Știri
Știri din categoria Diverse
Coreea de Sud ia în calcul o desfășurare militară în zona Strâmtorii Ormuz, o mișcare care poate influența securitatea rutelor energetice și costurile de transport maritim, potrivit Digi24. Președinția de la Seul spune că analizează opțiuni pentru o prezență alături de SUA, dar subliniază că, deocamdată, nu a fost luată nicio decizie.
Contextul imediat este presiunea publică venită dinspre Washington. Președintele american Donald Trump a criticat luna trecută, pe rețelele sociale, refuzul sud-coreenilor de a se implica în războiul împotriva Iranului și a ordonat reducerea amplorii unor exerciții militare comune SUA–Coreea de Sud.
Un oficial din cadrul președinției sud-coreene a precizat că guvernul va face o analiză „conform procedurilor legale naționale”, ținând cont de situația de securitate din Peninsula Coreeană, și că discuțiile sunt încă deschise, potrivit Kyodo, preluată de Agerpres.
Potrivit aceleiași surse, Seulul ia în calcul „diverse opțiuni”, inclusiv:
O eventuală desfășurare de forțe sud-coreene în afara țării ar necesita:
Presa sud-coreeană a relatat că guvernul ar putea cere acordul legislativului chiar în cursul acestei luni, însă, la acest moment, autoritățile spun că nu există o hotărâre finală.
Recomandate
Donald Trump spune că SUA vor cere Europei să ramburseze costurile ajutorului militar trimis Ucrainei , o poziționare care ar putea schimba nota de plată în interiorul NATO și ar muta presiunea bugetară spre capitalele europene, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută joi, într-o postare pe rețelele sociale, în care Trump a vorbit despre „rambursarea” costurilor pentru ajutorul militar și muniția livrate anterior Ucrainei, în contextul războiului cu Rusia. Informația este relatată de Reuters , citată de Digi24. În același mesaj, Trump a contestat informațiile potrivit cărora stocurile de muniție ale SUA ar fi scăzut semnificativ pe fondul războiului din Iran și a susținut că Statele Unite își intensifică producția și stocarea de muniție. Totodată, a indicat că, deși muniția este „păstrată” pentru nevoile interne, vânzările către aliați „vor reîncepe în curând”. „S-au acordat gratuit Ucrainei și NATO sute de miliarde de dolari, sumă pe care Europa ar fi plătit-o — dacă i s-ar fi cerut acest lucru, dar vom solicita acești bani, chiar dacă o facem cu o oarecare întârziere!” Context: inițiativa PURL și discuția despre finanțare Digi24 amintește că, anul trecut, Statele Unite și NATO au lansat inițiativa PURL, prin care țările europene finanțează furnizarea de arme americane către Ucraina. În acest cadru, mesajul lui Trump introduce explicit ideea recuperării retroactive a unor costuri, fără ca articolul să detalieze mecanismul sau calendarul unei astfel de solicitări. Presiuni conexe: stocuri, energie și efecte economice Pe fondul conflictelor din Ucraina și Iran, Reuters a relatat anterior că Armata SUA ar fi epuizat o parte importantă din stocul de rachete de mare precizie și rază lungă de acțiune în timpul războiului cu Iranul, alimentând îngrijorări privind pregătirea pentru conflicte viitoare. În paralel, Digi24 notează că prețurile petrolului au urcat joi la maximele ultimelor șase săptămâni, pe fondul atacurilor SUA asupra Iranului și al amenințărilor israeliene, într-un context de trafic naval restricționat în Strâmtoarea Ormuz . Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a pus parțial creșterea prețurilor la petrol și gaze și pe seama atacurilor Kievului asupra infrastructurii energetice rusești, care ar genera presiune ascendentă asupra prețurilor la nivel global. Ce urmează Articolul nu indică reacții ale guvernelor europene sau pași procedurali concreți pentru o eventuală „rambursare”. Rămâne neclar, din informațiile disponibile, dacă este vorba despre o cerere formală în pregătire, despre o repoziționare politică sau despre o renegociere a formulelor de finanțare în interiorul NATO. [...]
Donald Trump pune presiune pe agenda energetică și de imigrație a Marii Britanii , avertizând că țara este „la un pas de dezastru”, într-un mesaj care poate amplifica tensiunile politice de la Londra pe două teme cu impact direct în economie și reglementare, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului GB News și sunt relatate de Reuters , conform aceleiași surse. Trump a invocat costurile ridicate ale energiei, politicile privind „emisii nete zero” (ținta de a reduce la zero emisiile nete de gaze cu efect de seră) și efectele „migrației în masă”. „Țara voastră se află în dificultate. Sunteți la un pas de dezastru.” „Aveți o problemă uriașă legată de imigrație și o problemă uriașă legată de energie. Consumul vostru de energie este de trei, patru ori mai mare decât ar trebui să fie”. Energie și tranziție: presiune pe deciziile din Marea Nordului Trump, care „consideră schimbările climatice o farsă”, a criticat și în trecut decizia Marii Britanii de a renunța la combustibilii fosili și a îndemnat liderii britanici să exploateze rezervele de petrol și gaze din Marea Nordului, potrivit materialului. În acest context, premierul Andy Burnham „analizează posibilitatea” de a aproba demararea a două proiecte majore de exploatare în Marea Nordului. Totodată, guvernul ar promite o abordare „pragmatică” a tranziției energetice, menținând însă obiectivul trecerii la surse curate de energie electrică. Imigrația: temă politică internă cu efect electoral Trump a susținut că imigrația „schimbă fața” Marii Britanii și a lansat un avertisment direct. „Dacă nu opriți afluxul de oameni care vin în țara voastră din toate colțurile lumii, nu o să mai aveți nicio țară”. Digi24 notează că preocupările legate de imigrație sunt concentrate pe sosirile ilegale cu ambarcațiuni mici din Europa continentală, subiect care a alimentat creșterea popularității partidului de dreapta Reform, condus de Nigel Farage. Guvernul lui Burnham a reiterat angajamentele asumate de predecesorul său, Keir Starmer, de a opri aceste traversări. La începutul săptămânii, Burnham a spus că numărul lor a scăzut „drastic” și că măsurile împotriva operațiunilor de traversare și a grupărilor criminale din spatele lor „dau roade”. Context: relație bilaterală „tumultoasă” Potrivit sursei, relațiile dintre Marea Britanie și SUA „au fost tumultoase” în ultimii ani, trecând de la o vizită de stat „fastuoasă” la Londra în 2025 la critici dure privind politici interne și externe. În același timp, Trump și-a reiterat „admirația și afecțiunea” față de regele Charles și „dragostea” pentru Marea Britanie, dar a insistat că guvernul britanic se confruntă cu probleme „grave” care trebuie depășite. [...]
Coreea de Nord își rescrie doctrina și tratează Sudul ca „stat ostil” , după ce a eliminat din statutul Partidului Muncitorilor referirile la „unificarea pașnică”, o schimbare cu implicații directe de securitate și stabilitate regională, potrivit Digi24 . Documentul integral al Partidului Muncitorilor din Coreea, făcut public pentru prima dată, confirmă o repoziționare radicală a Phenianului: cele două Corei nu mai sunt prezentate ca parte a unei singure națiuni care urmărește reunificarea, ci ca două state „ostile”. Eliminarea „unificării pașnice” este semnalată de agenția sud-coreeană Yonhap, care a consultat textul, iar Digi24 notează că informația este relatată de Agerpres. Statutul a fost publicat integral de Institutul pentru Strategia de Securitate Națională (INSS) de la Seul. Potrivit sursei, serviciile de informații sud-coreene susțineau anterior că documentul fusese revizuit în iunie 2024 pentru a reflecta noua linie politică, însă textul complet nu fusese accesibil publicului până acum. Ce se schimbă în statut: consolidarea puterii lui Kim și reguli pentru timp de război Versiunea publicată include actualizări adoptate în februarie, la al nouălea congres al partidului comunist nord-coreean. Modificările: consolidează autoritatea lui Kim Jong-un , inclusiv prin atribuții explicite de a convoca adunări, de a numi și demite oficiali și de a dizolva departamente ale partidului; nu mai menționează realizările predecesorilor săi, Kim Ir-sen și Kim Jong-il; introduc o clauză care permite suspendarea alegerilor interne în partid pe timp de război; ridică vârsta minimă de primire în partid de la 18 la 20 de ani. În plus, din statut au fost eliminate și mențiunile privind prezența militară a SUA în Coreea de Sud și referirile la „forțe externe”. Yonhap interpretează această schimbare ca o întărire a poziției Phenianului că cele două Corei sunt complet separate și nu mai au o identitate națională comună. Context: schimbări constituționale și „era Kim Jong-un” Digi24 amintește că, la sesiunea din ianuarie 2024 a Adunării Supreme a Poporului, Kim Jong-un a ordonat revizuirea Constituției, afirmând că „unificarea pașnică” nu mai este posibilă și că ideea unei singure națiuni coreene trebuie eliminată. Modificările constituționale au fost confirmate de Phenian în același an, în octombrie. INSS consideră că aceste ajustări reflectă eforturile regimului de a trece la o nouă „eră Kim Jong-un”, la aproape 15 ani de la preluarea puterii de către liderul nord-coreean. Rămâne neclar, potrivit aprecierii Yonhap, cine ocupă funcția de prim-secretar creată la congresul din 2021; INSS estimează că ar fi Jo Yong-won, secretar al Comitetului Central. [...]
România ar putea reduce penalitatea de 770 milioane euro din PNRR dacă adoptă la timp legea salarizării , iar miza este finanțarea investițiilor publice din bani nerambursabili, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , spune că Bruxelles-ul a indicat o fereastră de timp în care România ar putea recupera „o parte” din sumă, dacă îndeplinește condițiile legate de reforma salarizării. În discuțiile de la Bruxelles cu Comisia Europeană , Pîslaru afirmă că România ar putea obține recunoașterea progreselor realizate până la 31 august, cu condiția ca legea salarizării să fie aprobată înainte de evaluarea finală a Comisiei, programată în noiembrie. În acest scenariu, adoptarea legii până la final de octombrie ar putea diminua penalitatea, însă ministrul precizează că nu există posibilitatea recuperării integrale a celor 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei). Ce condiții pune Comisia și ce poate recupera România Potrivit ministrului, cheia este ca legea să răspundă „în totalitate” angajamentelor asumate în PNRR, nu o variantă parțială. El susține că partea de lucru care poate fi documentată include analizele de echivalență a funcțiilor, analizele de salarizare și proiectul tehnic la care s-a lucrat până la 31 august. Pîslaru spune că, în acest moment, nu poate fi estimată suma care ar putea fi recuperată, dar subliniază că orice milion de euro readus în plată ar însemna bani nerambursabili disponibili pentru investiții precum autostrăzi, școli și spitale. Calendarul PNRR: cererea 5 și cererea 6 Ministrul a mai declarat că pe cererea de plată nr. 5 România a primit „scrisoarea clasică de observații” de la Comisie și că, până pe 9 septembrie, ar urma să fie transmise clarificările și documentele cerute. Pentru cererea de plată nr. 6 , unde intră reforme precum legea salarizării, discuția cu Comisia a vizat posibilitatea de a reduce penalitatea dacă actul normativ este adoptat înainte de evaluarea finală din noiembrie. Blocajul, mai degrabă politic decât tehnic Pîslaru afirmă că proiectul este „aproape gata” din punct de vedere tehnic și că diferențele față de condițiile de îndeplinit ar fi, în principal, ajustări minore. În schimb, el pune întârzierea pe seama unui blocaj politic, invocând promisiuni și discuții între PSD și sindicate care ar fi frânat procesul, în timp ce acum ar exista două luni pentru consultări cu partenerii sociali. Risc separat: evaluarea Legii ANI În paralel, România a cerut Comisiei să evalueze cât mai rapid Legea ANI, pentru a exista timp de corecții și pentru a evita pierderea banilor aferenți acestui jalon. Ministrul avertizează că, dacă Executivul european ar constata elemente care încalcă tratatele UE, evaluarea ar fi negativă, iar modificările ar trebui făcute „de urgență” în Parlament. Următorul reper menționat este depunerea cererii de plată nr. 6 după 30 septembrie, moment după care Comisia ar urma să își contureze poziția finală inclusiv pe componenta legată de ANI. [...]
România și Regatul Unit au reconfirmat agenda economică și de investiții , pe fondul unui dialog bilateral care include și securitatea la Marea Neagră și sprijinul pentru diaspora, potrivit Digi24 . Șefa diplomației române, Oana Țoiu , s-a întâlnit joi, la Londra, cu ministrul britanic de Externe, Ed Miliband , iar pe agendă au fost trecute explicit cooperarea economică și domeniile-cheie de creștere. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) arată că discuțiile au avut patru priorități: diaspora română din Regatul Unit, cooperarea economică, securitatea, respectiv colaborările educaționale și culturale. Comerț de peste 10 miliarde de euro și bază de companii cu capital britanic În plan economic, cei doi oficiali au evaluat „stadiul actual” al relației comerciale, menționând peste 10 miliarde de euro în schimburi comerciale . Totodată, Regatul Unit este indicat ca locul 11 în topul investitorilor străini direcți în România , cu peste 7.000 de societăți comerciale cu capital britanic înregistrate în România. MAE mai notează că există și un interes în creștere al antreprenorilor români pentru piața britanică. Sectoare vizate: tehnologii avansate, servicii financiare, agroalimentar Oana Țoiu a indicat câteva direcții cu potențial de creștere în cooperarea bilaterală: tehnologii avansate; servicii financiare; sector agroalimentar, unde exporturile românești pe piața britanică ar fi avut o „creștere semnificativă” anul trecut (fără a fi precizat un nivel). Legătura cu securitatea regională și infrastructura critică Pe componenta de securitate, Oana Țoiu a mulțumit Regatului Unit pentru misiunea de poliție aeriană întărită derulată de Forțele Aeriene Regale în România, în perioada martie–iulie. În discuții a intrat și securitatea comerțului la Marea Neagră , rolul Portului Constanța , precum și expertiza britanică în protecția infrastructurii critice maritime. OCDE, mobilitate și recunoașterea diplomelor – teme cu efect asupra mediului de afaceri Cei doi miniștri au discutat și despre aderarea României la OCDE, proces în care România ar fi finalizat „în ultimul an” toate criteriile tehnice, mizând pe parteneriatul cu Regatul Unit, inclusiv prin prisma impactului asupra investițiilor comune. În zona educațională și de mobilitate, agenda a inclus: cursuri de „Limbă, cultură și civilizație românească” găzduite de școli britanice; lectorate de limba română la universitățile Oxford și Cambridge; activitatea British Council în România; alăturarea Regatului Unit la programul Erasmus+; discuții pentru scheme de mobilitate pentru tineri și profesori; o recunoaștere reciprocă mai facilă a diplomelor și calificărilor. În plan cultural, MAE menționează că, între 18 și 20 septembrie, România va deschide vizitatorilor, în cadrul Festivalului de Arhitectură din Londra, sediul fostei Ambasade a României, actualul sediu al Institutului Cultural Român (ICR). [...]
Atacurile din Marea Neagră riscă să taie din exporturile Ucrainei și să lovească în PIB , iar Ankara este văzută de Kiev drept un actor care ar putea crește presiunea asupra Moscovei pentru un armistițiu maritim, potrivit Digi24 . Ambasadorul Ucrainei la Ankara, Nariman Dzhelyal , a declarat într-un interviu acordat RBC-Ukraine că Ucraina a prezentat propuneri pentru un moratoriu asupra atacurilor din Marea Neagră și pentru reluarea transportului de cereale, în condițiile în care atacurile rusești asupra navelor civile alimentează îngrijorări în rândul armatorilor, al companiilor de asigurări și al statelor din regiune. Kievul susține că are „propuneri concrete” pentru încetarea atacurilor și reluarea exporturilor, formulate de președintele Volodimir Zelenski, și așteaptă un răspuns. În același timp, Dzhelyal ridică problema aplicării oricărei înțelegeri: chiar dacă se ajunge la un acord, rămâne întrebarea cum poate fi obligată Rusia să respecte un moratoriu „condiționat” asupra atacurilor. „Aici, rolul Turciei ar putea deveni esențial. Din situația din Strâmtoarea Ormuz putem observa cât de dificil este acest lucru. Din păcate, asigurarea siguranței complete a navigației în astfel de condiții este extrem de dificilă.” Miza economică: exporturi mai mici și costuri în creștere Pe fondul riscurilor ridicate, armatorii ar refuza să intre în porturile ucrainene, ceea ce a dus deja la o scădere a exporturilor, notează Digi24, citând „The Telegraph”. Aceeași sursă arată că atacurile asupra navelor civile și infrastructurii portuare au restricționat semnificativ operațiunile porturilor din Odesa, Chornomorsk și Pivdennyi și ar putea costa Ucraina până la 1,5% din PIB până la finalul anului. De ce contează poziția Turciei Turcia este prezentată ca potențial „garant” operațional al unui armistițiu maritim, în contextul rolului său anterior în facilitarea exporturilor de cereale. Președintele Turciei, Tayyip Erdogan, a spus că atacurile din Marea Neagră au reînnoit criza globală a cerealelor, în special în Africa, și a cerut o soluție urgentă. Totodată, ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat că Ankara a pregătit un plan pentru restabilirea tranzitului în siguranță al cerealelor și îl discută atât cu Rusia, cât și cu Ucraina. Obstacolul major: condițiile Rusiei și legătura cu sancțiunile Din partea Moscovei, semnalele rămân negative. Viceministrul rus de Externe, Alexander Grushko, a declarat că Rusia nu vede încă „condițiile necesare” pentru restabilirea acordului privind exportul de cereale, iar o eventuală revenire ar fi legată de poziția Occidentului privind sancțiunile. Separat, Rusia a transmis că nu vede niciun motiv pentru reluarea acordului. Contextul invocat de Digi24: Turcia a mediat în iulie 2022 un acord care a permis exportul în siguranță a aproape 33 de milioane de tone de cereale ucrainene prin Marea Neagră, însă Rusia s-a retras în 2023, reclamând obstacole la exporturile sale de alimente și îngrășăminte. [...]
