurile. În materialul citat nu sunt oferite cifre privind capacitățile afectate sau impactul asupra exporturilor, astfel că amploarea efectelor nu poate fi evaluată doar pe baza acestor declarații.
Trump a reluat apelul pentru oprirea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, cu o zi înaintea întâlnirii programate cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în marja Adunării Generale a ONU.
„Acest război ridicol şi nesfârşit cu Ucraina trebuie să înceteze.”
Recomandate
Kremlinul își amplifică mesajele despre „câștiguri” în Ucraina înainte de ONU , într-o încercare de a induce ideea unei înfrângeri inevitabile a Kievului și de a slăbi sprijinul aliaților, potrivit Digi24 , care citează o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Miza este una de influență politică și diplomatică: ISW apreciază că Ministerul rus al Apărării folosește raportări exagerate despre avansuri pe front pentru a convinge Ucraina și partenerii săi că apărarea ucraineană ar fi „în pragul colapsului” și că ar trebui să capituleze în fața unei pretinse victorii inevitabile a Rusiei. Ce susține Rusia și ce estimează ISW Pe 19 septembrie, Ministerul rus al Apărării a afirmat că, de la începutul anului 2026, trupele ruse ar fi capturat peste 5.300 de kilometri pătrați și peste 220 de localități în Ucraina, inclusiv peste 670 de kilometri pătrați și 27 de localități doar în luna septembrie. ISW contrazice aceste cifre și spune că, în realitate, forțele ruse ar fi capturat 147,7 kilometri pătrați și 40 de localități în acest an, pierzând în total 20 de localități. Chiar și dacă sunt incluse zonele în care trupele ruse au pătruns, dar pe care nu le controlează, totalul ar ajunge la 718,8 kilometri pătrați, „semnificativ mai puțin” decât susține Kremlinul. În același timp, estimările ISW indică faptul că forțele ucrainene au eliberat cel puțin 972,56 kilometri pătrați și 60 de localități în 2026. De ce contează momentul: vârful atenției internaționale Analiștii ISW notează că retorica s-a intensificat în perioada de vârf a alegerilor pentru Duma de Stat a Rusiei și în ajunul deschiderii Adunării Generale a ONU de la New York , când atenția internațională asupra războiului este maximă. În această logică, supraevaluarea câștigurilor pe front funcționează ca instrument de presiune: nu schimbă neapărat realitatea militară, dar poate influența percepții, poziționări publice și, implicit, coeziunea sprijinului extern pentru Ucraina. O explicație alternativă: „cultura minciunii” în raportări Exagerările ar putea avea și o cauză internă, nu doar una propagandistică, potrivit RBC Ukraine, citată în material: o „cultură a minciunii constante” în armata rusă, care ar alimenta raportări distorsionate în lanț. ISW mai susține că „realitatea este exact opusă” celei proiectate de Moscova: Ucraina ar deține inițiativa strategică și operațională de la sfârșitul lui 2025, iar Rusia nu ar fi înregistrat practic niciun avans din martie 2026, în timp ce Ucraina a desfășurat contraatacuri în sectoarele Kupiansk, Oleksandrivka și Lyman. În cadrul Operațiunii Vivaldi , Forțele Armate ale Ucrainei ar fi eliberat noi localități din nordul regiunii Donețk și ar continua ofensiva, conform informațiilor prezentate. [...]
Coreea de Nord și-a finanțat relansarea economică din exporturi de armament către Rusia , iar acest flux de bani i-a întărit poziția externă și i-a redus presiunea de a negocia cu SUA, potrivit Digi24 , care citează o analiză The Insider . Banca centrală a Coreei de Sud a estimat în iulie că economia nord-coreeană a crescut cu peste 3% pentru al treilea an consecutiv, cel mai bun rezultat de la introducerea pachetului amplu de sancțiuni internaționale din 2017 . După pandemie, țara ieșise „mai săracă și mai izolată”, pe fondul închiderii granițelor și al restricțiilor care îi limitau comerțul. Banii din războiul din Ucraina: muniție, rachete și trupe Motorul financiar al acestei reveniri este descris ca venind „din afara țării”, prin cooperarea militară cu Rusia. Phenianul a devenit un furnizor major de muniție de artilerie și rachete balistice pentru Moscova, care ar fi primit peste 15 milioane de obuze, potrivit estimărilor serviciilor de informații din Coreea de Sud. În termeni de venituri, articolul indică două repere: exporturile de armament ar fi adus peste 10 miliarde de dolari (aprox. 45 miliarde lei) în perioada 2023–2025, sumă raportată la un PIB anual estimat la circa 27 de miliarde de dolari; trimiterea a 15.000 de soldați nord-coreeni în Rusia ar fi generat „alte sute de milioane de dolari”. Efecte economice și operaționale vizibile în Phenian Pe fondul acestor resurse, guvernul nord-coreean a anunțat finalizarea unui program de construire a 50.000 de apartamente noi în Phenian, prin transformarea unor terenuri agricole în cartiere cu clădiri înalte. Vizitatorii reveniți după pandemie ar fi remarcat schimbări la nivelul economiei urbane: taxiuri comandate prin aplicație, plăți cu cod QR, servicii de livrare pentru alimente și medicamente, spații comerciale și restaurante noi, precum și o prezență mai vizibilă a „economiei telefoanelor inteligente”. În același timp, sunt menționate străzi și parcări mai aglomerate și un „val” de mașini importate, în special din China, în pofida sancțiunilor ONU. O poziție externă mai puternică: Moscova și Beijingul, în paralel Analiza citată susține că apropierea de Rusia a schimbat statutul internațional al Phenianului: Coreea de Nord ar primi combustibil, echipament militar avansat și tehnologii în domenii precum apărarea antiaeriană, dezvoltarea rachetelor și a sateliților. În același timp, reluarea comerțului cu China și faptul că Phenianul are o alternativă de sprijin prin Moscova ar crește valoarea sa pentru Beijing. Concluzia este că Kim Jong Un poate obține avantaje economice din partea Chinei și beneficii militare și diplomatice din partea Rusiei, limitând capacitatea fiecăruia de a-i domina politica. Ce urmează: mai puține motive pentru negocieri cu SUA Materialul notează că revenirea lui Donald Trump la Casa Albă ar face din nou posibilă diplomația directă SUA–Coreea de Nord, însă Kim ar avea „mai puține motive” să negocieze. Este amintit și anunțul din 16 august privind „reducerea substanțială” a participării SUA la exercițiile militare anuale cu Coreea de Sud, justificat de Trump prin costuri și prin semnalul „ostil” transmis Phenianului. În acest context, analiza avertizează că o eventuală reluare a negocierilor ar avea loc cu o Coree de Nord mai puternică economic și mai bine adaptată la actuala configurație geopolitică, ceea ce poate complica atât regimul de sancțiuni, cât și obiectivul de limitare a programelor sale militare. [...]
Google a fost amendată cu 403 milioane de euro (aprox. 2,0 miliarde lei) și are șase luni să-și alinieze practicile la GDPR , după ce autoritatea irlandeză de protecție a datelor a constatat nereguli în prelucrarea datelor de localizare, potrivit Stirile Pro TV . Comisia pentru Protecţia Datelor din Irlanda (DPC) a anunțat sancțiunea luni, precizând că supraveghează Google în Uniunea Europeană deoarece sediul european al companiei este în Dublin. Pe lângă amendă, DPC a dispus ca Google să-și ajusteze sistemele de prelucrare a datelor în conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) în termen de șase luni. Ce a vizat investigația și ce funcții sunt menționate Decizia vine după o investigație deschisă în februarie 2020 asupra Google Ireland Limited, în urma plângerilor depuse de mai multe organizații europene de protecție a consumatorilor. Plângerile au vizat „prelucrarea de către companie a datelor de localizare în legătură cu anumite servicii și produse”. DPC spune că investigația s-a concentrat pe trei funcții ale Google, considerate ca încălcând GDPR, pentru perioada de la intrarea în vigoare a regulamentului (mai 2018) până în februarie 2020: „Activitatea web și în aplicații” „Istoricul locațiilor” „Precizia locației” Reacția Google și ce urmează În replică, un purtător de cuvânt al Google a transmis că dosarul se referă la „reguli istorice” care ar fi fost între timp actualizate. „Acest caz privește reguli istorice care au fost actualizate între timp. Începând cu 2019, practicile noastre au evoluat semnificativ și am lansat instrumente robuste care simplifică gestionarea datelor de localizare.” Separat de acest caz, Google este vizată de alte trei investigații ale DPC, „toate într-un stadiu avansat”, potrivit autorității irlandeze. Ca reper al severității sancțiunilor DPC, cea mai mare amendă a instituției a fost aplicată în 2023 companiei Meta : 1,2 miliarde de euro, pentru transferuri de date către Statele Unite, în contextul îngrijorărilor privind supravegherea de către serviciile secrete americane. [...]
Perchezițiile DIICOT la locuința lui Călin Georgescu ridică miza dosarului de înșelăciune , după ce anchetatorii ar fi găsit o legitimație „diplomatică” suspectată ca fiind falsă și un aparat de bruiaj, potrivit Stirile Pro TV . Elementele indică posibile fapte conexe și pot complica ancheta, dincolo de prejudiciul reclamat. Surse judiciare citate de Agerpres spun că în vila din Mogoșoaia a fost găsită o legitimație intitulată „DIPLOMATIC ID” – „Order of Malta”, pe numele „senatorului” Călin Georgescu, cu fotografia acestuia. Anchetatorii bănuiesc că documentul este fals. Tot în cadrul verificărilor, procurorii ar fi descoperit în mașina lui Georgescu un aparat de bruiaj (menționat ca „rabbler”), despre care sursa arată că ar fi fost folosit pentru a bloca ascultarea și înregistrarea convorbirilor. Fostul candidat la Președinție urma să fie dus la sediul DIICOT pentru audieri. La DIICOT a fost adus și omul de afaceri Ionel Rusen, conform aceleiași relatări. Contextul economic al dosarului: prejudiciu de 1,1 milioane euro Călin Georgescu a fost ridicat luni dimineață și dus la locuința sa pentru a asista la percheziții într-un dosar de înșelăciune, cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei), potrivit informațiilor din articol. Ancheta a pornit de la o plângere depusă de Răzvan Leu, om de afaceri din Buzău, care susține că ar fi fost păgubit de Georgescu cu suma de un milion de euro (aprox. 5 milioane lei). Leu ar fi fost atras într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, pentru care ar fi fost necesară o linie de credit. Cum ar fi funcționat schema, potrivit plângerii Din relatarea publicată reiese următorul traseu al discuțiilor și intermedierilor: Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să ia legătura cu Ionel Rusen, prezentat drept „om de încredere”; Rusen i-ar fi prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, descris ca reprezentant al unei bănci din Elveția; pentru obținerea creditului, lui Leu i s-ar fi cerut plata unei garanții de 1,1 milioane de euro, bani despre care se afirmă că ar fi ajuns să finanțeze campania lui Georgescu la prezidențiale; împrumutul nu s-ar fi mai realizat, iar Leu ar fi cerut restituirea unei garanții de un milion de euro, fără să își recupereze banii. Ce urmează în dosar depinde de audierile anunțate la DIICOT și de verificările privind autenticitatea documentului și proveniența dispozitivului de bruiaj, aspecte prezentate în acest stadiu ca suspiciuni ale anchetatorilor. [...]
Mobilizarea Jandarmeriei și a Poliției la sediul central al DIICOT din București a fost declanșată după ce zeci de susținători ai fostului candidat la prezidențiale Călin Georgescu s-au strâns în fața instituției, potrivit Stirile Pro TV . Jandarmeria Capitalei a anunțat că a dispus măsuri de ordine și siguranță publică pentru gestionarea situației. Conform comunicatului citat, autoritățile au amenajat un spațiu delimitat cu panouri metalice, pe trotuar, pentru separarea zonelor și menținerea unor „spații de siguranță”, astfel încât să fie asigurate accesul în instituție și desfășurarea traficului rutier din zonă. Polițiștii rutieri sunt prezenți pentru fluidizarea traficului și pentru prevenirea unor incidente, mai arată aceeași sursă. Contextul protestului este legat de ancheta în care este vizat Călin Georgescu. Luni dimineață, acesta a fost ridicat din trafic și dus acasă, unde anchetatorii au efectuat percheziții într-un dosar de înșelăciune. DIICOT a oferit, tot luni, detalii despre dosar, procurorii susținând că o parte din bani „ar fi urmat să fie folosiți în campania electorală” a lui Georgescu. [...]
Veneția ia în calcul o scumpire puternică a taxei de acces pentru turiștii de o zi, până la 30 de euro (aprox. 150 lei) din 2027 , într-o încercare de a face măsura mai eficientă ca instrument de descurajare a supraturismului, potrivit Stirile Pro TV . Autoritățile locale analizează și extinderea perioadei din an în care taxa se aplică. În prezent, nivelul este între 5 și 10 euro, însă viceprimarul Simone Venturini Zuin a spus că suma actuală este „prea scăzută” pentru a combate turismul excesiv, iar orice nou tarif pentru 2027 ar urma să fie discutat și agreat cu Guvernul, conform Agerpres, care citează publicația regională Il Gazzettino. „Actuala taxă, între cinci şi 10 euro, este accesibilă, virtual, pentru oricine, riscul este să nu mai aibă efectul descurajator pe care ar fi trebuit să-l aibă această măsură. Există discuţii să ajungem cu taxa chiar până la 50 de euro”, a declarat Zuin, adăugând însă că ar putea fi stabilit un maximum de 30 de euro. Cum funcționează taxa acum și ce bani a adus Schema a fost introdusă inițial ca test și se află în al treilea an, după ce în 2024 a fost aplicată doar 29 de zile, în primul sezon estival. În prezent, taxa este colectată în 60 de zile cu trafic maxim, în perioada aprilie–iulie, între 08:30 și 16:00. Regulile menționate în material: cei care rezervă cu cel puțin trei zile înainte plătesc 5 euro; cei care înnoptează în oraș sunt scutiți de taxa de intrare, dar plătesc taxa turistică pe noapte de cazare; în restul anului, vizitatorii de o zi pot intra gratuit. În acest sezon, Veneția a încasat peste 5,2 milioane de euro (aprox. 26 milioane lei) din vânzarea a aproape 680.000 de tichete de intrare. Anul trecut, orașul a raportat peste 720.000 de vizitatori de o zi, care au generat aproximativ 5,4 milioane de euro (aprox. 27 milioane lei). De ce contează: presiune pe oraș și eficiența măsurii Banii sunt destinați unei mai bune gestionări a turismului de masă. În același timp, criticii susțin că taxa nu îi descurajează pe turiști să vină. Materialul notează și un indicator al presiunii asupra orașului: în centrul istoric al Veneției mai locuiesc aproximativ 50.000 de persoane, un număr mai mic decât cel al paturilor de hotel din oraș. [...]
