Știri
Știri din categoria Diverse
Revocarea ambasadoarei Ucrainei la Washington deschide o nouă etapă în relația cu SUA, într-un moment în care Kievul își rearanjează echipa de vârf pe fondul unor anchete de corupție și al schimbărilor din administrație, potrivit Digi24.
Președintele Volodimir Zelenski a semnat un decret prin care a revocat-o din funcție pe Olha Stefanișîna, ambasadoarea Ucrainei în Statele Unite, relatează Ukrainska Pravda. Stefanișîna, fost vicepremier, a ocupat postul aproape un an, după ce numirea sa a fost semnată pe 27 august 2025.
Înainte de mandatul de ambasador, Stefanișîna a fost timp de o lună reprezentantă specială a șefului statului pentru dezvoltarea cooperării cu SUA, iar anterior a deținut funcția de viceprim-ministru pentru integrare europeană și euroatlantică.
Schimbarea de la Washington are loc în contextul unor modificări mai ample în administrația ucraineană, după demisia neașteptată a guvernului condus de Iulia Svîrîrdenko, la opt luni de la instalare.
Potrivit unei investigații POLITICO, citată de News.ro, acuzații iminente de delapidare la adresa Olhăi Stefanișîna ar fi accelerat decizia de remaniere. Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat pentru POLITICO, sub protecția anonimatului, că Ucraina „are nevoie de un ambasador puternic în America” și că Stefanișîna trebuie să revină în țară pentru a răspunde acuzațiilor autorităților anticorupție, chiar dacă acestea „nu sunt pe deplin juste”, iar cazul „este absurd”.
Digi24 notează că Stefanișîna nu a fost pusă oficial sub acuzare, însă a fost vizată de anchete inițiate în 2019 și 2025 de Biroul Național Anticorupție al Ucrainei și de Parchetul Special Anticorupție. Investigațiile ar viza, între altele:
Ambasadoarea a negat orice faptă ilegală.
În ceea ce privește succesiunea, deputatul ucrainean Iaroslav Jelezniak a afirmat, într-un videoblog despre remanierea lui Zelenski, că Iulia Svîrîrdenko ar urma să îi ia locul la Washington. Jelezniak a susținut că Svîrîrdenko a avut un rol în 2025 în renegocierea unui acord cu SUA privind mineralele critice, astfel încât să devină avantajos pentru ambele părți, și că ar avea relații bune cu actuala administrație americană.
La finalul lunii iulie, Stefanișîna negase că Zelenski i-ar fi cerut să demisioneze.
Recomandate
Kremlinul își amplifică mesajele despre „câștiguri” în Ucraina înainte de ONU , într-o încercare de a induce ideea unei înfrângeri inevitabile a Kievului și de a slăbi sprijinul aliaților, potrivit Digi24 , care citează o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Miza este una de influență politică și diplomatică: ISW apreciază că Ministerul rus al Apărării folosește raportări exagerate despre avansuri pe front pentru a convinge Ucraina și partenerii săi că apărarea ucraineană ar fi „în pragul colapsului” și că ar trebui să capituleze în fața unei pretinse victorii inevitabile a Rusiei. Ce susține Rusia și ce estimează ISW Pe 19 septembrie, Ministerul rus al Apărării a afirmat că, de la începutul anului 2026, trupele ruse ar fi capturat peste 5.300 de kilometri pătrați și peste 220 de localități în Ucraina, inclusiv peste 670 de kilometri pătrați și 27 de localități doar în luna septembrie. ISW contrazice aceste cifre și spune că, în realitate, forțele ruse ar fi capturat 147,7 kilometri pătrați și 40 de localități în acest an, pierzând în total 20 de localități. Chiar și dacă sunt incluse zonele în care trupele ruse au pătruns, dar pe care nu le controlează, totalul ar ajunge la 718,8 kilometri pătrați, „semnificativ mai puțin” decât susține Kremlinul. În același timp, estimările ISW indică faptul că forțele ucrainene au eliberat cel puțin 972,56 kilometri pătrați și 60 de localități în 2026. De ce contează momentul: vârful atenției internaționale Analiștii ISW notează că retorica s-a intensificat în perioada de vârf a alegerilor pentru Duma de Stat a Rusiei și în ajunul deschiderii Adunării Generale a ONU de la New York , când atenția internațională asupra războiului este maximă. În această logică, supraevaluarea câștigurilor pe front funcționează ca instrument de presiune: nu schimbă neapărat realitatea militară, dar poate influența percepții, poziționări publice și, implicit, coeziunea sprijinului extern pentru Ucraina. O explicație alternativă: „cultura minciunii” în raportări Exagerările ar putea avea și o cauză internă, nu doar una propagandistică, potrivit RBC Ukraine, citată în material: o „cultură a minciunii constante” în armata rusă, care ar alimenta raportări distorsionate în lanț. ISW mai susține că „realitatea este exact opusă” celei proiectate de Moscova: Ucraina ar deține inițiativa strategică și operațională de la sfârșitul lui 2025, iar Rusia nu ar fi înregistrat practic niciun avans din martie 2026, în timp ce Ucraina a desfășurat contraatacuri în sectoarele Kupiansk, Oleksandrivka și Lyman. În cadrul Operațiunii Vivaldi , Forțele Armate ale Ucrainei ar fi eliberat noi localități din nordul regiunii Donețk și ar continua ofensiva, conform informațiilor prezentate. [...]
Atacul cu drone asupra Moscovei a avariat o rafinărie, un risc direct pentru funcționarea infrastructurii energetice din capitala Rusiei, într-un episod care ridică miza operațională a războiului din Ucraina. Potrivit Digi24 , autoritățile ruse spun că Moscova și regiunea sa au fost vizate duminică dimineață de „sute de drone”, iar atacul s-a soldat cu cel puțin doi morți și pagube în zone rezidențiale. Guvernatorul regiunii din jurul capitalei, Andrei Vorobiov , a declarat că 249 de drone au fost doborâte, iar impactul a produs avarii în mai multe zone. Oficialul a precizat că două persoane au fost ucise în două locuri diferite: o femeie de 44 de ani și „un bărbat în vârstă”. Într-o a treia localitate afectată, 400 de persoane au fost evacuate după un incendiu provocat de prăbușirea unei drone peste un bloc de locuințe, potrivit aceleiași surse, citată de News.ro. Rafinăria, lovită în plin: „o instalație a fost avariată” Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a transmis pe Telegram că apărarea antiaeriană rusă a doborât cel puțin 186 de aparate de zbor. El nu a indicat originea dronelor, dar a menționat explicit afectarea unei instalații din perimetrul rafinăriei de petrol din Moscova. „O instalaţie de pe teritoriul rafinăriei de petrol din Moscova a fost avariată.” Context politic și semnale contradictorii privind „dezescaladarea” Atacul are loc în ultima zi a alegerilor parlamentare din Rusia, despre care Digi24 notează că sunt așteptate să se încheie cu o victorie a partidului președintelui Vladimir Putin. Episodul vine și pe fondul unor declarații recente ale lui Donald Trump, care a afirmat că Ucraina și Rusia s-ar fi angajat să nu mai atace infrastructura energetică a celeilalte părți. În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Ucraina este pregătită să ia „măsuri de dezescaladare” dacă Rusia va face același lucru, iar Kremlinul a calificat inițiativa drept o „idee bună”. Digi24 mai relatează că Zelenski intenționează să se întâlnească cu Trump săptămâna viitoare la New York și că se așteaptă la reluarea negocierilor directe după alegerile parlamentare din Rusia. [...]
iPhone 18 Pro a ieșit bine din testele de „tortură”, un semnal că Apple încearcă să reducă riscul de reparații și retururi ; potrivit Android Headlines , telefonul a rezistat la probe de zgâriere, expunere la flacără și îndoire fără degradări majore. Publicația descrie un set de teste de rezistență de tip „torture test”, în care iPhone 18 Pro este supus unor agresiuni mecanice și termice, pentru a evalua cât de ușor se deteriorează în utilizarea de zi cu zi sau în accidente comune. Concluzia materialului este că dispozitivul „a trecut cu brio” aceste probe. Ce teste au fost menționate și ce rezultat au avut În articol sunt indicate trei tipuri de încercări: zgâriere (pentru a vedea cum se comportă suprafețele expuse uzurii); ardere/expunere la flacără (pentru a observa reacția la temperaturi ridicate pe termen scurt); îndoire (pentru a verifica rigiditatea structurală). Android Headlines susține că iPhone 18 Pro a rămas funcțional și nu a prezentat probleme importante după aceste teste, în linie cu ideea că modelul este mai robust decât s-ar aștepta unii utilizatori de la un telefon subțire, cu materiale premium. De ce contează: costuri mai mici în lanțul de service și presiune mai mică pe garanții Dincolo de componenta de „spectacol” a acestor teste, miza practică este una operațională: o rezistență mai bună poate însemna mai puține ecrane sparte, carcase deformate și intervenții în service , ceea ce reduce costurile și fricțiunea atât pentru utilizatori, cât și pentru rețelele de reparații și retaileri (retururi, schimburi, reclamații în garanție). Materialul nu oferă date cantitative (rate de defectare, costuri sau comparații standardizate), astfel că rezultatele trebuie privite ca indicative , nu ca un echivalent al testelor de laborator sau al certificărilor oficiale. [...]
Criticile lui CTP la adresa nominalizării lui Siegfried Mureșan ca premier pun presiune suplimentară pe un proces deja întârziat de formare a Guvernului , într-un moment în care România este condusă de luni de zile de un executiv interimar, potrivit Libertatea . Gazetarul Cristian Tudor Popescu susține că președintele Nicușor Dan „a greșit nominalizarea” și spune că nu îl vede pe Siegfried Mureșan drept un premier capabil să gestioneze situații precum protestele, inclusiv cele pașnice, invocând lipsa de „contact cu publicul” și un „discurs de corporatist politic” (formulare folosită de CTP pentru a descrie un stil tehnic, distant, mai degrabă instituțional decât orientat spre dialog direct cu oamenii). De ce spune CTP că nominalizarea e o problemă de funcționare, nu de competență În intervenția de la B1TV din 17 septembrie, CTP afirmă că Mureșan are pregătire și vizibilitate la Bruxelles, inclusiv prin funcția de vicepreședinte al Parlamentului European, însă consideră că profilul său nu se potrivește cu tipul de presiuni interne pe care le-ar aduce funcția de prim-ministru în actualul context. În special, CTP spune că nu îl vede pe Mureșan: gestionând eficient situații de stradă, cu protestatari pașnici din diverse domenii; mergând „în teritoriu” pentru a rezolva probleme punctuale; comunicând convingător cu publicul larg în momente tensionate. „Aer de prohod” la momentul anunțului: critica la adresa lui Nicușor Dan CTP a comentat și modul în care președintele a făcut anunțul nominalizării, fără ca Siegfried Mureșan să fie prezent, spre deosebire de alte momente anterioare (când au fost nominalizați Eugen Tomac și Adrian Veștea). „Avea un aer de prohod, de înmormântare. Negru la față... scârbit, dezamăgit, resemnat” Totodată, CTP a spus că președintele ar fi ales soluția fără consultări largi și că inclusiv partidele PNL și USR ar fi fost luate prin surprindere, la fel ca Mureșan. Contextul politic: patru luni de interimat și două nominalizări eșuate Libertatea reamintește că România se află în criză politică din aprilie, după retragerea sprijinului PSD pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și căderea executivului prin moțiune de cenzură pe 5 mai. În acest interval, Nicușor Dan a mai făcut două nominalizări: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul înainte de votul din Parlament; Adrian Veștea, al cărui guvern a fost respins la vot pe 22 iunie. Pe 5 septembrie s-au împlinit patru luni de guvernare interimară, cu Ilie Bolojan premier interimar. Ce urmează: termenul legal pentru formarea Guvernului După consultările din 17 septembrie, Nicușor Dan a anunțat că îl propune pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, iar acesta a cerut un timp de gândire și ulterior a anunțat pe Facebook că acceptă propunerea. După publicarea decretului în Monitorul Oficial, Mureșan va avea la dispoziție 10 zile pentru a forma un guvern și a cere votul de învestitură în Parlament, mai notează publicația. [...]
Lotul Biharia–Chiribiș (28,55 km) din A3 ar putea fi deschis în decembrie 2026, cu cinci luni înainte de termen , potrivit Libertatea . Pentru companii și transportatori, miza este una operațională: un segment blocat de peste două decenii intră, în sfârșit, în faza de utilizare, cu efect direct asupra timpilor de tranzit și a predictibilității rutelor în nord-vest. Estimarea privind deschiderea înainte de termen aparține Asociației Pro Infrastructură , care indică și că lotul vecin, Suplacu de Barcău–Chiribiș (26,35 km), „va fi deschis cel mai probabil” în luna noiembrie. Ce se deschide și când Segmentul Biharia–Chiribiș este integral în județul Bihor și, conform aceleiași evaluări, ar urma să fie inaugurat în decembrie 2026, deși termenul contractual de finalizare este mai 2027. Asociația Pro Infrastructură susține că lucrările sunt avansate: există asfalt pe aproape tot traseul, iar structurile sunt în stadii înaintate, cu o excepție – un viaduct pentru care, potrivit ONG-ului, se montau ultimele grinzi, operațiune estimată să se încheie în câteva zile. De ce contează: un proiect „înghețat” 22 de ani intră în exploatare Din perspectivă operațională, deschiderea unui lot de autostradă reduce dependența de rute alternative mai lente și mai puțin previzibile, ceea ce contează în special pentru logistică, distribuție și navetă. În acest caz, relevanța este amplificată de istoricul proiectului: lotul a fost început în 2004 și a trecut prin mai multe contracte și rezilieri. În sinteza prezentată de Asociația Pro Infrastructură, proiectul a avut următoarele etape: 2004: lucrările au fost demarate de compania americană Bechtel; 2013: reziliere cu Bechtel, la „50% stadiu fizic” pe Suplacu de Barcău–Borș; 2015: recontractare cu Corsan-Corviam; 2016: reziliere, pe motiv că „n-au făcut practic nimic”; 2017: lansarea unei noi licitații; iunie 2020: semnare cu Trameco; mai 2022: CNAIR reziliază și pornește o nouă licitație în august; proiectul este câștigat de Precon (parte din grupul Selina, controlat de Beniamin Rus); aprilie 2025: CNAIR transferă proiectul către CNIR; mai 2025: directorul general al CNIR emite ordinul de începere pentru proiectare. Ce urmează Dacă estimările Asociației Pro Infrastructură se confirmă, următoarele repere sunt noiembrie (pentru Suplacu de Barcău–Chiribiș, „cel mai probabil”) și decembrie 2026 pentru Biharia–Chiribiș, ceea ce ar însemna o livrare înaintea termenului contractual actualizat (mai 2027). Publicația notează că deschiderea ar pune capăt uneia dintre cele mai îndelungate și complicate istorii de execuție din infrastructura rutieră românească. [...]
Ludovic Orban susține că desemnarea lui Siegfried Mureșan ar fi o mișcare tactică, nu o soluție de guvernare , menită să pregătească terenul pentru o altă nominalizare „acceptabilă” după un posibil eșec în Parlament, potrivit Digi24 . Miza, în lectura fostului premier, este prelungirea incertitudinii politice într-un moment în care România are nevoie de o majoritate funcțională, cu efect direct asupra capacității executive de a lua decizii. Orban, fost premier și consilier prezidențial, a declarat duminică seară la Digi24 că președintele Nicușor Dan „nu-și dorește” învestirea unui guvern condus de Siegfried Mureșan și că ar exista „un plan” discutat cu liderul PSD, Sorin Grindeanu, pentru un guvern „ascultător” cu care șeful statului să colaboreze mai ușor. Ce spune Orban despre logica desemnării și votul din Parlament În declarațiile sale, Orban afirmă că PSD nu ar avea capacitatea de a strânge o majoritate parlamentară pentru un guvern „aparent fără culoare politică”, dar controlat de PSD. În acest context, desemnarea lui Mureșan ar avea rolul de a transfera responsabilitatea unui eventual eșec către PNL, USR și, „în special”, către Ilie Bolojan, astfel încât o nominalizare ulterioară – pe care Orban spune că președintele ar dori-o în realitate – să devină mai ușor de acceptat politic. Tot Orban susține că, dacă președintele l-ar fi dorit cu adevărat pe Mureșan, ar fi putut face desemnarea încă din 26 iunie, când, potrivit lui, propunerea PNL–USR–UDMR îndeplinea aceeași condiție invocată acum: susținerea celui mai mare număr de parlamentari. De ce contează: blocajul politic și riscul de prelungire a crizei Fostul premier descrie perioada de așteptare drept una în care „țara a stat în criză”, argumentând că doar președintele poate debloca situația prin desemnarea premierului. El apreciază și că șansele de învestire depind de capacitatea de negociere a lui Siegfried Mureșan, însă consideră „puțin probabilă” obținerea unei majorități parlamentare în actuala configurație. În plus, Orban spune că, dacă președintele ar urmări cu adevărat învestirea guvernului Mureșan, ar trebui să transmită explicit că, în cazul respingerii în Parlament, sunt îndeplinite condițiile constituționale pentru alegeri anticipate și că va dizolva Parlamentul. [...]
