Știri
Știri din categoria Diverse
Revocarea ambasadoarei Ucrainei la Washington deschide o nouă etapă în relația cu SUA, într-un moment în care Kievul își rearanjează echipa de vârf pe fondul unor anchete de corupție și al schimbărilor din administrație, potrivit Digi24.
Președintele Volodimir Zelenski a semnat un decret prin care a revocat-o din funcție pe Olha Stefanișîna, ambasadoarea Ucrainei în Statele Unite, relatează Ukrainska Pravda. Stefanișîna, fost vicepremier, a ocupat postul aproape un an, după ce numirea sa a fost semnată pe 27 august 2025.
Înainte de mandatul de ambasador, Stefanișîna a fost timp de o lună reprezentantă specială a șefului statului pentru dezvoltarea cooperării cu SUA, iar anterior a deținut funcția de viceprim-ministru pentru integrare europeană și euroatlantică.
Schimbarea de la Washington are loc în contextul unor modificări mai ample în administrația ucraineană, după demisia neașteptată a guvernului condus de Iulia Svîrîrdenko, la opt luni de la instalare.
Potrivit unei investigații POLITICO, citată de News.ro, acuzații iminente de delapidare la adresa Olhăi Stefanișîna ar fi accelerat decizia de remaniere. Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat pentru POLITICO, sub protecția anonimatului, că Ucraina „are nevoie de un ambasador puternic în America” și că Stefanișîna trebuie să revină în țară pentru a răspunde acuzațiilor autorităților anticorupție, chiar dacă acestea „nu sunt pe deplin juste”, iar cazul „este absurd”.
Digi24 notează că Stefanișîna nu a fost pusă oficial sub acuzare, însă a fost vizată de anchete inițiate în 2019 și 2025 de Biroul Național Anticorupție al Ucrainei și de Parchetul Special Anticorupție. Investigațiile ar viza, între altele:
Ambasadoarea a negat orice faptă ilegală.
În ceea ce privește succesiunea, deputatul ucrainean Iaroslav Jelezniak a afirmat, într-un videoblog despre remanierea lui Zelenski, că Iulia Svîrîrdenko ar urma să îi ia locul la Washington. Jelezniak a susținut că Svîrîrdenko a avut un rol în 2025 în renegocierea unui acord cu SUA privind mineralele critice, astfel încât să devină avantajos pentru ambele părți, și că ar avea relații bune cu actuala administrație americană.
La finalul lunii iulie, Stefanișîna negase că Zelenski i-ar fi cerut să demisioneze.
Recomandate
Ucraina vizează o creștere rapidă a presiunii asupra Rusiei până în toamna lui 2026 , într-o încercare de a forța un final al războiului înainte de iarnă, potrivit Digi24 . Mesajul președintelui Volodimir Zelenski conturează o strategie cu implicații economice directe: intensificarea sancțiunilor și a loviturilor asupra infrastructurii care susține efortul de război al Moscovei, pentru a crește costurile și a împinge Kremlinul spre negocieri. Zelenski a vorbit despre această țintă în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor ucraineni la Kiev, indicând toamna anului 2026 drept „perioadă optimă” pentru a forța Rusia să accepte pacea, fără a garanta însă un termen ferm. În același timp, liderul ucrainean l-a acuzat pe Vladimir Putin că se pregătește să prelungească războiul prin noi mobilizări și atacuri. „Vom depune toate eforturile pentru ca acest lucru să se întâmple înainte de venirea iernii, în toamnă. Însă înțelegem foarte bine cu cine avem de-a face și că Putin speră să continue acest război”. Presiune „diplomatică, economică și militară”, cu accent pe costuri Potrivit relatării, planul descris de Zelenski mizează pe combinarea mai multor instrumente până la un nivel la care Rusia „să nu mai aibă nicio alternativă viabilă la pace”, dar președintele ucrainean a admis că nu se poate anticipa cu certitudine când această presiune va produce rezultate. În această logică intră: eforturi diplomatice și măsuri coordonate cu guvernele partenere; sancțiuni economice „convenționale” impuse de aliați; atacuri ucrainene asupra unor instalații rusești care susțin efortul de război. Zelenski a folosit și termenul de „sancțiuni de lungă distanță”, explicat de Kiev ca referire la atacuri asupra instalațiilor rusești care sprijină războiul, alături de atacuri de distanță medie și sancțiuni economice. Ce urmează și care este limita anunțului Miza declarată este accelerarea presiunii înainte de sezonul rece, însă chiar Zelenski a subliniat că nu poate garanta calendarul. În paralel, avertismentul privind posibile mobilizări în Rusia sugerează, în lectura Kievului, un risc de prelungire a conflictului, ceea ce ar menține presiunea asupra economiilor implicate prin costuri militare, sancțiuni și perturbări ale fluxurilor energetice și logistice. [...]
Debitul Dunării la intrarea în România scade sub minimul istoric din 1985 , ceea ce amplifică riscurile operaționale pentru producția de energie și pentru gestionarea nivelurilor pe sectorul inferior al fluviului, potrivit Digi24 , care citează date ale Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA). La secțiunea Baziaș, debitul este estimat să scadă ușor până la 1.350 m³/s, sub recordul negativ de 1.400 m³/s consemnat în 1985. Pentru comparație, media multianuală a lunii august este de 3.900 m³/s, conform informațiilor prezentate. Efecte în lanț: intervenții pe Dunăre și presiune pe sistemul energetic INHGA precizează că estimările pentru secțiunea Cernavodă sunt orientative, din cauza intervențiilor din zona confluenței Dunării cu brațul Bala, care pot influența nivelurile. În aval de Porțile de Fier, debitele sunt prognozate „în general, în scădere”. În paralel, Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat că operațiunile desfășurate pentru dislocarea stâncii Pârjoaia, în apropierea brațului Bala, au fost un succes, fiind dislocată „o cantitate de piatră importantă”. Scopul intervenției este să prevină scăderea nivelului Dunării în zona Cernavodă, cu o țintă de creștere a nivelului apei de 10–12 cm, potrivit reprezentanților ANAR. Cernavodă: oprire controlată a Unității 1 Pe fondul debitului redus, Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită controlat în 28 iulie. Cele două unități ale centralei au o capacitate de 700 MWe fiecare și acoperă aproximativ 20% din producția României cu unități dispecerizabile (capacități care pot fi pornite/oprite și reglate la cerere). La finalul săptămânii trecute, autoritățile au declarat stare de alertă la nivel național pentru luna august, ca efect al scăderii producției de energie electrică, pe fondul secetei și al debitelor scăzute pe râuri și pe Dunăre. [...]
NATO este presată să-și întărească regulile de răspuns la „incursiunile” rusești , după ce o rachetă de croazieră a intrat în spațiul aerian al Poloniei, iar un fost ambasador american avertizează că lăsarea Varșoviei să gestioneze singură astfel de episoade crește riscul de escaladare și de testare a flancului estic, potrivit Digi24 . Daniel Fried , fost ambasador al SUA în Polonia, a declarat pentru TVP World că Alianța ar trebui să transmită Moscovei un avertisment explicit: incursiunile repetate cu rachete pe teritoriul aliaților ar trebui să ducă la măsuri de răspuns „care nu o să vă placă”. În același timp, el a susținut că Polonia „nu ar trebui să fie nevoită să-și asume singură această responsabilitate”, pentru că miza depășește un incident bilateral. Incidentul din Polonia și semnalul pentru flancul estic Potrivit informațiilor citate, o rachetă de croazieră rusă Kh-101 a pătruns joi în spațiul aerian polonez în timpul unui atac de amploare asupra vestului Ucrainei. Autoritățile poloneze au afirmat că racheta transporta o cantitate „semnificativă” de material exploziv și că s-a prăbușit în apropierea satului Tarnawa-Kolonia, în estul Poloniei, la aproximativ 80 de kilometri de granița cu Ucraina. Fried a încadrat episodul ca problemă de securitate colectivă, nu ca incident izolat care să fie gestionat doar de Varșovia. „Nu este un atac asupra Poloniei. Este un atac asupra Poloniei și a NATO în același timp.” Ce măsuri ar putea lua NATO, în viziunea fostului diplomat Fostul ambasador a spus că NATO ar trebui să ia în calcul instituirea unei „zone defensive” deasupra vestului Ucrainei, cu scopul de a intercepta rachetele rusești înainte ca acestea să ajungă pe teritoriul statelor aliate. În logica lui, o astfel de inițiativă ar trebui să fie una a întregii Alianțe, nu o acțiune separată a statelor de pe „linia frontului”. Argumentul său este că un răspuns lăsat exclusiv în sarcina Poloniei ar putea crea o vulnerabilitate strategică, prin posibilitatea ca Rusia să încerce să izoleze Varșovia și să reacționeze țintit împotriva ei. „Dacă responsabilitatea ar reveni doar Poloniei, rușii ar putea încerca să izoleze Polonia și să ia măsuri de represalii împotriva ei.” În același registru, Fried a cerut un mesaj direct către Kremlin: „Mesajul ar trebui transmis Moscovei: dacă continuați cu aceste absurdități, vom lua măsuri care nu vă vor plăcea.” Context: relația Polonia–Ucraina și riscul de fragmentare În paralel, Fried a comentat și relațiile polono-ucrainene, apreciind că pașii recenți ar indica o încercare a Kievului de a depăși lunile de tensiuni diplomatice cu Varșovia. El a descris întâlnirea dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul polonez Donald Tusk drept „un pas solid înainte”. Fostul diplomat a avertizat că disputele istorice prelungite ajung să servească intereselor Rusiei. „Certurile legate de secolul al XVII-lea sau de cel de-al Doilea Război Mondial reprezintă o fântână nesfârșită de resentimente, iar acest lucru nu aduce beneficii decât Rusiei.” Din informațiile disponibile în material nu rezultă dacă NATO discută deja formal măsuri de tip „zonă defensivă” deasupra vestului Ucrainei; declarațiile reflectă poziția lui Daniel Fried și presiunea politică pentru un răspuns aliat mai coerent la incidentele de la granița estică. [...]
Donald Trump pune „energia” și imigrația în centrul criticilor la adresa Europei , într-un mesaj care atinge direct costurile și direcția politicilor publice europene, potrivit Digi24 . Președintele SUA a susținut că „două lucruri omoară Europa”, indicând imigrația și energia. În declarații făcute presei în Biroul Oval, Trump a afirmat că „imigrația ilegală omoară Europa” și a cerut oprirea imigrației ilegale. Totodată, el a spus că „cunoaște Europa” „mai bine decât cei care o conduc” și că are „relații excelente” pe continent. Energie: atac la investițiile în eolian Pe componenta energetică, Trump a criticat explicit energia eoliană, susținând că investițiile în „mori de vânt” ar aduce pierderi financiare. În același context, președintele SUA a spus că îi „pare foarte rău” pentru ceea ce se întâmplă în Europa atât în privința migrației, cât și a energiei. Migrație și securitate: comparație cu SUA și Ceuta Trump a comparat situația din Europa cu cea din SUA din perioada în care democrații ar fi avut „granițele deschise”, afirmând că Statele Unite ar fi permis intrarea a „25 de milioane de oameni” sub conducerea lui Joe Biden și a democraților. El a legat comentariile și de „afluxul masiv de migranți” în enclava spaniolă nord-africană Ceuta, informație atribuită de Digi24 publicației La Vanguardia . În paralel, Trump s-a lăudat că SUA ar avea în prezent „cea mai bună graniță”, susținând că „nicio persoană nu a intrat” în ultimele 15 luni, după înăsprirea politicilor de imigrație prin deportări în masă, restricții de vize și securizarea frontierelor. În aceeași linie, el a spus că imigrația este „o problemă incredibilă pentru Europa” și a afirmat că poziția sa este împărtășită de membri ai administrației, inclusiv vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio. [...]
Disputa PSD–USR pe energia și PNRR riscă să blocheze decizii cu miză de 1 miliard de euro , după ce ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău (USR), l-a acuzat pe președintele PSD, Sorin Grindeanu , că „minte mult” și „amestecă subiectele” în dezbaterea despre strategia pentru conservarea biodiversității și despre producția de energie, potrivit Digi24 . Darău a reacționat după ce Grindeanu a susținut că Legea privind strategia pentru conservarea biodiversității – jalon în PNRR – ar putea bloca construcția de autostrăzi și de capacități de producție a energiei. Ministrul interimar spune că inițiativa este „obligație europeană” și că are o miză financiară importantă, invocând „un miliard de euro”. „Domnul Grindeanu minte mult şi amestecă foarte mult subiectele.” Miza: jalon PNRR și termen scurt de aprobare Irineu Darău a indicat că strategia privind biodiversitatea a fost inițiată de Diana Buzoianu, de la Ministerul Mediului, și că a ajuns în Parlament pe fondul presiunilor politice, într-un context de timp limitat. „Într-o lună trebuie aprobată.” În această cheie, conflictul politic se mută din zona de declarații în zona de calendar legislativ, cu potențial impact asupra îndeplinirii obligațiilor asumate de România în PNRR. Energia: acuzații despre capacități închise, investiții întârziate și lipsa stocării Pe tema energiei, Darău susține că USR „n-a avut niciodată Ministerul Energiei” și plasează responsabilitatea pentru scăderea capacității de producție și lipsa dezvoltării stocării (capacități care permit echilibrarea sistemului) în perioadele în care PSD a fost la guvernare. El a respins ideea că protecția mediului ar fi în contradicție inevitabilă cu energia, calificând-o drept „propagandă”. Ministrul a mai afirmat că Grindeanu ar fi prezentat drept „soluție salvatoare” un proiect legislativ depus de USR „încă de acum câțiva ani” și rămas blocat în Parlament. Ce propune PSD și ce urmează Conform aceleiași surse, Sorin Grindeanu a anunțat că parlamentarii PSD vor depune un proiect de lege care să interzică închiderea unor capacități de producție din sectorul energetic dacă nu există capacități noi care să le înlocuiască. Totodată, liderul PSD i-a cerut public premierului interimar Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru negocieri cu Comisia Europeană. În perioada următoare, două fronturi vor fi decisive: ritmul de adoptare în Parlament a strategiei privind biodiversitatea (în contextul termenului invocat de Darău) și forma finală a proiectului PSD privind condiționarea închiderii capacităților energetice, cu posibile implicații în relația cu Comisia Europeană. [...]
Asociația Prosumatorilor cere TVA 0% la fotovoltaice și baterii, o măsură care ar putea muta costul tranziției energetice dinspre buget spre investiții private , potrivit Știrile Pro TV . Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE) solicită Parlamentului adoptarea „în regim de urgență” a unui pachet fiscal inspirat din modelul german, care să permită aplicarea cotei zero de TVA pentru sisteme fotovoltaice de până la 27 kW și pentru bateriile de stocare aferente. Miza, în logica APCE, este accelerarea investițiilor în producția și stocarea „distribuită” (adică la nivel de consumator/prosumator, nu doar în centrale mari), pe fondul vulnerabilităților din sistemul energetic evidențiate în vara lui 2026: secetă severă, nivel scăzut al Dunării, diminuarea producției hidroenergetice și nucleare și presiune pe consum în orele de vârf. Ce schimbări fiscale propune APCE Asociația spune că va propune în sesiunea parlamentară din această toamnă un pachet legislativ care să includă: TVA 0% pentru sisteme fotovoltaice de până la 27 kW; TVA 0% pentru baterii de stocare și componentele esențiale ale instalației; TVA 0% pentru persoane fizice, ONG-uri, unități de cult, școli, spitale, entități publice și IMM-uri eligibile; eliminarea TVA-ului și a accizelor pentru energia electrică stocată și ulterior utilizată din baterii. De ce spune APCE că măsura este posibilă: baza europeană și exemplul Germaniei APCE își bazează inițiativa pe Directiva (UE) 2022/542 , care permite statelor membre să aplice inclusiv cota zero de TVA pentru instalațiile fotovoltaice. Asociația indică drept precedent Germania , care folosește acest mecanism fiscal din 1 ianuarie 2023, susținând că a obținut „rezultate concrete” în accelerarea investițiilor private și dezvoltarea capacităților de producție și stocare distribuită. Impactul economic estimat: investiții private vs. venituri din TVA APCE a publicat și o estimare de impact, potrivit căreia aplicarea TVA 0% ar genera anual: 96.000 de noi sisteme fotovoltaice instalate; 768 MW putere nou instalată; 1,54 GWh capacitate nouă de stocare; 614 milioane euro (aprox. 3,07 miliarde lei) investiții private mobilizate. Asociația estimează un „impact bugetar brut” prin neîncasarea TVA de aproximativ 129 milioane euro anual (aprox. 645 milioane lei), despre care susține că ar putea fi diminuat prin alte taxe plătite de firmele instalatoare (menționând CASS, dividende și impozit pe profit). Tot APCE afirmă că „fiecare euro” de TVA neîncasată ar genera aproximativ 4,8 euro investiții private, fără finanțare directă prin programe de subvenții. Ce urmează Conform informațiilor prezentate, APCE intenționează să promoveze pachetul legislativ în sesiunea parlamentară din această toamnă. Materialul nu precizează dacă există deja un proiect depus sau un calendar de dezbatere în Parlament. [...]
