Știri
Știri din categoria Externe
Oscilațiile de mesaj ale lui Donald Trump la summitul NATO complică predictibilitatea deciziilor de apărare, într-un moment în care Alianța a anunțat angajamente financiare și contracte militare de amploare, potrivit Mediafax, care citează o analiză POLITICO despre reuniunea din 7-8 iulie, de la Ankara.
În public, Trump a criticat pe alocuri aliații și a enumerat nemulțumiri care au alimentat temeri în rândul partenerilor. În spatele ușilor închise, însă, tonul s-a schimbat, notează POLITICO, citând patru surse cu detalii despre discuțiile private.
Președintele american a fost descris ca „mult mai pozitiv” miercuri, într-un discurs de circa 30 de minute în care ar fi evitat să reia teme controversate, precum dorința de a anexa Groenlanda sau atacurile la adresa Spaniei. Potrivit acelorași surse, participanții nu au înțeles exact ce a determinat schimbarea de atitudine.
Schimbarea de ton confirmă, în linia relatărilor Reuters menționate în material, că Trump le-ar fi spus partenerilor din NATO că vrea ca SUA să rămână în alianță și că Washingtonul este pregătit să continue să vândă arme aliaților „indiferent de modul în care acestea vor fi utilizate”.
În același timp, retorica de la Ankara contrastează cu pozițiile din ultimele luni, când Trump a amenințat în repetate rânduri cu retragerea SUA din NATO, ceea ce a amplificat incertitudinea privind continuitatea angajamentelor americane.
Materialul arată că această imprevizibilitate i-a determinat pe liderii europeni să fie mai atenți la gestionarea relației cu președintele SUA. În acest context, aliații s-au străduit să-l laude în timpul summitului, iar șeful NATO, Mark Rutte, a apreciat pentru POLITICO că eforturile lui Trump de a crește cheltuielile pentru apărare sunt „o veste excelentă” pentru aliați.
Trump a mulțumit explicit liderilor din Polonia, Germania, țările baltice și Norvegia pentru contribuțiile lor la alianță și a lăudat armata americană. Înaintea întâlnirii cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, el a spus:
„Tocmai am avut reuniunea NATO și a fost o reuniune excelentă”
Pe fondul acestor mesaje fluctuante, Consiliul Nord-Atlantic a comunicat deciziile statelor NATO în declarația finală a summitului, care include:
Textul integral al declarației finale este disponibil aici.
În plan politic, Trump și-a nuanțat și poziția privind refuzul aliaților de a sprijini războiul SUA cu Iranul, afirmând la finalul summitului că aliații „au avut doar un moment mai prost” când au refuzat să participe la eforturile de război ale SUA și Israelului împotriva Iranului.
Pentru aliați, inclusiv pentru statele de pe flancul estic, miza nu este doar retorica, ci predictibilitatea deciziilor care influențează bugete de apărare, achiziții militare și sprijinul pentru Ucraina. Mesajele schimbătoare ale liderului de la Casa Albă pot complica planificarea și negocierile, chiar și atunci când rezultatul formal al summitului include angajamente financiare și contracte semnificative.
Recomandate
Donald Trump încearcă să reducă tensiunile din NATO după refuzul unor aliați de a susține militar conflictul cu Iranul , schimbându-și tonul la finalul summitului de la Ankara , potrivit Mediafax . Mesajul vine după luni de critici la adresa partenerilor europeni și amenințări repetate privind retragerea SUA din alianță, ceea ce menține un risc de instabilitate în arhitectura de securitate transatlantică. În discursul de la conferința de presă de la finalul reuniunii, Trump a spus că aliații „au avut doar un moment mai prost” când au refuzat să participe la războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului. Declarația contrastează cu pozițiile exprimate în aceeași zi, când liderul de la Casa Albă a criticat dur unele state membre. „Spania s-a comportat foarte prost, dar știți… Italia s-a comportat bine, și aproape toate țările s-au comportat bine. Au avut doar un moment mai prost.” De ce contează: semnal către piețe și capitale că SUA nu rupe relația cu alianța Schimbarea de registru are relevanță directă pentru predictibilitatea NATO, într-un moment în care Trump a acuzat în repetate rânduri aliații că nu sprijină efortul de război SUA–Israel împotriva Iranului și a amenințat de mai multe ori cu scoaterea Statelor Unite din NATO după acest episod. Tot la Ankara, Trump a descris întâlnirile cu liderii statelor membre drept un exercițiu de „unificare”, susținând că relațiile dintre aliați au fost neobișnuit de bune în acea zi. „Dacă există un cuvânt care să rezume ziua de azi, acela este unificare. Nu am mai văzut niciodată așa ceva.” Poziția NATO: conflictul cu Iranul este „în afara teritoriului alianței” Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a fost întrebat de Sky News dacă alianța ar interveni pentru a ajuta SUA în războiul împotriva Iranului. Rutte a indicat că situația este tratată diferit față de un scenariu de apărare colectivă, deoarece Iranul nu se află pe teritoriul NATO, iar fiecare aliat își gestionează relația și poziționarea „împreună cu SUA”. În același răspuns, Rutte a enumerat preocupări ale alianței legate de Iran: să nu dobândească capacitate nucleară, menținerea deschisă a Strâmtorii Hormuz și opoziția față de dezvoltarea capacităților de rachete balistice intercontinentale. Ce urmează Din informațiile prezentate, nu rezultă o schimbare formală de politică a NATO privind implicarea în conflict, însă tonul mai conciliant al lui Trump sugerează o încercare de a limita fricțiunile interne din alianță după criticile publice și amenințările anterioare privind retragerea SUA. [...]
Donald Trump a sugerat că atacurile ucrainene în adâncimea Rusiei pot schimba calculul negocierilor , numindu-le „o escaladare” care „poate contribui la încheierea conflictului”, după întâlnirea cu Volodimir Zelenski de la finalul summitului NATO, potrivit news.ro . Într-o conferință de presă comună, Trump a spus despre Zelenski că „a făcut o treabă extraordinară” și că este „foarte eficient”, adăugând că între cei doi s-a dezvoltat „o relație bună”, în pofida întâlnirii tensionate de la Casa Albă din februarie 2025. Întrebat despre loviturile Ucrainei pe teritoriul Rusiei, Trump a redirecționat inițial întrebarea către secretarul de stat Marco Rubio , care a afirmat că acestea au schimbat dinamica războiului. Ulterior, liderul american a revenit cu propria evaluare: „Este o escaladare, dar este și o escaladare care poate contribui la încheierea conflictului.” Mesajul politic: presiune prin escaladare, cu miză pe acord Trump a susținut că, în opinia sa, ambele părți își doresc un acord de pace și a indicat că Zelenski ar vrea „să se întoarcă la reconstrucția țării sale”, în locul continuării războiului. Zelenski a răspuns, potrivit relatării, „Desigur”, spus „șoptit”. Totodată, Trump a afirmat că Ucraina are „un potențial enorm” și că SUA au „un interes” în succesul acesteia prin acordul privind mineralele, introducând explicit o dimensiune economică în discuția despre viitorul Ucrainei. Ce urmează în discuțiile SUA–Ucraina Zelenski a declarat că Kievul a început să lucreze la un acord cu SUA privind dronele, pe care l-a descris drept „un început foarte bun”. Trump a spus, la rândul său, că în ultimele două săptămâni s-au înregistrat „progrese semnificative” în negocierile legate de război, dar a admis că oprirea invaziei rusești „nu este cel mai ușor lucru”, invocând faptul că atât Vladimir Putin, cât și Zelenski sunt „personalități dificile”. În același context, Trump s-a declarat încrezător că „vor ajunge la o înțelegere” și a comparat situația cu „doi copii care se bat într-un parc”, spunând că „uneori trebuie să-i lași să se bată”. [...]
Cadoul cu armă și muniție reală ridică probleme de conformitate legală pentru liderii NATO , după ce președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan , le-a oferit la summitul de la Ankara revolvere personalizate, potrivit Mediafax , care citează Financial Times. Publicația menționează că darurile au fost însoțite de muniție reală, un detaliu neobișnuit pentru un eveniment diplomatic de acest nivel și cu potențial de a genera complicații la transport și la intrarea în alte jurisdicții. Un exemplu concret vine de la premierul britanic Keir Starmer , care a declarat ulterior că nu a putut aduce arma înapoi în Marea Britanie, deoarece acest lucru ar fi fost ilegal potrivit legislației britanice. În lipsa altor detalii în material despre modul în care au fost gestionate cadourile de ceilalți lideri, cazul evidențiază riscurile operaționale și de conformitate (respectarea regulilor) pe care le pot crea gesturile simbolice atunci când intră în zona reglementărilor privind armele și muniția. [...]
Licența acordată Ucrainei pentru a produce rachete Patriot poate schimba rapid ecuația apărării aeriene , într-un moment în care Donald Trump încearcă să-i împingă pe Volodîmîr Zelenski și Vladimir Putin spre negocieri, potrivit The Jerusalem Post . Miza imediată este una operațională: creșterea capacității Ucrainei de a intercepta atacuri aeriene, pe fondul intensificării loviturilor rusești. În întâlnirea cu Zelenski, Trump a spus că ambele părți ar vrea să încheie războiul, dar i-a descris pe cei doi lideri drept „dificili”. Președintele american a insistat că Zelenski și Putin „se vor întâlni” și că „se va întâmpla ceva pozitiv”, fără să ofere un calendar sau un format al discuțiilor. Trump l-a întrebat pe Zelenski dacă ar accepta o întâlnire la Moscova, variantă pe care liderul ucrainean a exclus-o în mod repetat. Patriot, de la cerere de urgență la producție locală Elementul cu impact direct asupra capacității militare este decizia lui Trump de a acorda Ucrainei o licență pentru a fabrica rachete Patriot, descrise de acesta drept „armă defensivă”. În context, Zelenski a reiterat că Ucraina are nevoie de mai multe sisteme și interceptori Patriot, pe măsură ce Rusia își intensifică atacurile aeriene. La Ankara, în cadrul NATO Defense Industry Forum , Zelenski a cerut aliaților „sisteme antibalistice eficiente și rachete” și a susținut că rachetele balistice reprezintă „ultimul mare avantaj” al Rusiei. El a argumentat, totodată, că producția actuală de Patriot nu acoperă cererea în creștere pentru protecție împotriva rachetelor balistice. Loviturile cu drone și presiunea pe infrastructura energetică a Rusiei Zelenski a indicat atacurile Ucrainei asupra unor centre populate și infrastructurii de combustibil din Rusia ca parte a presiunii asupra Moscovei. El a afirmat că drone ucrainene au lovit inclusiv o rafinărie din Siberia și a susținut că nu ar mai exista „nicio rafinărie majoră” în Rusia care să nu fi fost atacată. În același timp, Kremlinul a încercat să minimalizeze o criză de combustibil; materialul notează că aceasta a afectat cel puțin 81 din 83 de regiuni ale Rusiei, potrivit CNN. Vladimir Putin a acuzat „inamicul” că încearcă să lovească economia și să creeze anxietate socială, susținând că „sistemul energetic al Rusiei este cel mai puternic din lume”. Contextul de pe front și ce se știe despre posibile negocieri Pe teren, atacurile rusești din noaptea de marți spre miercuri au ucis cel puțin patru persoane și au rănit alte 14, iar loviturile de luni au ucis cel puțin 20, potrivit aceleiași relatări. Într-un interviu acordat Financial Times, Zelenski a legat continuarea loviturilor la distanță lungă de capacitatea Ucrainei de a rezista și de sprijinul partenerilor pentru finanțarea „rezilienței”. Separat, o sursă americană a declarat pentru Reuters că Trump ar simți „un real sentiment de urgență” pentru a opri războiul și că, în ultimele luni, „frontul a înghețat”, fără progrese majore de nicio parte. Trump a mai spus că a vorbit recent cu Putin și cu Zelenski și că intenționează să discute din nou cu liderul rus. În lipsa unor detalii despre formatul negocierilor, decizia privind licența Patriot rămâne, deocamdată, cel mai concret rezultat menționat: dacă se materializează rapid în producție și livrări, poate întări apărarea aeriană a Ucrainei într-o fază în care atacurile aeriene și rachetele balistice sunt prezentate drept factorul critic al conflictului. [...]
Polonia și Ucraina au reluat dialogul la nivel prezidențial, dar disputa istorică rămâne nerezolvată , într-un moment în care Varșovia continuă să fie un nod logistic esențial pentru ajutorul militar și umanitar către Kiev, potrivit Agerpres . Întâlnirea dintre președintele polonez Karol Nawrocki și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski a avut loc la Ankara, în marja summitului NATO. Dialogul fusese afectat de o dispută legată de interpretarea unor episoade din Al Doilea Război Mondial și de simboluri asociate mișcării naționaliste ucrainene. Miza: cooperare strategică, pe fondul unei tensiuni politice Relațiile dintre Varșovia și Kiev s-au răcit la sfârșitul lunii mai, după ce Nawrocki i-a reproșat lui Zelenski că a acceptat ca o unitate militară ucraineană să poarte numele Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA), organizație considerată de Polonia responsabilă pentru masacrarea a peste 100.000 de civili polonezi. Ulterior, la finalul lunii iunie, Nawrocki a anunțat retragerea Ordinului Vulturului Alb , cea mai înaltă distincție a Poloniei, acordată lui Zelenski. Ca reacție, președintele ucrainean și-a anulat participarea la o conferință despre reconstrucția Ucrainei, programată la Gdansk. Ce au spus cei doi lideri după întâlnirea de la Ankara Nawrocki a indicat că, dincolo de divergențe, percepția comună asupra riscului de securitate rămâne un punct de convergență: „Ceea ce nu se schimbă cu adevărat este că, atât pentru Ucraina, cât și pentru Polonia, Federația Rusă rămâne principala amenințare.” În același timp, el a precizat că discuțiile nu au dus la o soluție pe „chestiunile istorice” legate de masacrele din timpul războiului, pe care Polonia le consideră „genocid”. Nawrocki a mai afirmat că Polonia se așteaptă ca Ucraina „să înțeleagă” că simbolistica asociată lui Stepan Bandera „îi limitează viitorul în UE”. După întrevedere, Zelenski a transmis pe X că cei doi au convenit să continue dialogul, conform aceleiași surse. De ce contează: sprijinul logistic al Poloniei continuă În pofida tensiunilor politice, Polonia continuă să funcționeze ca „placă turnantă” pentru ajutorul militar și umanitar destinat Ucrainei. Totodată, guvernul condus de premierul liberal Donald Tusk a cerut în repetate rânduri dezescaladare, potrivit informațiilor transmise de Agerpres, care citează AFP. [...]
Donald Trump condiționează o nouă reducere a trupelor SUA din Europa de un acord privind anexarea Groenlandei , ceea ce amplifică incertitudinea operațională pentru aliații NATO și pentru planificarea de apărare pe continent, potrivit Antena 3 . Declarația vine după ce Pentagonul a anunțat în luna mai retragerea a 5.000 de soldați americani din Germania. În Germania se află 35.000 de militari americani în serviciu activ, mai mulți decât în orice altă țară europeană. Întrebat dacă va mai retrage trupe americane din Europa, Trump a spus că nu a luat „încă o decizie finală” și că „multe vor depinde de Groenlanda”. El a făcut afirmațiile la bordul Air Force One , după participarea la summitul NATO de la Ankara , unde i-a criticat din nou pe aliați pentru că nu ar cheltui suficient pentru apărare. Ce înseamnă condiționarea pentru NATO: incertitudine în planificare Mesajul lui Trump leagă direct postura militară americană din Europa de un dosar politic separat – anexarea Groenlandei – ceea ce poate complica previzibilitatea angajamentelor SUA în cadrul alianței. Președintele american a insistat că decizia privind trupele de pe continent „va depinde mult de încheierea unui acord foarte bun” și a lăsat deschisă posibilitatea unei noi retrageri: „Poate că o voi face”. Groenlanda, din nou în centrul disputei cu Danemarca La sosirea la summitul NATO de la Ankara, Trump a declarat că Groenlanda, teritoriu autonom din Regatul Danemarcei, „ar trebui să fie controlată de Statele Unite”. Un oficial american de rang înalt a susținut anterior că, din perspectiva Washingtonului, preluarea Groenlandei ar fi singura modalitate de a gestiona riscurile de securitate pe termen lung din jurul insulei. Șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, a respins ferm cererea. Potrivit materialului, amenințările anterioare ale lui Trump privind preluarea Groenlandei au afectat relația dintre Copenhaga și Washington și au alimentat îndoieli legate de viitorul alianței, în condițiile în care atât SUA, cât și Danemarca sunt membri NATO. Trump a justificat tema Groenlandei prin riscurile pe care le-ar reprezenta Rusia și China și a menționat că insula ar fi relevantă pentru interesele de securitate ale SUA. Ulterior, el a retras amenințarea de a recurge la mijloace militare și a renunțat și la ideea de a pedepsi Germania și alte țări europene cu noi tarife comerciale dacă nu acceptă preluarea insulei. Ce urmează În acest moment, Trump nu indică o decizie finală privind noi retrageri de trupe, dar condiționarea de „un acord foarte bun” pentru Groenlanda sugerează că subiectul ar putea rămâne un instrument de presiune în relația SUA–aliații europeni, inclusiv în discuțiile despre cheltuielile de apărare. [...]
