Știri
Știri din categoria Apărare
Europa își redesenează apărarea în NATO pe fondul riscului ca SUA să se retragă parțial, iar una dintre schimbările cu impact operațional imediat este desfășurarea permanentă a unei brigăzi germane de tancuri în Lituania, potrivit Digi24. Mișcarea semnalează trecerea de la un model de apărare bazat pe „conducerea” americană la unul în care europenii trebuie să poată planifica și susține operațiuni de amploare cu mai puține resurse și capabilități SUA.
Presiunea vine din combinația dintre criticile președintelui american Donald Trump privind cheltuielile europenilor pentru apărare și tensiunile legate de războiul SUA contra Iranului, care ar putea fi folosite drept argument pentru neimplicarea Washingtonului într-un conflict Europa–Rusia. În acest scenariu, capitalele europene își reevaluează arhitectura de securitate, anticipând o implicare americană mai redusă și, în paralel, o implicare mai mare din partea Ucrainei.
În apropierea graniței Lituaniei cu Belarus, o brigadă germană de tancuri (Brigada 45 Panzer) a participat la exerciții timp de o lună, dar nu se întoarce în Germania după încheierea acestora. Este, conform articolului, prima desfășurare permanentă a unor unități militare germane în afara granițelor de la sfârșitul Războiului Rece încoace și face parte din extinderea armatei germane, care ar urma să devină cea mai mare din Europa.
Colonelul Sebastian Hagen, comandantul grupului de luptă multinațional care formează nucleul brigăzii germane din Lituania, a punctat încărcătura istorică a prezenței germane în regiune:
„Știm foarte bine ce a făcut Germania nazistă aici, în Lituania.”
Hagen a adăugat, într-o declarație pentru The Economist, că militarii sunt conștienți și de efectele ocupației sovietice asupra Lituaniei.
Miza nu este doar câți bani alocă Europa apărării, ci și cum își construiește capacitatea de a lupta fără infrastructura de comandă, supraveghere și integrare pe care o aduce SUA. În material se arată că un avantaj convențional mare nu mai garantează succesul, invocând atât rezistența Ucrainei în fața Rusiei, cât și dificultățile întâmpinate de SUA în lupta contra Iranului.
În acest context, oficiali și experți citați susțin că Europa ar avea nevoie de o „metodă europeană” de a purta războiul, bazată pe:
Un înalt oficial britanic a descris diferența de abordare față de modelul american, în discuții cu Financial Times:
„Europenii nu vor putea aplica o forță copleșitoare. Ei vor trebui să încerce să contracareze adversarul, să creeze dileme și să producă o apărare de tip ‘porc spinos’.”
La summitul de la Ankara, liderii europeni încearcă să îl convingă pe Trump că își respectă obligațiile, în condițiile în care, împreună, membrii NATO (fără SUA) și-au majorat cheltuielile de apărare cu 20% pe an în ultimii doi ani, potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte. Tot în articol se menționează că această creștere ar susține 195.000 de locuri de muncă în SUA.
În paralel, Washingtonul a anulat mai multe desfășurări de trupe în Europa, a redus capabilități folosite în cadrul NATO și a început o reevaluare a poziției militare americane în Europa. Planurile de apărare ale NATO adoptate cu un an în urmă prevedeau ca SUA să acopere aproape 40% din capacitatea de luptă a alianței, procent despre care materialul afirmă că „cu siguranță” va scădea.
Un alt semnal de vulnerabilitate operațională: epuizarea rapidă a stocurilor de armament ale SUA și ale aliaților din Golful Persic în războiul din Iran, ceea ce a dus la întârzieri de „câțiva ani” pentru livrările către clienți europeni, conform articolului.
În timp ce Germania, țările nordice și statele baltice ar urma să urce cheltuielile pentru apărare la 3,5% din PIB până în 2029, Franța și Marea Britanie sunt prezentate ca fiind departe de această țintă și nu ar depăși 2,7% din PIB până în 2030. Articolul notează și că Germaniei îi lipsește încă un plan de finanțare pe termen lung.
În plan operațional, avertismentul central rămâne că Europa poate adăuga „mușchi”, dar fără o capacitate proprie de comandă și integrare riscă să rămână dependentă de un „creier” american imprevizibil — ceea ce împinge aliații europeni să caute o formulă de consolidare a rolului lor în conducerea NATO, nu de înlocuire a alianței.
Recomandate
Valeri Zalujnîi avertizează că, în forma actuală, NATO nu oferă Ucrainei garanția de securitate pe care o presupune aderarea , iar integrarea într-o alianță „nemodernizată din temelii” riscă să nu rezolve vulnerabilitățile Kievului, potrivit Adevărul . Într-o analiză pentru Interfax-Ucraina, fostul șef al armatei ucrainene și actual ambasador la Londra susține că Alianța Nord-Atlantică a rămas ancorată într-o logică de tip Război Rece: evitarea cu orice preț a confruntării directe și respectarea „liniilor roșii”. În această cheie, Zalujnîi spune că sprijinul acordat Ucrainei, deși substanțial, funcționează mai degrabă ca „solidaritate în jurul Ucrainei”, nu ca o coaliție asumată împotriva Rusiei. „NATO rămâne o alianță a lumii vechi, o lume care a dispărut. Strategia sa centrală a rămas neschimbată: evitarea cu orice preț a unui conflict direct și respectarea liniilor roșii.” Decalajul operațional: războiul se schimbă mai repede decât doctrina Miza principală a criticii este una operațională: Zalujnîi indică diferența dintre ritmul accelerat al inovației militare și rigiditatea doctrinară a NATO. În timp ce pe frontul ucrainean tacticile și formele de luptă s-au „reinventat complet”, alianța ar fi rămas pregătită pentru tipul de conflict din secolul trecut, ceea ce ar limita utilitatea practică a integrării Ucrainei în parametrii actuali. În viziunea sa, securitatea noii ordini globale nu va mai fi dictată de „vechile tratate”, ci de capacitatea reală a statelor și a actorilor internaționali de a se coaliza ferm pentru a salva o țară aflată în centrul Europei. Contextul summitului NATO: bani mai mulți, prudență politică Avertismentul vine în timpul summitului anual NATO de la Ankara , unde aliații încearcă să transmită un mesaj de continuitate printr-un proiect de declarație care prevede un pachet de 70 de miliarde de euro pentru 2026, destinat echipamentelor militare, asistenței și instruirii trupelor ucrainene. Totuși, articolul notează că reuniunea Consiliului Ucraina–NATO a avut loc doar la nivelul miniștrilor de externe, nu la nivel de lideri de stat ca în anii anteriori. Această formulă mai prudentă este pusă în legătură cu noul context politic apărut după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, element care, în lectura prezentată, confirmă parțial rezervele lui Zalujnîi privind dinamica diplomatică actuală. [...]
Noua țintă NATO de 3,5% din PIB rămâne, pe termen scurt, inaccesibilă pentru majoritatea aliaților , iar ritmul de creștere al bugetelor de apărare indică presiuni suplimentare asupra finanțelor publice în Europa. Datele actualizate ale Alianței, prezentate de HotNews , arată că în 2026 doar cinci state NATO ar urma să atingă pragul de 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare propriu-zise. Ținta de 3,5% până în 2035 a fost asumată de liderii NATO la summitul de la Haga de anul trecut, în creștere de la obiectivul anterior de 2%. Separat, aliații au convenit și investiții suplimentare de încă 1,5% din PIB în proiecte legate de apărare, inclusiv pentru întărirea securității cibernetice. Cine este în fruntea clasamentului cheltuielilor Potrivit datelor NATO publicate marți, cele mai mari alocări ca pondere în PIB sunt estimate astfel (pentru acest an): Lituania: 5,33% Estonia: 5,1% Letonia: 4,92% Polonia: 4,68% Grecia: 3,65% În același timp, unele state sunt estimate să rămână la nivelul de 2% sau foarte aproape de acest prag, precum Belgia (2%), Portugalia (2,1%) și Italia (2,1%). Marile economii și media europeană: sub noul prag Proiecțiile citate indică SUA la 3,17% din PIB, Germania la 2,69%, Regatul Unit la 2,56% și Franța la 2,22%. Per ansamblu, statele europene membre NATO și Canada ar urma să cheltuie, în total, 2,53% din PIB pentru apărare în acest an. Contextul este unul de presiune politică pentru accelerarea cheltuielilor, inclusiv din partea președintelui SUA, Donald Trump , pe fondul discuțiilor despre împărțirea poverii financiare în alianță. Unde se află România România a cheltuit anul trecut 2,19% din PIB pentru apărare, iar pentru 2026 este estimată o alocare de 2,43%, potrivit raportului NATO. În 2014, România aloca 1,35% din PIB, față de 2,43% prognozat pentru acest an, conform aceluiași document. Pentru București, datele sugerează o creștere graduală, dar insuficientă pentru a se apropia rapid de noul reper de 3,5%, ceea ce menține deschisă discuția despre spațiul bugetar și prioritizarea investițiilor în apărare în anii următori. [...]
Germania își leagă creșterea bugetului apărării de o „NATO mai europeană”, iar cancelarul Friedrich Merz cere ca summitul Alianței de la Ankara să transmită un semnal de unitate în fața Rusiei, potrivit News . Merz a declarat, înainte de plecarea la summit, că Germania și-a dublat cheltuielile militare începând din 2022, într-un efort pe care îl descrie drept necesar pentru apărarea și securitatea proprie, nu ca „favoare” pentru altcineva. Informațiile sunt relatate de The Associated Press, citată de News . În același context, cancelarul german a avertizat că „Rusia rămâne o amenințare gravă” și că „ne testează hotărârea în fiecare zi”, motiv pentru care consideră esențial ca reuniunea de la Ankara să transmită „un semnal de putere și de unitate”. Miza politică: mai multă responsabilitate europeană, fără ruperea legăturii transatlantice Merz cere ca summitul să fixeze un mesaj de direcție: „construim o NATO mai europeană, pentru ca NATO să rămână transatlantică”. În formularea sa, întărirea pilonului european este prezentată ca o condiție pentru menținerea coeziunii Alianței, nu ca o alternativă la relația cu Statele Unite. Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu reies decizii concrete care ar urma să fie adoptate la Ankara, însă poziționarea cancelarului indică faptul că Germania vrea ca discuțiile despre cheltuieli și capacități militare europene să fie legate direct de mesajul de descurajare transmis către Rusia. [...]
Mark Rutte cere aliaților NATO să accepte că presiunea lui Donald Trump a accelerat reînarmarea Europei , într-un mesaj cu miză directă asupra bugetelor și programelor de apărare discutate la summitul alianței de la Ankara, potrivit Politico . Secretarul general al NATO spune că președintele SUA „a avut dreptate” când a împins statele membre să crească cheltuielile de apărare și să-și modernizeze armatele, susținând că Washingtonul obține astfel ceea ce administrațiile americane au urmărit „de la Eisenhower” încoace: o echilibrare a efortului financiar între SUA și Europa. Rutte a mers mai departe și a spus că Trump „a avut dreptate” și în privința războiului cu Iranul. Ce înseamnă pentru bani și programe: „miliarde” în plus și angajamente deja asumate Rutte a descris summitul din acest an drept „transformațional” și a afirmat că acesta va direcționa „miliarde” suplimentare către programe critice de apărare. Ca ordin de mărime, în ultimii doi ani, cei 31 de membri NATO din afara SUA au promis 250 de miliarde de dolari în programe noi și investiții în apărare, iar în următoarele două zile sunt așteptate noi acorduri și angajamente, conform aceleiași surse. Mesajul are o componentă operațională și una de sustenabilitate: Rutte insistă că alianța trebuie construită astfel încât să nu fie „supradependentă” de SUA, printr-o Europă mai puternică într-un NATO mai puternic, în care europenii și canadienii „chiar fac un pas înainte”. De ce cresc cheltuielile: Trump, dar și Rusia Rutte nu pune totul pe seama presiunii venite de la Washington. El indică și Rusia drept motor major al creșterii bugetelor: aliații vor să continue sprijinul pentru Ucraina cu bani și arme și, în paralel, să-și consolideze propriile capacități pentru a descuraja un posibil atac rusesc. În același cadru, Rutte a invocat și alte riscuri strategice, vorbind despre „amenințarea rusă”, „consolidarea masivă” a Chinei și cooperarea dintre Rusia, China, Coreea de Nord și Iran. Disputa pe Iran: rolul Europei în „ Epic Fury ” Trump a criticat public reticența unor aliați europeni de a ajuta în războiul pe care l-a lansat împotriva Iranului, spunând luna trecută, la întâlnirea cu Rutte din Biroul Oval, că SUA „au fost dezamăgite” de lipsa de sprijin, deși „nu aveau nevoie” și au „demolat” Iranul „literalmente în prima săptămână”. Rutte contrazice această narațiune și susține că europenii au fost esențiali pentru campania de bombardamente, afirmând că SUA „probabil” nu ar fi putut desfășura operațiunea „Epic Fury” fără folosirea Europei ca „platformă” de proiecție a forței. El a dat ca exemplu România, despre care spune că și-a închis cel mai mare aeroport comercial pentru a permite decolări și aterizări ale avioanelor americane, și a menționat că până la 5.000 de aeronave au decolat de pe aerodromuri europene în această iarnă. Un oficial de rang înalt de la Casa Albă a declarat că Trump vine la Ankara cu „o combinație de optimism”, dar și „iritare” legată de Iran. Ce urmează Rutte susține că, în pofida diferențelor, alianța rămâne unită, iar „imaginea de ansamblu” arată un efort european „masiv”. În următoarele zile, miza practică este dacă summitul va transforma aceste declarații în noi angajamente financiare și programe concrete, pe fondul presiunii SUA pentru o împărțire mai echilibrată a costurilor de apărare. [...]
Aliații NATO intră la summitul de la Ankara cu o strategie de „gestionare Trump”, mizând pe bani și contracte de apărare pentru a evita o criză politică în interiorul alianței , potrivit Politico . Miza imediată este menținerea unității într-un moment în care președintele SUA rămâne imprevizibil, iar tensiunile legate de cheltuielile militare, accesul la baze și războiul din Iran pot deraia agenda. NATO se reunește marți în Turcia, după un an descris de publicație drept unul de „infighting, crises and recriminations”, în care Trump a presat repetat aliații pe tema contribuțiilor la apărare și a criticat lipsa de sprijin pentru efortul militar al Washingtonului în Iran. În acest context, diplomați și oficiali europeni spun că abordarea este una pragmatică: diplomație, evitarea confruntării și accent pe angajamente măsurabile. „Nu există alternativă în abordarea lui decât să fim diplomați și să nu-l ofensăm extrem, spunând că ne intensificăm eforturile”, a declarat ministrul belgian al Apărării, Theo Francken. „Banii” și industria, puse în centrul summitului Potrivit articolului, prima piesă a planului este să fie prezentat summitul în termenii care contează pentru Trump: „money”, cum a rezumat un diplomat NATO. Secretarul general Mark Rutte încearcă să argumenteze că aliații au intrat într-o nouă etapă de finanțare a apărării, după angajamentul de a ajunge la 3,5% din PIB până în 2035. Rutte i-a prezentat lui Trump, la Washington, un grafic cu titlul „The Trump trillion”, susținând că din 2025 aliații au cheltuit suplimentar 139 miliarde de dolari (aprox. 640 miliarde lei) pentru apărare, notează Politico. În paralel, la un eveniment dedicat industriei, aliații ar urma să promită „zeci de miliarde” (formulare din sursă: „double digit” billions) în acorduri de achiziții, iar Turcia își promovează summitul ca pe cel mai mare forum de industrie de apărare de până acum, „în termeni de proiecte” anunțate. Iranul intră în declarația finală, ca „ramură de măslin” pentru Washington Deși războiul din Iran este „mult în afara” misiunii de bază a NATO, aliații au acceptat să facă referire la el în declarația summitului, potrivit detaliilor unui draft menționat de Politico. Textul ar urma să ceară menținerea deschisă a Strâmtorii Hormuz și să reafirme că Teheranul nu trebuie să obțină arme nucleare — o concesie menită să reducă fricțiunile interne, în condițiile diviziunilor din alianță privind războiul SUA-Israel cu Iranul. Un oficial de rang înalt de la Casa Albă a descris starea de spirit a lui Trump înaintea summitului ca fiind „o combinație de optimism” și un nivel de iritare legat de Iran. Riscul de escaladare: trupe, baze și noi cereri financiare Chiar și cu o agendă „îmblânzită”, aliații se tem că Trump poate declanșa un conflict politic. Politico notează mai multe potențiale declanșatoare: noi critici privind cheltuielile de apărare, după ce Trump a numit „ridicol” ca SUA să continue pe o „cale unilaterală”; revizuirea pe șase luni anunțată de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, privind desfășurările de trupe în țările care „subperformează” la cheltuieli de apărare; articolul menționează și relatări potrivit cărora ar fi fost luată în calcul o reducere imediată a forțelor; tensiuni privind accesul SUA la baze europene, după ce mai multe state au restricționat utilizarea bazelor în campania din Iran; temeri la Berlin că Trump ar putea cere Europei contribuții la un presupus fond de reconstrucție pentru Iran de 300 miliarde euro (aprox. 1.500 miliarde lei), potrivit a doi oficiali germani citați de Politico. În plus, tema „protecționismului” în achizițiile de apărare rămâne un punct sensibil: SUA critică inițiative europene care ar putea exclude aliați non-UE, în timp ce Franța cere ca industria europeană să fie „luată în considerare” la Ankara, inclusiv în contextul promovării industriei turce. Dincolo de summit: Europa vrea mai multă autonomie, dar fără ruptură Articolul descrie și o schimbare de fond: pe măsură ce cheltuielile non-SUA cresc, crește și încrederea aliaților europeni și a Canadei. Totuși, Politico subliniază că Europa și Canada reprezintă încă 41% din cheltuielile totale de apărare ale NATO, iar SUA păstrează avantaje critice (capabilități de informații și supraveghere, realimentare aeriană, umbrela nucleară). În acest cadru, o coaliție condusă de Marea Britanie, de circa o duzină de țări, ar urma să anunțe la Ankara o inițiativă pentru dezvoltarea capabilităților de lovituri de precizie la distanță mare, în pofida scepticismului unor oficiali americani care avertizează că rachetele cu rază lungă pot crește riscul de escaladare cu Rusia. Pentru moment, însă, strategia dominantă rămâne una de control al riscului politic: să fie livrate suficiente semnale despre bani, producție și împărțirea poverii, astfel încât summitul să nu fie deturnat de o confruntare cu președintele SUA. [...]
NATO împinge statele membre spre achiziții transatlantice de armament, prin contracte și programe comune de producție de peste 54 de miliarde de dolari (aprox. 248 miliarde lei), într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să lege tot mai strict banii publici de industria de apărare din interiorul blocului comunitar, potrivit Adevărul . Miza este una operațională și economică: pe fondul creșterii accelerate a cheltuielilor militare în Europa, NATO vrea ca ținta politică de 5% din PIB pentru apărare până în 2035 să se transforme rapid în „echipamente și capabilități” livrabile, chiar dacă asta înseamnă o integrare mai puternică a lanțurilor de producție dintre Europa și America de Nord. Mark Rutte a descris această direcție drept dezvoltarea unor capabilități „Made in NATO”, prin cooperare industrială transatlantică. De ce apare tensiunea cu strategia „Cumpără european” În paralel, Comisia Europeană promovează o abordare care favorizează producătorii europeni, prin condiții de eligibilitate pentru finanțare. Programul SAFE, de 150 de miliarde de euro, limitează componentele din afara UE la 35% din valoarea unui sistem de armament finanțat. Totodată, un program european de sprijin pentru Ucraina, de 90 de miliarde de euro, restrânge utilizarea fondurilor pentru achiziții de echipamente produse în afara Uniunii. În proiectul viitorului buget multianual al UE este prevăzută o alocare de 131 de miliarde de euro pentru apărare, iar oficialii europeni analizează menținerea unor criterii similare privind originea echipamentelor finanțate. În logica Bruxelles-ului, fondurile comunitare ar trebui să susțină în primul rând industria europeană, inclusiv din perspectiva așteptărilor contribuabililor. NATO cere flexibilitate: „nu există suficientă capacitate industrială” NATO susține că industria de apărare, de o parte și de alta a Atlanticului, nu are încă suficientă capacitate pentru a răspunde cererii în creștere. Tarja Jaakkola, secretar general adjunct al NATO responsabil pentru industrie, inovare și armamente, a salutat inițiativele europene, dar a avertizat că ele ar trebui să rămână cât mai deschise pentru a asigura accesul la toate capabilitățile necesare apărării comune. Potrivit NATO, investițiile suplimentare în apărare realizate de statele europene și Canada au crescut cu aproximativ 139 de miliarde de dolari (aprox. 639 miliarde lei) față de anul precedent, iar pentru 2026 sunt estimate noi majorări de aproximativ 11%. Ce contracte și proiecte au fost puse pe masă la Ankara În marja summitului NATO de la Ankara, au fost anunțate proiecte care ilustrează direcția „Made in NATO”, prin achiziții și producție comună: NATO va achiziționa aeronave de supraveghere GlobalEye produse de compania suedeză Saab; mai multe state membre vor analiza achiziția aeronavelor de transport strategic Airbus A400M; producția în Europa a rachetelor antiaeriene Stinger; extinderea producției rachetelor AMRAAM; dezvoltarea unui centru european de mentenanță pentru sistemele Patriot; fabricarea în Germania a rachetelor tactice ATACMS, printr-un parteneriat între Lockheed Martin și Rheinmetall. Unde se poate ajunge: compromis, dar cu presiune pe viteză În negocierile privind Programul European pentru Industria de Apărare (EDIP), statele membre au discutat luni de zile dacă fondurile europene pot finanța echipamente produse în UE sub licență străină. Compromisul permite astfel de finanțări doar dacă producătorul european dobândește drepturile de proiectare într-un termen rezonabil și cel târziu până la finalul lui 2033. Analiștii citați în material apreciază că există o tensiune între abordarea UE și conceptul „Made in NATO”, dar nu neapărat o contradicție fundamentală, în condițiile în care multe platforme ar urma să fie dezvoltate pe teritoriul Uniunii. Pentru statele apropiate de granițele Rusiei, criteriul decisiv rămâne însă viteza de consolidare a capabilităților: Danemarca, Finlanda, Germania și Norvegia au anunțat intenția de a achiziționa drone de supraveghere MQ-4C Triton produse de compania americană Northrop Grumman. [...]
