Știri
Știri din categoria Diverse
Ucraina își extinde loviturile cu drone asupra infrastructurii economice din Rusia, crescând riscul de victime civile, într-o schimbare de tactică ce poate complica sprijinul occidental și ridică mize juridice privind respectarea dreptului internațional umanitar, potrivit unei analize citate de Digi24.
Ucraina a intensificat, din iulie, atacurile cu drone cu rază lungă dincolo de țintele militare convenționale, vizând inclusiv industria petrolieră și a gazelor din Rusia și depozite ale Wildberries, companie rusească de comerț online comparată frecvent cu Amazon. Obiectivul declarat de președintele Volodimir Zelenski este „să aducă războiul acasă – în Rusia”, iar atacurile urmăresc, în primul rând, să producă pagube economice.
Extinderea listei de ținte către infrastructură cu rol logistic sau industrial marchează, în același timp, o acceptare a unui risc mai mare ca civili ruși să fie afectați, pe măsură ce loviturile se mută mai adânc în teritoriul rus. Zelenski a susținut că Wildberries este o țintă legitimă, afirmând că platforma ar fi fost folosită pentru aprovizionarea cu componente sancționate destinate producției de drone și echipamente de navigație; Kremlinul a negat această implicare.
În plan politic, experți citați în material avertizează că noua strategie implică riscuri militare, politice și juridice, inclusiv prin potențialul de a eroda sprijinul occidental dacă percepția publică se schimbă pe fondul creșterii victimelor civile.
Materialul indică o creștere a victimelor civile în Rusia asociată atacurilor ucrainene. Pentru 2025, Organizația Națiunilor Unite a consemnat 253 de civili uciși în urma atacurilor ucrainene pe teritoriul Rusiei, precizând însă că nu a putut verifica independent aceste cifre. Separat, autoritățile ruse au raportat pentru luna iulie a acestui an 79 de civili uciși și 601 răniți.
Pe linia oficială, Kievul susține că nu vizează deliberat civilii ruși, iar o expertă de la Chatham House citată în articol afirmă că victimele civile rezultate din aceste atacuri sunt „daune colaterale”, nu ținte intenționate.
Schimbarea de tactică a alarmat și unii oficiali europeni, potrivit cercetătorului Adrian Karatnycky (Atlantic Council), care spune că europenii au avut tradițional o abordare „cu risc redus” și s-au temut de escaladare din partea Rusiei. În același timp, strategia a devenit posibilă pe fondul creșterii capacității Ucrainei de a produce drone cu rază lungă și al reducerii asistenței americane, care ar fi diminuat influența Washingtonului asupra Kievului.
În plan juridic, Rosemary DiCarlo, subsecretar general al ONU, a avertizat că atacurile împotriva civililor și infrastructurii civile, oriunde ar avea loc, încalcă dreptul internațional umanitar.
Rămâne deschisă întrebarea dacă loviturile tot mai frecvente în interiorul Rusiei pot slăbi politic poziția lui Vladimir Putin sau, dimpotrivă, pot consolida sprijinul populației pentru război. Un fost diplomat britanic, Tim Willasey-Wilsey (Royal United Services Institute), avertizează că bombardarea civililor tinde istoric să întărească rezistența, nu să o slăbească, și că există riscul pierderii sprijinului occidental, chiar dacă, în logica războiului, „nu poți purta un război fără victime”.
Recomandate
Rusia intră într-o „a doua fază” a crizei de carburanți, cu raționalizări și standarde coborâte , pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor, în timp ce Kremlinul încearcă să transmită că piața este „sub control”, potrivit Digi24 . Președintele rus Vladimir Putin a declarat, într-un interviu acordat televiziunii publice ruse, că problemele apărute pe piața combustibililor „sunt în curs de soluționare”, după o discuție cu premierul Mihail Mișustin . El a spus că premierul „monitorizează situația”, iar autoritățile au creat „o comisie specială”, conform agenției EFE, citată de Agerpres. În același timp, Putin a admis că există efecte pentru populație. „Da, evident că există unele inconveniente pentru oameni, dar guvernul, desigur, trebuie să țină situația sub control.” Măsuri de criză: raționalizare și benzină Euro-2 Guvernul de la Moscova a recunoscut săptămâna aceasta că Rusia se confruntă cu ceea ce a numit „a doua fază” a crizei de aprovizionare cu combustibili, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra infrastructurii de rafinare. Conform unor relatări de miercuri, cel puțin două lanțuri de benzinării au reintrodus raționalizarea vânzărilor de combustibili la Moscova. În același context, ministrul rus al energiei, Serghei Țiviliov, a recunoscut că s-au format din nou cozi la benzinării. Pe lângă raționalizare, autoritățile ruse au autorizat vânzarea de benzină Euro-2, un standard de calitate inferior celui obișnuit, ca măsură de atenuare a crizei de aprovizionare. Legătura cu atacurile ucrainene asupra rafinăriilor Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat pe 25 iunie o campanie de atacuri cu drone în profunzimea Rusiei, care vizează în special centre logistice și rafinării. Putin a recunoscut miercuri că aceste lovituri provoacă pagube, dar a susținut că nu sunt grave și că nu au consecințe majore asupra economiei ruse. În plan practic, însă, măsurile de raționalizare și relaxarea standardelor de calitate indică presiuni operaționale în lanțul de aprovizionare cu carburanți. [...]
Un conflict la vârful apărării ucrainene a blocat coordonarea operațională , iar președintele Volodimir Zelenski spune că fostul ministru al Apărării, Mihailo Fedorov, i-a propus să-i demită „sincer” pe amândoi – atât pe el, cât și pe comandantul suprem al armatei, Oleksandr Sîrskii , potrivit Digi24 , care citează postul public ucrainean Suspilne . Zelenski a descris disputa drept una „foarte gravă”, pornită de la împărțirea responsabilităților între Ministerul Apărării și comanda militară. În relatarea sa, cei doi au ajuns să nu mai comunice direct, discutând problemele doar în ședințele de la biroul președintelui. „Nu poate exista un conflict la acest nivel între lideri. Orice operațiune are loc pe câmpul de luptă, aceasta ține în primul rând de competența armatei. Logistica și sprijinul țin de competența Ministerului Apărării din Ucraina. Dacă cineva intervine în domeniul de responsabilitate al altuia, acest lucru va duce inevitabil la un conflict. Și un conflict a avut loc – unul foarte grav.” Decizia lui Zelenski: schimbări „pe rând”, nu simultan Președintele ucrainean a spus că a decis să nu înlocuiască în același timp ministrul Apărării și comandantul suprem, invocând contextul războiului și intenția de a lua deciziile de personal etapizat. Cu două săptămâni înainte de schimbările de personal, Zelenski afirmă că le-a cerut lui Fedorov și Sîrskii să se întâlnească separat pentru a-și rezolva divergențele, însă întâlnirea nu a avut loc. După ce a hotărât schimbarea conducerii Ministerului Apărării, Zelenski susține că i-a propus lui Fedorov patru variante pentru a rămâne în echipă, toate refuzate de fostul ministru. Ce spune Fedorov că va face după plecarea din guvern Fedorov a declarat că vrea să se concentreze pe mai multe proiecte, inclusiv în zona investițiilor și a inovării în apărare: un fond de investiții de risc (capital pentru proiecte cu risc ridicat) pentru a atrage finanțare occidentală către start-up-uri ucrainene din domeniul apărării; un centru analitic („think tank”) care să propună soluții și idei pentru etapele următoare ale războiului; inițiative civice legate de „revenirea la democrație”; activități didactice la universități, inclusiv un curs despre reforme. El a mai spus că planul prezentat anterior Ministerului Apărării se numea „Aer-Teren-Economie” și viza, între altele, protejarea spațiului aerian, oprirea avansului rus și „epuizarea economiei Rusiei”, la care a adăugat ulterior componenta „Democrația”. În zona tehnologică, a indicat ca priorități rachete „ieftine” bazate pe inteligență artificială, robotizarea liniei de contact și instalarea de senzori, afirmând că dorește să continue proiectele începute în minister în sectorul privat. [...]
Lidera AfD readuce în discuție ieșirea Germaniei din euro și Schengen , o combinație de promisiuni cu potențial impact direct asupra regulilor de circulație, a pieței unice și a stabilității economice în UE, potrivit Digi24 . Declarațiile îi aparțin lui Alice Weidel , într-un interviu acordat postului public german ZDF, în cadrul seriei de „interviuri de vară” cu liderii partidelor. Weidel susține că, „înainte de trecerea la euro”, Germania „trăia mult mai bine” și descrie moneda unică drept „instabilă și slabă”. În același timp, afirmă că în Germania se observă „sărăcirea generalizată a păturilor muncitoare ale populației”, iar AfD ar pleda pentru ieșirea din zona euro dacă ar ajunge la guvernare la nivel federal. Schengen și migrația, în centrul mesajului de reglementare Pe zona de reglementare și control la frontieră, Weidel spune că AfD intenționează să retragă Germania din Acordul Schengen , argumentând că „granițele deschise” ar reprezenta un rău și că partidul va „asigura legea și ordinea”. În același registru, ea cere deportări mai multe și naturalizări mai puține și afirmă că cei 1,3 milioane de sirieni care locuiesc în Germania trebuie „trimiși înapoi în țara de origine”. Întrebată cum ar urma să negocieze concret administrația federală cu state precum Siria sau Afganistan pentru repatrieri, Weidel nu a oferit un răspuns direct, notează Digi24. Verificări de fapte: date contestate și context economic ZDF arată, într-un material de verificare a faptelor citat de Digi24, că o afirmație a liderei AfD despre cetățenie și șomaj este prezentată într-o formă înșelătoare: Weidel a spus că anul trecut 306.000 de șomeri au obținut cetățenia germană, însă Agenția Federală pentru Muncă indică faptul că cifra de 306.000 se referă la totalul persoanelor care, în decembrie 2025, erau înregistrate ca șomeri și care au obținut cetățenia la un moment dat în trecut, „cu ani sau decenii în urmă”. În privința euro, Digi24 citează și un reper de curs: luni, euro era la același nivel ca la introducerea sa în 1999, respectiv 1,17 dolari. Sunt menționate și extremele istorice ale cursului: minimul de 0,82 dolari în 2000 și maximul de 1,6 dolari în 2008. Separat, Ministerul Finanțelor din Germania a susținut într-un raport din 2024, la 25 de ani de la introducerea euro, că moneda „și-a dovedit eficacitatea” în privința stabilității, inclusiv printr-o inflație medie de aproximativ 1,9% pe an în Germania de la adoptarea euro, conform informațiilor redate de Digi24. (Textul sursă furnizat este trunchiat, astfel că detaliile suplimentare din raport nu pot fi redate integral pe baza fragmentului disponibil.) [...]
Posibila întâlnire Putin–Trump la APEC ridică miza diplomatică pentru relațiile economice din Asia-Pacific , după ce Kremlinul a transmis că cei doi lideri s-ar putea vedea în China, în noiembrie, dacă ambii participă, potrivit Digi24 . Consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov , a declarat că o întâlnire ar fi „probabilă” în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) , programat la Shenzhen, în perioada 18–19 noiembrie, potrivit Anadolu. În același timp, Ușakov a spus că nu există încă „semnale sau indicii” privind planuri concrete pentru o astfel de întrevedere, subliniind că mai sunt aproximativ trei luni până la eveniment. De ce contează pentru mediul economic APEC este unul dintre principalele formate de dialog economic din regiunea Asia-Pacific, iar o discuție directă între președintele rus Vladimir Putin și președintele SUA Donald Trump ar putea influența așteptările piețelor privind direcția relațiilor dintre cele două puteri, inclusiv pe fondul războiului din Ucraina și al regimurilor de sancțiuni. În paralel, știrea a fost reflectată și în piețele de predicții: Polymarket.com estimează șansele unei întâlniri la 45%, conform materialului. Context: ultimul contact direct și mesajele Moscovei Putin și Trump s-au întâlnit ultima oară față în față în Alaska, în august 2025, iar de atunci au comunicat doar telefonic, fără contact direct, potrivit informațiilor prezentate. Ușakov a sugerat că, dacă ambii lideri vor fi prezenți la același eveniment, o discuție ar deveni greu de evitat: „Dacă liderii se află la același eveniment, atunci mi se pare că se vor întâlni și vor discuta inevitabil.” Separat, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat într-un interviu pentru VGTRK că țările NATO și ale UE nu vor putea să se distanțeze public de sprijinul militar pentru Ucraina și de ceea ce el a numit o politică „antirusească”, potrivit relatării. Lavrov a mai spus că Rusia va ține seama de acțiunile unor „elite deschis rusofobe” din Marea Britanie, Bruxelles, Paris, Berlin și alte state membre NATO și UE. Ce urmează În acest moment, posibilitatea întâlnirii rămâne condiționată de participarea ambilor lideri la summitul APEC și de evoluțiile diplomatice din următoarele luni. Până atunci, Kremlinul indică faptul că agenda internațională include și alte evenimente majore care pot influența dacă o astfel de întrevedere va fi confirmată. [...]
Scumpirea motorinei peste 10,4 lei/litru pune sub semnul întrebării eficiența reducerii temporare a accizei , iar fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan cere intervenția autorităților de control în piață, potrivit Stirile Pro TV . Ivan susține că reducerea accizei cu 20% ar fi trebuit să ieftinească motorina cu 70 de bani pe litru, însă prețurile la pompă „au sărit din nou” peste intervalul 10,20–10,40 lei/litru. Într-o postare pe Facebook, el afirmă că „mai bine de jumătate” din ajutorul acordat de stat ar fi fost „înghițit” de majorările companiilor petroliere, în condițiile în care, spune el, barilul de petrol a scăzut la 80 de dolari (aprox. 368 lei). „Este inadmisibil! Reducerea accizei cu 20% trebuia să ieftinească motorina cu 70 de bani pe litru, însă preţurile la pompă au sărit din nou peste 10,20 - 10,40 lei.” Potrivit aceleiași surse, Ivan cere premierului demis și ministrului interimar al Energiei să trimită „de urgență” în controale Consiliul Concurenței , ANPC și ANAF, invocând riscul de speculă și necesitatea ca efectul reducerii accizei să se vadă în prețul final, nu în profiturile din piața petrolieră. El mai afirmă că, fără reducerea accizei, românii ar fi plătit „peste 11 lei” pe litru. Reacția Guvernului: impactul asupra inflației, dar control limitat Premierul interimar Ilie Bolojan declară, despre majorarea prețurilor la motorină, că „nu avem cum să controlăm lucruri care nu pot fi controlate de noi”, adăugând că scumpirea combustibililor are efect asupra inflației. Cum funcționează reducerea temporară a accizei Ministerul Finanțelor a redus temporar cu 20% acciza la motorina standard în perioada 16–31 august 2026, după creșterea cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă. Reducerea este de aproximativ 68 de bani pe litru, iar măsura se bazează pe mecanismul introdus prin Legea nr. 162/2026, care permite ajustări temporare în funcție de evoluția pieței, cu analiză la fiecare două săptămâni. Pentru intervalul 16–31 august, Ministerul Finanțelor arată că: cotațiile Platts pentru motorină au crescut cu 34,13%; prețul mediu la pompă al motorinei standard a urcat cu 23,01%. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că mecanismul a fost construit pentru intervenții „rapid și țintit”, iar reducerea accizei urmărește limitarea presiunii asupra populației și companiilor, inclusiv transportatorilor și firmelor de logistică, unde motorina se reflectă în costurile bunurilor și serviciilor. Ministerul Finanțelor spune că va monitoriza în continuare piața, cu reevaluarea accizei la fiecare două săptămâni. [...]
Guvernul apără legea salarizării unitare ca instrument de disciplină bugetară și predictibilitate , în pofida cererii confederațiilor sindicale de a retrage proiectul și de a-l relua „de la zero” după instalarea unui executiv cu puteri depline, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a spus în direct la Digi24 că reacția sindicatelor nu respectă principiile dialogului social, acuzând că acestea au refuzat să participe la discuții și au organizat, „pentru prima oară”, un „protest preventiv”, înainte ca proiectul să fie prezentat în forma finală. În explicația ministrului, miza proiectului este tocmai reducerea negocierilor „discreționare” pe sectoare, printr-un cadru unitar care limitează posibilitatea obținerii unor avantaje separate pentru diverse categorii din administrația publică. Pîslaru a afirmat că, odată adoptată o lege pe principii unitare, salariile ar urma să crească prin „valoarea de referință”, dar „vor rămâne acolo unde sunt” o perioadă, ceea ce ar diminua spațiul de negociere al sindicatelor. De ce contează: semnal de plafonare și reguli mai previzibile în sectorul public Pîslaru a susținut că o parte din nemulțumirea sindicatelor vine din faptul că ar „avea de pierdut” prin limitarea negocierilor sectoriale, un instrument important în relația cu membrii lor. În același timp, ministrul a insistat că proiectul nu este construit ca o lege „despre creșteri salariale”, ci ca una de „echilibrare”, de corectare a inechităților și de creare a unui „climat predictibil” în salarizarea publică. El a mai spus că există sectoare din administrație care nu sunt mulțumite de forma proiectului, dar care ar fi înțeles „limitele bugetare” și faptul că majorările avute în vedere sunt „maximul pe care ni-l permitem”, menționând că acestea vizează „două treimi” din administrație. Răspuns la cererea de retragere: „Să așteptăm alt Guvern e o greșeală” Întrebat despre solicitarea confederațiilor sindicale ca Guvernul să abandoneze proiectul și să reia procesul după un alt executiv, Pîslaru a respins ideea, pe care a numit-o „o mare greșeală”. Ministrul a făcut însă distincție între confederațiile care au cerut retragerea și organizațiile sindicale care au participat la discuții, afirmând că unele propuneri primite „se regăsesc în acest moment în proiect”. [...]
