Știri
Știri din categoria Diverse
SUA spun că au dejucat o campanie de hacking chineză care a vizat instituții-cheie, inclusiv Rezerva Federală, într-un episod care ridică miza riscurilor operaționale pentru infrastructura financiară și pentru instituțiile publice, potrivit Digi24.
Departamentul de Justiție al SUA a anunțat că a confiscat domeniile folosite de două platforme de hacking, „QScan” și „QTRouter”, despre care autoritățile americane susțin că au fost utilizate în campania de intruziune. Informațiile sunt prezentate de Reuters, citată de News.ro.
Țintele menționate includ Departamentul de Justiție, NASA, Rezerva Federală și Senatul SUA, alături de „alte agenții guvernamentale sensibile”. Într-o declarație sub jurământ sunt enumerate și alte victime: Departamentul Energiei, Departamentul Sănătății și Serviciilor Sociale, Institutele Naționale de Sănătate, precum și patru companii neidentificate din SUA și Coreea de Sud.
Faptul că este menționată explicit Rezerva Federală (banca centrală a SUA) mută subiectul din zona de securitate cibernetică „generală” în cea a riscului sistemic: atacurile asupra instituțiilor care susțin funcționarea piețelor și a infrastructurii critice pot genera costuri operaționale, întreruperi și măsuri suplimentare de conformare și securitate pentru organizațiile conectate la aceste rețele.
Declarația sub jurământ mai arată că infrastructura informatică a grupului ar fi fost folosită pentru a compromite infrastructură critică și alte rețele sensibile din SUA și din lume „cel puțin din 2018”, ceea ce sugerează o activitate de durată, nu un incident izolat.
Potrivit Departamentului de Justiție, platformele ar fi fost administrate de o companie din China, Nanjing Xinjiuwei Network Technology Company, iar printre clienții acesteia s-ar număra agenția civilă de informații a Chinei, Ministerul Securității de Stat și Armata Populară de Eliberare.
Reuters notează că nu a putut identifica imediat datele de contact ale companiei. Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, iar Beijingul „neagă în mod obișnuit” responsabilitatea pentru astfel de activități.
În același context, un analist al companiei de securitate cibernetică SentinelOne, Dakota Cary, a indicat o tendință mai largă: creșterea numărului de companii care oferă servicii „ofensive” (adică instrumente și operațiuni de atac cibernetic) pentru diverse entități guvernamentale.
Recomandate
Absența publică a liderului suprem al Iranului alimentează incertitudinea decizională într-un moment în care țara se confruntă simultan cu războiul și cu o deteriorare accelerată a economiei, potrivit Digi24 , care citează o relatare Reuters. La șase luni după atacurile aeriene care au declanșat conflictul și l-au propulsat pe Mojtaba Khamenei în funcția de lider suprem, acesta rămâne „nevăzut și neauzit” în spațiul public, fără fotografii, video sau mesaje audio. În plan intern, lipsa oricărui semn direct de la vârful puterii erodează percepția de control într-un sistem în care vocea liderului ar trebui să fie „absolută”. Alex Vatanka, de la Institutul pentru Orientul Mijlociu din Washington, spune că miza nu mai este doar dacă Mojtaba Khamenei este în viață, ci „dacă Iranul mai are un lider suprem în funcție”. Ce spun autoritățile și de ce nu apare în public Oficiali iranieni și alte surse de rang înalt afirmă că liderul suprem ar conduce „din umbră” din motive de securitate, în timp ce se recuperează după răni care i-ar fi desfigurat chipul, delegând o parte din atribuțiile curente unui cerc restrâns de persoane influente. Aceleași surse susțin că el primește rapoarte importante, se întâlnește frecvent cu lideri de rang înalt și ia deciziile finale în chestiuni majore, iar absența ar fi legată de riscul unui atentat. Președintele Masoud Pezeshkian a declarat pe 10 august că a avut o întâlnire de șapte ore cu Khamenei. Totuși, chiar și în rândul susținătorilor regimului apar îndoieli, inclusiv din cauza lipsei unei simple fotografii, despre care un membru al miliției Basij a spus că afectează moralul și încrederea. Impactul asupra economiei și asupra stabilității politice În paralel, Iranul este descris ca fiind „zdruncinat, dar încă în picioare” după șase luni de război, însă economia se află sub presiunea costurilor conflictului și a blocadei asupra exporturilor de petrol, care durează de câteva luni. În material se menționează prăbușirea monedei rial și riscul reaprinderii protestelor de masă, după ce autoritățile le-au înăbușit în ianuarie, ucigând mii de manifestanți. În acest context, absența prelungită a liderului suprem devine și o problemă de guvernanță: Vatanka avertizează că situația poate permite facțiunilor rivale să pretindă că știu „ce dorește cu adevărat liderul”, ceea ce complică deciziile strategice, inclusiv cele legate de un posibil acord cu Washingtonul sau de continuarea unui conflict îndelungat și costisitor cu SUA. Cum s-a reconfigurat centrul de putere Potrivit surselor citate de Reuters, Garda Revoluționară și-a sporit influența de la începutul războiului, iar sistemul de guvernare s-ar fi reconfigurat în jurul Consiliului Suprem de Securitate Națională. În acest eșalon ar intra comandanți de vârf ai Gărzii Revoluționare și lideri politici precum Pezeshkian și președintele parlamentului, Mohammed Baqer Qalibaf. Un înalt oficial a declarat că doar un număr redus de persoane ar avea contact direct, în persoană, cu Khamenei, iar detaliile sunt ținute sub control de teama ca informațiile să nu ajungă la SUA. O persoană apropiată cercului restrâns a spus că starea de sănătate a liderului se îmbunătățește și că acesta ar fi „lucid și implicat” în procesul decizional, în timp ce un alt oficial a invocat continuitatea serviciilor publice și coerența deciziilor ca argument că liderul suprem „deține controlul”. În lipsa unor dovezi publice directe, scepticismul rămâne însă o variabilă politică cu efecte economice: incertitudinea privind cine decide, și cu ce legitimitate, se suprapune peste o economie fragilă și peste presiunea unui război care afectează inclusiv exporturile de petrol și stabilitatea socială. [...]
Kremlinul amenință Londra și Parisul cu „consecințe catastrofale”, pe fondul transferului de tehnologie militară către Ucraina , într-o escaladare de retorică ce ridică riscul de reacții care pot viza inclusiv infrastructura economică și comercială, potrivit Știrile Pro TV . Ministerul rus de Externe a transmis că Marea Britanie și Franța „se joacă cu focul” prin sprijinul acordat Ucrainei și a avertizat că „eventualele consecințe sunt imprevizibile”. Mesajul vine în contextul în care Moscova acuză cele două state de transfer de tehnologie militară către Kiev. Ce anume invocă Rusia și de ce contează Dincolo de dimensiunea politică, avertismentul are o componentă cu impact economic și operațional: purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că atacurile ucrainene cu drone asupra infrastructurii economice și comerciale a Rusiei vor atrage un „răspuns dur”. În practică, o astfel de poziționare poate însemna intensificarea loviturilor sau a măsurilor de represalii, cu efecte asupra fluxurilor comerciale și a riscului de securitate în regiune. Peskov a mai susținut că Rusia „nu are nevoie” să recurgă la o escaladare militară în Ucraina, argumentând că forțele ruse „avansează pe front”. Sprijinul invocat: rachete și proiecte tehnice În material sunt menționate două direcții de sprijin occidental pe care Moscova le indică drept motiv al avertismentului: Regatul Unit : premierul britanic Andy Burnham a fost la Kiev la începutul săptămânii pentru a oferi Ucrainei planurile tehnice necesare fabricării rachetelor Storm Shadow, destinate lovirii unor ținte pe teritoriul Rusiei; producția ar urma să aibă nevoie de timp până la atingerea capacității maxime. Franța : a anunțat trimiterea către Ucraina a mai multor rachete interceptoare pentru apărarea antiaeriană și, luna trecută, a autorizat Kievul să producă propriile interceptoare folosind proiecte franceze. Context: semnale despre intensificarea atacurilor Știrea notează că, potrivit Bloomberg , care citează surse, Vladimir Putin s-ar pregăti să intensifice atacurile asupra Ucrainei, pe fondul percepției că negocierile pentru un acord de pace au ajuns într-un punct mort. Informația este atribuită publicației și nu este prezentată ca o confirmare oficială. Separat, poliția slovacă a anunțat că a dejucat un plan de incendiere a unei fabrici de drone din Slovacia, în coproducție cu Ucraina. Trei cetățeni străini au fost arestați (doi în Slovacia și unul în Germania), fiind suspectați că „au acționat la ordin”, potrivit autorităților slovace, care spun că au intervenit pe baza informațiilor furnizate de serviciile secrete slovace. [...]
O vizită secretă a șefului CIA la Moscova sugerează o încercare de „ diplomație prin canale de informații ” pentru a debloca negocierile privind războiul din Ucraina, într-un moment în care Washingtonul încearcă să transmită direct Kremlinului o evaluare „sumbră” a costurilor și traiectoriei conflictului, potrivit Digi24 , care citează The New York Times. Directorul CIA, John Ratcliffe , a mers la Moscova „în această săptămână”, într-o vizită secretă, pentru a le transmite oficialilor de la Kremlin evaluarea sa despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a-i îndemna să ajungă la un acord înainte ca situația militară a Rusiei să se înrăutățească, conform unor oficiali și foști oficiali citați de The New York Times . Mesajul: fără amenințări, dar cu presiune pe „momentul negocierii” Potrivit relatării, Ratcliffe i-a transmis mesajul lui Aleksandr Bortnikov, șeful FSB, și nu ar fi formulat amenințări privind consecințe pentru Rusia dacă Vladimir Putin ar ignora evaluarea și ar continua luptele. În același timp, analiștii CIA ar pune sub semnul întrebării dacă liderul de la Kremlin primește evaluări „oneste” de la consilierii săi despre direcția și costurile războiului. Canale paralele: informații, nu diplomație clasică CIA ar menține de mult timp canale de comunicare cu FSB și cu serviciul rus de informații externe (SVR), iar acestea ar funcționa în paralel cu alte canale separate, gestionate de emisarul președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner, ginerele președintelui, mai notează publicația. Unii oficiali citați ar spera ca Putin, fost ofițer de informații, să considere mesajul directorului CIA „mai urgent și mai credibil” decât comunicările prin canale diplomatice obișnuite. Ce se știe și ce rămâne neclar Relatarea plasează vizita în contextul unui efort al administrației Trump de a „revitaliza negocierile blocate” și al constatării că avansul Rusiei pe câmpul de luptă „s-a blocat”, după „pierderi masive”. Nu este clar, potrivit The New York Times, dacă mesajul lui Ratcliffe prefigurează o schimbare a politicii SUA față de Rusia sau Ucraina. [...]
Europa intră în iarnă cu stocuri de gaze mult sub normal, iar asta crește riscul unor noi scumpiri și al unor costuri mai mari pentru industrie, potrivit Digi24 , care citează o analiză CNBC . Depozitele de gaze ale Uniunii Europene sunt umplute în prezent în proporție de aproximativ 63%, cu circa 18 puncte procentuale sub media ultimilor cinci ani pentru această perioadă. În acest context, analiștii avertizează că prețurile ar putea reveni la niveluri comparabile cu cele din criza energetică din 2022. De ce sunt stocurile mai jos: ofertă mai slabă și consum mai mare Printre cauzele indicate se află reducerea exporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) din Orientul Mijlociu, pe fondul perturbării transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz . În paralel, o vară foarte călduroasă a ridicat consumul de energie, în timp ce producția nucleară și cea eoliană au fost mai reduse. Ce semnal dau prețurile și unde ar putea ajunge în scenarii nefavorabile Prețul gazelor europene, măsurat prin contractele de referință TTF, a depășit marți 68 de euro/MWh, cel mai ridicat nivel de la începutul anului 2023. În scenariul unei ierni reci și al menținerii problemelor de aprovizionare, Morningstar estimează un interval de 90–120 de euro/MWh. Separat, Goldman Sachs consideră că prețurile ar putea fi nevoite să depășească 100 de euro/MWh pentru ca Europa să atragă suficiente transporturi de GNL din SUA, în competiție cu Asia. Impactul economic: facturi mai mari și risc de limitare a consumului în industrie Evoluția depinde „în mare măsură” de reluarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz. Dacă exporturile din Orientul Mijlociu nu revin la niveluri ridicate înainte de iarnă, Europa s-ar putea confrunta cu facturi mai mari și, în scenariul cel mai dificil, cu limitarea consumului de gaze în industrie. Presiunea este amplificată și de apropierea interdicției complete asupra importurilor de GNL rusesc, prevăzută pentru începutul anului 2027. În estimările Morningstar citate, în condițiile actuale Europa ar putea avea nevoie de aproximativ 64 de miliarde de metri cubi de GNL american, echivalentul a circa 77% din exporturile totale ale SUA. [...]
Redenumirea „Lake America” arată cum disputa tarifară SUA–Canada se mută și în zona administrativă , după ce Donald Trump a semnat un decret care schimbă, pentru uzul oficial american, numele Lacului Ontario în „Lake America”, potrivit Bild . Măsura se aplică în „registrul oficial american al denumirilor geografice”, fără a obliga Canada să adopte noua denumire. Decizia vine pe fondul tensiunilor dintre cele două țări, alimentate de tarifele impuse de SUA: publicația notează că Washingtonul a introdus taxe vamale de 50% pentru multe bunuri canadiene, iar Ottawa a anunțat tarife de retorsiune. În acest context, Trump spusese cu două zile înainte că ia „în serios” schimbarea numelui și a susținut că SUA „abia vor mai face comerț” cu provincia Ontario. Ce schimbă concret decretul și ce nu poate impune Conform informațiilor din articol, decretul are efect în documentele și uzul oficial din SUA . În același timp, o astfel de redenumire: este posibilă în SUA „fără acordul statelor riverane” pentru uz intern; nu poate obliga alte state să folosească noua denumire. Lacul Ontario are o suprafață de 19.000 km² și este unul dintre cele cinci Mari Lacuri de la granița SUA–Canada; Toronto se află pe malul lacului, în provincia Ontario. Escaladare politică pe fondul tarifelor Bild relatează că premierul provinciei Ontario, Doug Ford , a reacționat dur la disputa comercială și a amenințat cu un suprapreț la exporturile de electricitate . În paralel, Trump ar fi alimentat în repetate rânduri controverse cu declarații despre posibile revendicări teritoriale, inclusiv ideea ca Canada să devină „al 51-lea stat” al SUA și discuții despre Groenlanda. În același registru, articolul amintește că Trump a redenumit anterior, prin decret, Golful Mexic în „Golful Americii”, o schimbare pe care Mexicul nu o acceptă. [...]
Vizita șefului CIA la Moscova semnalează o creștere a riscului de escaladare Rusia–NATO , cu potențiale efecte în lanț asupra securității regionale și a mediului economic european, potrivit Bild . Publicația scrie că directorul CIA, John Ratcliffe , s-a întâlnit cu șeful serviciului rus de informații, Serghei Narîșkin, într-un „întâlnire de lucru”, iar mesajul central transmis ar fi fost o avertizare: „departe de statele NATO”. Întâlnirea ar fi vizat, conform articolului, teme „sensibile”, între care o posibilă escaladare rusă împotriva NATO, războiul din Ucraina și sprijinul Moscovei pentru Iran. Din perspectiva impactului, miza imediată este riscul de incidente sau acțiuni hibride (atacuri cibernetice, sabotaj) care pot ridica costurile de securitate pentru state și companii și pot amplifica volatilitatea în regiune. De ce „acum”: semnale de escaladare și avertismente Bild leagă momentul vizitei de o acumulare de „semnale de avertizare” privind o posibilă escaladare în raport cu NATO. Sunt menționate, între altele, incidente precum drone în spațiul aerian NATO, o rachetă de croazieră rusească ajunsă în Polonia, precum și atacuri cibernetice, sabotaje și incendieri. Publicația notează și că, în cazul unei „drone cu explozibil” asociate zonei Leipzig/Halle, informații ale serviciilor americane ar indica o posibilă implicare rusă. Aceste elemente sunt prezentate ca fundal pentru ipoteza că Ratcliffe ar fi mers la Moscova pentru a transmite un avertisment direct, similar cu o vizită anterioară a fostului șef CIA William Burns, care ar fi avertizat Kremlinul în noiembrie 2021 înaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei. Ucraina: scenarii de intensificare, inclusiv discuții despre arme nucleare tactice Un alt motiv posibil invocat este legat de evoluțiile de pe frontul din Ucraina și de riscul unor lovituri rusești mai puternice. Articolul susține că Moscova ar lua în calcul intensificarea atacurilor cu rachete balistice. În plus, Bild scrie că surse apropiate Kremlinului, citate de Bloomberg, ar vorbi despre discuții tot mai frecvente privind un posibil recurs, „în ultimă instanță”, la arme nucleare tactice. Publicația adaugă că, dacă serviciile americane ar avea date despre un astfel de plan, acesta ar putea explica urgența deplasării la Moscova. Iran: presiune economică și mesaj către Moscova Bild mai menționează că vizita a avut loc la o zi după lansarea de către SUA a „ Operation Economic Outcast ”, descrisă ca o inițiativă de izolare economică suplimentară a Iranului, inclusiv prin descurajarea altor state și companii să facă afaceri cu Teheranul. În acest context, publicația avansează ipoteza că Ratcliffe ar fi încercat să crească presiunea asupra Rusiei pentru a-și reduce sprijinul pentru Iran. Ce urmează și ce rămâne neclar Articolul prezintă mai multe explicații posibile pentru momentul vizitei, fără a indica un singur motiv confirmat oficial. Cert este doar cadrul descris: întâlnirea Ratcliffe–Narîșkin și temele sensibile vehiculate. Pentru Europa, inclusiv pentru mediul de afaceri, semnalul principal este că Washingtonul tratează drept urgentă gestionarea riscului de escaladare Rusia–NATO, într-un moment în care războiul din Ucraina continuă, iar presiunea asupra Iranului crește. [...]
