Știri
Știri din categoria Diverse
Revenirea lui Trump la ideea „preluării” Groenlandei reaprinde un risc de tensiune în NATO, chiar în debutul summitului din Turcia, cu potențiale consecințe asupra coeziunii alianței și a priorităților de apărare în Arctica, potrivit Bild.
La Ankara, în marja reuniunii, președintele SUA Donald Trump a reiterat că „Groenlanda ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca”, declarație făcută în timpul unei întâlniri cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Publicația notează că Trump nu a anunțat pași concreți și nici nu a formulat amenințări noi, dar a transmis că nu renunță la obiectiv.
În același context, Trump a reluat și avertismentul către aliații europeni că SUA „ar putea să-și retragă toți soldații din Europa”, fără a face însă o anunțare formală. Totodată, el a criticat politicile europene privind imigrația și energia, susținând că Europa „este un loc complet diferit” față de acum 20 de ani și că, dacă europenii „nu sunt atenți”, „nu va mai exista Europa”.
Bild relatează că, în weekend, un oficial american de rang înalt a indicat că Washingtonul continuă să susțină ideea unei preluări a Groenlandei, argumentând că aceasta ar fi „cel mai bun mod” de a acoperi nevoile de apărare ale NATO legate de insulă. Oficialul a invocat „activități navale intense” în jurul Groenlandei și a spus că, „până acum”, SUA văd drept „singura soluție” achiziția insulei, menționând că sunt analizate și alte opțiuni, fără detalii.
Trump mai lansase la începutul anului revendicări privind Groenlanda, stârnind reacții internaționale, justificând demersul prin importanța strategică a insulei și prin necesitatea de a o proteja de Rusia și China. Potrivit publicației, el a renunțat ulterior la unele amenințări anterioare, inclusiv la ideea folosirii forței milititare sau a presiunii prin taxe vamale asupra statelor europene, însă își menține obiectivul.
În paralel cu criticile lui Trump, Germania a raportat NATO cheltuieli record pentru apărare: 124,7 miliarde euro pentru anul în curs, conform datelor alianței publicate la începutul summitului de la Ankara. Publicația notează că acest nivel duce cheltuielile militare germane la un nou maxim.
Recomandate
Zelenski cere accelerarea sprijinului pentru apărarea aeriană, pe fondul presiunii pe stocurile Patriot , susținând că Ucraina ar aduce NATO capabilități „extraordinare” dacă ar deveni membră, potrivit Wall Street . Mesajul vine în prima zi a summitului Alianței din capitala Turciei, într-un moment în care Rusia își intensifică atacurile cu rachete asupra orașelor și infrastructurii ucrainene. În fața industriașilor din statele membre și a responsabililor NATO, președintele ucrainean a argumentat că experiența acumulată în peste patru ani de la invazia la scară largă a Rusiei ar trebui integrată în apărarea colectivă a Alianței. El a invocat, între altele, expertiza Ucrainei în domeniul dronelor și dezvoltarea unei capacități de producție de rachete, inclusiv racheta de croazieră Flamingo. Miza operațională: apărarea aeriană și capacitatea de interceptare Zelenski a insistat că, deși Ucraina „este capabilă să facă totul” pe cont propriu, apărarea aeriană rămâne zona în care are nevoie de „determinarea” partenerilor. În context, el a cerut ca deciziile privind apărarea aeriană să fie un rezultat-cheie al summitului. Un punct central îl reprezintă rachetele Patriot , descrise ca fiind deosebit de eficiente în interceptarea rachetelor balistice rusești. Totuși, după săptămâni de război în Orientul Mijlociu, stocurile sunt limitate, notează materialul, ceea ce complică ritmul și volumul livrărilor. Licențe de producție Patriot: cerere către SUA Pe lângă solicitarea de rachete, Zelenski a spus că a discutat cu partenerii americani despre licențe de producție Patriot și a cerut sprijin pentru ca această opțiune să devină realitate — o direcție care ar muta accentul de la livrări punctuale la extinderea capacității de producție. Context politic: aderarea la NATO rămâne contestată Ucraina își reafirmă obiectivul de aderare, iar Zelenski a susținut că „Ucraina își are locul în sânul NATO”, argumentând că includerea acestor capabilități ar întări Alianța. În același timp, articolul menționează că Statele Unite se opun aderării Ucrainei. Secretarul general al NATO, aflat alături de Zelenski, a indicat că apărarea aeriană este „marea miză” pentru protejarea orașelor și a infrastructurilor vitale. [...]
România intră ca stat fondator într-o nouă bancă multilaterală pentru finanțarea apărării , inițiativă care își propune să reducă costurile de finanțare și să lărgească accesul la capital pentru investiții în industrie, potrivit Digi24 . Noua instituție, denumită Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), ar urma să devină operațională în 2027. Anunțul a fost făcut la summitul NATO de la Ankara de liderii Canadei, Albaniei, Belgiei, Greciei, Letoniei, Luxemburgului, României, Turciei și Ucrainei, care au convenit o declarație comună privind intenția de înființare a băncii. Contextul invocat este accelerarea creșterii cheltuielilor de apărare și a producției de echipamente și tehnologii considerate critice pentru securitate. Ce ar urma să facă DSRB și de ce contează economic Conform declarației comune citate, misiunea DSRB este să mobilizeze capital public și privat „la scară largă” pentru proiecte din domeniile apărării, securității și rezilienței, cu obiectivul de a completa instrumentele financiare existente, nu de a le dubla. În document se menționează explicit trei efecte urmărite: extinderea accesului la capital; reducerea costurilor de finanțare; sprijinirea extinderii capacității industriale în țările membre. România: birou regional și accent pe IMM-uri Președintele României, Nicușor Dan , a transmis că țara s-a alăturat la Ankara aliaților care au semnat declarația, inițiativa fiind coordonată de Canada. În mesajul său, el a indicat că banca va avea „un accent deosebit” pe întreprinderile mici și mijlocii și a adăugat că România ar urma să găzduiască unul dintre birourile regionale ale instituției. „În calitate de membru fondator, România își reafirmă angajamentul de a contribui la dezvoltarea acestui nou instrument de cooperare și este onorată să găzduiască unul dintre birourile regionale ale Băncii”, a declarat Nicușor Dan. Ținta de finanțare și condiția unui rating „AAA” Isabelle Hudon, principal negociator al Canadei pentru lansarea inițiativei și CEO al Business Development Bank din Canada, a declarat anterior că scopul DSRB este atragerea unor fonduri de până la 133 de miliarde de dolari (aprox. 598 miliarde lei). În același timp, potrivit aceleiași surse, proiectul ar rămâne „incert” fără sprijinul unor țări cu bonitate ridicată, considerat esențial pentru obținerea unui rating de credit „AAA” (cel mai înalt calificativ acordat de agențiile de rating, asociat cu risc foarte scăzut de neplată). Hudon a mai spus că au existat discuții „productive” cu Coreea de Sud și că ar fi o șansă „50-50” ca aceasta să adere, eventual mai târziu; Ministerul Finanțelor din Coreea de Sud a declarat anterior pentru Reuters că analizează propunerea. Ce urmează Negocierile privind actul constitutiv al DSRB, finalizate la Montreal, sunt prezentate ca bază juridică pentru lansarea proiectului, iar semnatarii și-au asumat continuarea cooperării astfel încât banca să își înceapă activitatea în 2027. În acest stadiu, materialul nu oferă detalii despre capitalizarea inițială, structura de guvernanță sau criteriile concrete de finanțare. [...]
România își leagă mesajul de la Ankara de creșterea cheltuielilor de apărare și de securitatea la Marea Neagră , prin participarea președintelui Nicușor Dan la Summitul NATO găzduit de Turcia, potrivit Digi24 . Miza, dincolo de simbolismul reuniunii, este poziționarea României într-o agendă care pune presiune pe bugete și pe capacitatea industrială de apărare a Alianței. Președintele participă marți și miercuri la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai NATO, desfășurată la Ankara. Marți seara, Nicușor Dan, însoțit de Mirabela Grădinaru, ia parte la recepția și dineul oficial oferite de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, și de Prima Doamnă Emine Erdoğan, la Complexul Prezidențial Beștepe, de la ora 18:30, conform agendei oficiale. De ce contează: agenda NATO apasă pe bugete și pe industria de apărare Administrația Prezidențială, citată de Digi24, plasează Summitul într-un „climat de securitate” în deteriorare, pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al evoluțiilor din Orientul Mijlociu. În acest context, aliații ar urma să insiste pe unitatea transatlantică și pe prioritatea apărării colective. Pe agenda reuniunii sunt, între altele: creșterea bugetelor pentru apărare; asumarea unor responsabilități sporite de către aliații europeni; continuarea sprijinului pentru Ucraina; consolidarea capacităților operaționale și industriale ale NATO, inclusiv prin dezvoltarea companiilor, creșterea producției și stimularea inovării tehnologice. Tot pe 7 iulie are loc Forumul NATO pentru Industria de Securitate și Apărare (NSDIF), eveniment conex Summitului. Mesajul României: Flancul Estic și întărirea apărării aeriene și maritime Conform aceleiași surse, Nicușor Dan va reconfirma statutul României de aliat „de încredere” și va pune accent pe continuarea sprijinului aliat pentru securitatea în regiunea Mării Negre, precum și pe întărirea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic. În mesajul anunțat de Administrația Prezidențială intră și avertismentul privind consecințele regionale ale acțiunilor Rusiei, „inclusiv asupra României”, cu accent pe necesitatea consolidării apărării aeriene și maritime. În marja Summitului, președintele României va avea și o serie de întâlniri bilaterale, fără ca Digi24 să detalieze, în acest material, cu cine și pe ce teme. [...]
Polonia își cuantifică public ajutorul militar pentru Ucraina la 3,83 miliarde de euro , o mutare cu miză politică internă și cu efect direct asupra modului în care Varșovia își justifică efortul bugetar și deciziile de securitate în fața electoratului. Potrivit Digi24 , suma anunțată de ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz , acoperă perioada de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. Informația a fost prezentată ca valoare totală a donațiilor: circa 16 miliarde 450 de milioane de zloți, echivalentul a 3,83 miliarde de euro. Ministrul a spus că publicarea detaliilor despre echipamentele livrate vine pe fondul tensiunilor politice interne și al presiunilor din partea opoziției de dreapta, care a criticat guvernul condus de Donald Tusk . De ce contează: transparența schimbă presiunea asupra bugetului și a deciziilor de apărare Până acum, Polonia a evitat să comunice public detaliile ajutorului militar, invocând motive de securitate, spre deosebire de alți aliați europeni precum Marea Britanie, Germania sau Cehia. Schimbarea de abordare mută discuția din zona „sprijinului politic” în zona costurilor și a priorităților de apărare, într-un moment în care subiectul a devenit combustibil pentru disputa internă. Contextul este complicat și de tensiunile dintre Varșovia și Kiev, alimentate de dispute istorice legate de al Doilea Război Mondial, care au generat sentimente anti-ucrainene în Polonia și critici dure ale opoziției naționaliste la adresa guvernului. Ce a confirmat Varșovia despre rachetele Patriot și ce urmează Ministrul a recunoscut transferul a „câteva rachete” interceptoare pentru sistemele Patriot, dar a susținut că decizia a fost luată la cererea NATO și a comandamentului american, cu garanții de sprijin din partea aliaților în caz de nevoie. „Valoarea globală a donațiilor realizate se ridică la circa 16 miliarde 450 de milioane de zloți (3,83 miliarde de euro)”. Kosiniak-Kamysz a mai spus că divulgarea altor detalii suplimentare va necesita „ceva timp”. În paralel, Polonia rămâne un hub important pentru tranzitul ajutorului militar și umanitar către Ucraina, rol care îi consolidează poziția operațională în arhitectura de sprijin a aliaților, dar o expune și la presiuni politice interne pe tema costurilor și riscurilor asumate. [...]
Mai multe firme românești din industria de apărare își caută parteneriate și finanțare pentru extindere , inclusiv în Ucraina, pe fondul accelerării proiectelor legate de NATO, potrivit Digi24 , care relatează de la forumul industriei de apărare organizat în marja summitului NATO din Turcia . Un exemplu este compania condusă de Bogdan Ochiană, care spune că a deschis o subsidiară la Kiev, unde a făcut „foarte multe teste” și continuă colaborarea cu instituții și companii ucrainene. În paralel, firma este în „discuții relativ finale” cu câteva companii din Ucraina pentru posibilitatea creării unui joint venture (asociere de tip parteneriat) în România, cu anunțuri așteptate „în următoarele luni”, dar detaliile rămân confidențiale. Extindere operațională și acces la rețeaua NATO Ochiană afirmă că participarea la summit, cu susținerea statului român, este o premieră pentru compania sa, înființată de „doi ani și jumătate”. El spune că a fost nominalizat de Guvernul României și de Ministerul Economiei pentru a reprezenta România în unele paneluri și pentru discuții directe cu industria din alte țări. În evaluarea sa, două elemente sunt decisive pentru dezvoltarea accelerată a producției de drone: conectarea la „motorul NATO”, care facilitează contactul cu producători și ar permite scalarea rapidă a producției; crearea unei „bănci specifice pentru apărare”, care să ofere creditare dedicată companiilor din domeniu. Totodată, CEO-ul menționează că firma are investitori germani și americani, dar că, în aceste condiții, acționariatul românesc este „diluat” ca pondere. Context: achiziții și cooperare regională, inclusiv cu Turcia În același material, Horia Răzvan Botiș, reprezentant oficial al României la DIANA (acceleratorul NATO pentru inovare), leagă semnarea de achiziții de echipament și tehnică militară din Turcia de obiective de securitate în regiunea Mării Negre. El susține că este important ca România să închidă acorduri atât pe componenta industrială, cât și pe cea de securitate cu Turcia, invocând capacitățile industriale ale acesteia. Botiș explică și mecanismul achizițiilor comune la nivelul NATO: țările interesate notifică agenția de achiziții a NATO, trimit specificații tehnice și contribuie la un buget comun, iar agenția face achiziția în numele statelor participante. România, spune el, participă și va participa și pe viitor la astfel de achiziții comune. Datele financiare, dimensiunea exactă a investițiilor și numele companiei care a deschis subsidiara la Kiev nu sunt precizate în fragmentul disponibil din sursă. [...]
Kremlinul spune că va monitoriza atent deciziile summitului NATO , pe fondul anunțurilor așteptate la Ankara privind contracte de armament de „zeci de miliarde de dolari” și al discuțiilor despre Ucraina, potrivit Digi24 . Reuniunea NATO din Turcia este descrisă de Moscova ca fiind precedată de declarații „confruntaționale” la adresa Rusiei. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a transmis că Rusia va urmări îndeaproape rezultatele summitului. În paralel, Peskov a afirmat că Rusia menține „contacte de lucru” cu Statele Unite și că speră ca eforturile americane de mediere pentru pace în Ucraina să aibă succes, informație atribuită de Digi24 agenției AFP, preluată de Agerpres. Contextul imediat este dat de prezența președintelui american Donald Trump la Ankara și de așteptarea ca liderii NATO să anunțe contracte de armament de ordinul zecilor de miliarde de dolari, ca semnal că răspund solicitărilor SUA privind creșterea cheltuielilor de apărare în Europa. Totodată, Trump a discutat telefonic, duminică, atât cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cât și cu președintele rus Vladimir Putin, iar problema Ucrainei urmează să fie pe agenda summitului. Digi24 notează și că Trump ar urma să se întâlnească personal cu Zelenski la Ankara, unde liderul ucrainean încearcă să obțină angajamente pentru livrări de sisteme antirachetă Patriot și rachete pentru acestea, invocând nevoia urgentă de apărare în fața atacurilor rusești. [...]
