Știri
Știri din categoria Diverse
Posibila deschidere a achizițiilor SUA către drone ucrainene ar putea muta o parte din cererea militară americană către un furnizor format în război, potrivit Digi24, care relatează declarațiile președintelui Donald Trump făcute la summitul NATO de la Ankara.
Trump a spus că Washingtonul ar fi pregătit să cumpere drone produse în Ucraina, invocând experiența acumulată de Kiev în războiul cu Rusia și capacitatea industriei ucrainene de a fabrica rapid volume mari, în condiții dificile. În același timp, liderul american a menționat că SUA produc „drone performante”, dar a evidențiat viteza și ingeniozitatea ucrainenilor.
„Am cumpăra dronele lor. Noi producem drone, producem drone grozave, dar ei au capacitatea de a fabrica un număr foarte mare, ceea ce este uimitor. În condiții de război, le construiesc în subsoluri, oriunde au un mic adăpost sau chiar dacă nu au un adăpost.”
Mesajul transmite, cel puțin la nivel politic, o deschidere către integrarea producției ucrainene în cererea de echipamente a SUA, într-un segment – dronele – care a devenit central în conflictul din Ucraina. Digi24 notează că dronele sunt folosite intens atât pentru recunoaștere, cât și pentru atacuri asupra țintelor militare și infrastructurii, iar Ucraina și-a extins rapid producția internă în ultimii ani.
Trump a susținut și că Ucraina are specialiști capabili să susțină o industrie de apărare performantă, făcând o paralelă cu sistemele Patriot.
„Au talentul necesar. De aceea spun același lucru și despre sistemele Patriot. Ei ar putea să facă asta; cele mai multe țări nu ar fi capabile.”
În material nu sunt oferite detalii despre un calendar, un volum de achiziții sau despre existența unor negocieri formale. Declarațiile indică însă o posibilă direcție de politică de achiziții, în contextul în care producția de drone a Ucrainei este prezentată ca fiind adaptată cerințelor unui război de uzură și de volum.
Recomandate
Statele est-europene din NATO vor să preia mai multe costuri pentru trupele SUA , într-o încercare de a descuraja o eventuală reducere a prezenței militare americane în regiune, potrivit Știrile Pro TV , care citează surse Bloomberg. Miza este una cu impact bugetar și operațional: menținerea „factorului de descurajare” pe flancul estic, în timp ce Pentagonul derulează o evaluare a desfășurării în Europa. Ce se discută și când Propunerea ar urma să fie prezentată la o reuniune la Bruxelles, pe 27 august, cu subsecretarul american al Apărării pentru Politică, Elbridge Colby . Inițiativa vine pe fondul unei evaluări de șase luni a Pentagonului privind prezența militară americană în Europa, evaluare care, potrivit sursei, este așteptată să se încheie până în decembrie. În paralel, SUA au transmis în august un chestionar (consultat de Bloomberg) care trebuie completat până pe 28 august. Întrebările vizează inclusiv: dacă țările au fost „public în sprijinul” politicii externe a președintelui american; eventuale restricții privind utilizarea bazelor militare americane; cheltuielile statelor pentru contractori americani din domeniul apărării. Dimensiunea prezenței militare americane în Europa Numărul trupelor americane din Europa fluctuează între 80.000 și 100.000, în funcție de rotații și exerciții militare, iar peste o treime sunt staționate în Germania. În Europa de Est, prezența este mai redusă: de la câteva sute de militari în statele baltice până la câteva mii în Polonia, conform informațiilor citate. Sursele Bloomberg afirmă că țările de pe flancul estic își vor exprima „dorința fermă” de a găzdui cât mai multe trupe americane și, în acest context, ar fi dispuse să suporte o parte mai mare din costuri. Riscul: competiție între aliați pentru „favorurile” Washingtonului Oana Lungescu, cercetătoare asociată la institutul britanic de apărare RUSI și fost purtător de cuvânt al NATO, avertizează că astfel de schimburi legate de desfășurări și vânzări de armament nu sunt neobișnuite, dar acum ar putea deveni mai directe și mai conflictuale. „Această măsură riscă să încurajeze competiția între aliați pentru a câștiga favorurile Washingtonului.” România: aproximativ 1.000 de militari americani și facilități-cheie În România sunt în jur de o mie de militari americani, majoritatea la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu, iar numărul lor a fost redus anul trecut de administrația americană, potrivit materialului. Totodată, România a permis în martie dislocarea temporară de echipamente și trupe americane pentru sprijinirea operațiunilor din Orientul Mijlociu împotriva Iranului, inclusiv avioane-cisternă (pentru realimentare în aer), echipamente de monitorizare (inclusiv drone de supraveghere) și echipamente de comunicații prin satelit, în corelare cu scutul antirachetă de la Deveselu. De ce contează Oferta de a prelua mai multe costuri indică o presiune în creștere asupra bugetelor de apărare din estul NATO, în condițiile în care deciziile SUA privind postura militară în Europa sunt reevaluate. Următoarele repere sunt întâlnirea de la Bruxelles din 27 august și termenul-limită din 28 august pentru chestionarul american, înaintea concluziilor așteptate până în decembrie. [...]
Donald Trump a obținut o suspendare temporară a opririi lucrărilor , după ce șeful Curții Supreme a SUA, John Roberts, a ridicat provizoriu blocajul care plana asupra construcției unei săli de bal la Casa Albă, potrivit Bild . Decizia permite continuarea, cel puțin pentru moment, a proiectului estimat la 400 milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei), în timp ce disputa privind necesitatea aprobării Congresului ajunge pe masa Curții Supreme. Instanțe inferioare stabiliseră anterior că un proiect de asemenea amploare ar necesita acordul Congresului, argumentând că președintele nu poate decide unilateral o remodelare atât de profundă. Administrația Trump susține contrariul: că președintele are autoritatea de a modifica după propria apreciere Casa Albă și alte clădiri federale. Lucrări avansate și finanțare din donații private Potrivit guvernului, aproximativ 65% din proiect ar fi deja finalizat. Pentru sala de bal, cu o suprafață de circa 8.400 de metri pătrați, ar fi fost demolată inclusiv aripa de est a Casei Albe. În documente depuse la dosar, se arată că aproximativ 200 milioane de dolari (aprox. 900 milioane lei) din donații private au fost deja cheltuiți sau promiși. Trump anunțase inițial că proiectul va fi finanțat de donatori privați, „parțial” și din banii săi, notează publicația. Miza: limitele puterii prezidențiale asupra Casei Albe Administrația a invocat, în cadrul litigiului, argumentul „securității naționale”, susținând prin Departamentul de Justiție că sala de bal trebuie finalizată urgent. Conservatori ai patrimoniului contestă însă temeiul legal al lucrărilor: organizația National Trust for Historic Preservation îl acuză pe Trump că nu are bază juridică pentru remodelare și că încearcă să „depășească” instanțele prin accelerarea șantierului. Cazul se află acum la Curtea Supremă, iar decizia finală ar putea stabili cât de departe poate merge un președinte în modificarea Casei Albe fără aprobarea Congresului. [...]
China mizează pe controlul mineralelor critice ca scut economic în fața amenințărilor lansate de Donald Trump privind sancționarea țărilor care fac afaceri cu Iranul, potrivit unei analize publicate de Digi24 . Beijingul consideră că are pârghii de răspuns care pot lovi direct companii americane, inclusiv din industria de apărare, într-un moment în care stocurile SUA ar fi fost erodate de război. China este prezentată drept cel mai mare partener comercial al Iranului și, de decenii, a ocolit sancțiunile occidentale pe petrolul iranian, cumpărând până la 90% din exporturile Teheranului. În paralel, a furnizat Iranului tehnologie și materii prime pentru dezvoltarea unui arsenal de rachete și drone, notează The New York Times , citat de Digi24. Pârghia Beijingului: mineralele esențiale Unul dintre motivele centrale pentru care presiunea americană „s-ar putea întoarce” împotriva Washingtonului este capacitatea Chinei de a întrerupe aprovizionarea cu minerale esențiale pentru companiile americane. Analiza amintește că Beijingul a folosit deja această pârghie anul trecut, când ar fi forțat o pauză într-un război comercial dur prin oprirea exporturilor de astfel de minerale, iar această rezistență „s-a menținut în mare măsură”. În acest context, amenințarea lui Trump de a impune „consecințe economice enorme” țărilor care fac afaceri cu Teheranul ridică semne de întrebare asupra durabilității armistițiului comercial, cu aproape o lună înainte de vizita de stat a lui Xi Jinping la Washington, prima din 2015 încoace. Ce a transmis Washingtonul și cum a răspuns Beijingul Donald Trump a promis, într-o postare pe rețelele sociale, o „Ziua Z economică” pentru Iran și sancționarea statelor care oferă „sprijin vital” Teheranului. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a sugerat că ar fi în interesul Chinei să coopereze și a anunțat o conferință de presă luni, pentru detalii despre cum ar urma să fie exercitată presiunea. De partea cealaltă, Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei, a declarat că Beijingul se opune sancțiunilor unilaterale și că presiunea nu va rezolva criza din Iran. Analiza mai notează că Beijingul ar putea fi încurajat și de faptul că SUA își retrag din Pacific resurse militare pentru a susține operațiunile din Orientul Mijlociu, fiind menționată mutarea portavionului „George Washington”. Unde ar putea lovi SUA: petrolul iranian către „teapots” Nu este clar, potrivit materialului, cum ar putea administrația Trump să determine China să-și reducă relațiile comerciale cu Iranul. O opțiune discutată este perturbarea fluxului de petrol iranian către China, care ar trece adesea prin rafinării chineze mici și independente („teapots”). Aceste rafinării sunt descrise ca fiind mai puțin expuse sancțiunilor americane, deoarece sunt, de regulă, deconectate de la sistemul financiar global. SUA ar putea încerca: interceptări mai agresive ale navelor care transportă petrol iranian către aceste rafinării; supraveghere sporită a băncilor care ar ajuta Iranul să „spele” yuanii primiți ca plată. În paralel, China și-ar fi constituit rezerve de petrol pentru câteva luni și și-ar fi intensificat achizițiile din Rusia, pentru a compensa eventuale reduceri ale fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz . Limitarea accesului la petrol iranian mai ieftin ar putea împinge Beijingul spre alte surse, cu un posibil efect de creștere a prețurilor globale la petrol, mai arată analiza. „Statele Unite nu sunt un tigru de hârtie. Pot mușca și pot provoca sângerări.” Totuși, același expert citat avertizează că o escaladare ar putea produce costuri și pentru SUA, ceea ce „nu servește intereselor niciuneia dintre cele două țări”. [...]
Survolul american al strâmtorii Taiwan reafirmă libertatea de navigație într-un punct-cheie pentru comerțul global , într-un moment în care tensiunile dintre SUA și China rămân ridicate. Potrivit Digi24 , avioane ale marinei americane au survolat vineri strâmtoarea Taiwan ului, iar Flota a 7-a a transmis că operațiunea „demonstrează” angajamentul SUA pentru o regiune indo-pacifică „liberă și deschisă”. Flota a 7-a a precizat că zborurile au avut loc în spațiul aerian internațional și că operațiunile au fost desfășurate „în conformitate cu dreptul internațional”, cu obiectivul declarat de a apăra „drepturile și libertățile de navigație ale tuturor națiunilor”. Armata chineză a urmărit și a supravegheat avioanele în timpul survolului, potrivit cotidianului oficial chinez de limbă engleză The Global Times, care citează o sursă militară afirmând că „situația (era) sub control”, notează News.ro. De ce contează pentru economie și lanțuri de aprovizionare Strâmtoarea Taiwan este un coridor maritim și aerian sensibil, iar episoadele de acest tip sunt urmărite atent de companii și piețe din cauza riscului de escaladare într-o zonă relevantă pentru fluxurile comerciale din Asia. În același timp, astfel de misiuni au loc lunar, iar Beijingul le contestă în mod constant. Context diplomatic: întâlnire anunțată Xi–Trump Operațiunea are loc în contextul în care președintele chinez Xi Jinping urmează să se deplaseze luna viitoare în Statele Unite pentru o întâlnire cu președintele american Donald Trump, potrivit informațiilor citate de Digi24 din Reuters. [...]
CIA se confruntă cu întârzieri de luni la plata pensiilor , după un val „fără precedent” de pensionări și demisii care a blocat procesarea dosarelor, potrivit Digi24 , care citează informații și mesaje interne relatate de The Washington Post . Problema are un impact operațional direct: foști agenți rămân fără venituri luni întregi, iar agenția încearcă să-și suplimenteze rapid capacitatea administrativă. Într-o notă adresată foștilor angajați, CIA recunoaște blocajul și cere răbdare, precizând că secția de pensii procesează „un număr fără precedent” de dosare și lucrează „non-stop” pentru a accelera soluționarea. Notificarea include și numere de telefon pentru cei care au depășit șase luni de la ultimul salariu. Pe plan practic, întârzierile pot ajunge, potrivit mesajelor transmise recent participanților la seminarul intern „Horizons” (pregătire pentru ieșirea din agenție), la nouă luni sau chiar mai mult până la primul cec integral de pensie. O fostă funcționară citată în material spune că un coleg pensionat în martie a primit abia acum primul cec, și acela parțial, ridicând problema plății cheltuielilor curente, precum ipoteca sau studiile copiilor. De ce s-a ajuns aici: plecări masive și capacitate administrativă redusă Ritmul pensionărilor și al demisiilor din CIA ar depăși orice nivel din „memoria recentă”, însă cifrele exacte sunt clasificate. Fenomenul este pus, în parte, pe seama eforturilor președintelui Donald Trump de reducere a aparatului federal, inclusiv prin demisii amânate oferite angajaților anul trecut. În ansamblul guvernului federal, anul trecut au fost raportate peste 330.000 de plecări, majoritatea voluntare, ceea ce a generat întârzieri și în alte instituții. În cazul CIA, presiunea este amplificată de specificul activității și de faptul că angajații nu își pot susține public nemulțumirile, potrivit foștilor oficiali citați. Măsuri la CIA și „gâtul de sticlă” de la instituția federală care plătește pensiile CIA spune că a suplimentat personalul din departamentul care se ocupă de pensii, inclusiv cu oameni cu experiență, și afirmă că vrea să grăbească plata beneficiilor. Totuși, materialul notează și un efect paradoxal: printre cei care au plecat se numără și angajați care procesau dosarele de pensionare, ceea ce a agravat blocajul. Problema nu se oprește la nivelul agenției. După procesarea inițială în CIA, dosarele ajung la Office of Personnel Management (OPM), instituția federală care administrează pensiile. OPM a pierdut o treime din angajați, de la puțin peste 3.000 în 2024 la 1.980 în 2026, iar timpul mediu de procesare a crescut de la 79 de zile (octombrie 2025) la 109 zile (iulie 2026), conform datelor oficiale citate. În mod normal, pensionarii ar trebui să primească plăți provizorii de circa 60–80% din pensia finală, urmând ca diferența să fie achitată ulterior, însă foști oficiali CIA descriu situații în care oamenii au rămas fără venituri și au apelat la economii sau împrumuturi. Efecte colaterale: risc de securitate și presiune politică Foști oficiali avertizează că întârzierile pot crea vulnerabilități de contrainformații, în condițiile în care pensionarii dețin informații sensibile și pot deveni ținte pentru servicii străine. Senatorul Mark Warner, liderul democrat din Comisia pentru Informații a Senatului , critică situația și cere administrației să o rezolve, argumentând că statul ar trebui „cel puțin” să asigure plata beneficiilor la timp pentru angajații care „protejează țara” fără recunoaștere publică. [...]
NVIDIA intră ca investitor minoritar în Cloverleaf Infrastructure pentru a accelera identificarea și pregătirea de amplasamente „shovel-ready” (gata de construit) pentru centre de date din SUA, într-un context în care accesul la energie și infrastructură devine principalul blocaj , potrivit Interesting Engineering . Parteneriatul mizează pe platforma NVIDIA DSX , care leagă încă din faza de proiectare cerințele de alimentare, răcire și calcul, pentru a reduce modificările costisitoare apărute târziu în construcție. Cloverleaf este un dezvoltator imobiliar fondat în 2024, care spune că a construit o „conductă” de proiecte în America de Nord și a livrat dezvoltări la scară de gigawați. Investiția NVIDIA, de tip minoritar, ar urma să susțină extinderea acestor proiecte și să ajute clienții și partenerii din utilități (companii de electricitate) să răspundă cererii în creștere pentru „accelerated computing” – infrastructură de calcul bazată pe procesoare specializate (precum GPU-uri), folosită intens în aplicații de inteligență artificială. De ce contează: energia și răcirea ajung să dicteze ritmul noilor centre de date Publicația notează că, pe măsură ce sarcinile de calcul devin mai mari, simpla disponibilitate a terenului nu mai este suficientă: un amplasament poate avea spațiu, dar să nu aibă capacitate în rețea, resurse de răcire sau alte elemente critice pentru operare. NVIDIA descrie nevoia de situri „powered, shovel-ready” ca fiind tot mai presantă, pe fondul creșterii cererii de calcul. În acest context, Cloverleaf ar urma să lucreze cu clienți și utilități pentru a dezvolta situri care pot susține facilități mari de calcul, iar compania afirmă că proiectele sunt gândite să ofere infrastructură alimentată „curat”, ținând cont de sistemele energetice locale, resursele naturale și comunitățile din jur. Ce aduce NVIDIA DSX în proiectare și operare Elementul operațional central al parteneriatului este utilizarea platformei NVIDIA DSX pentru a evalua împreună, mai devreme în procesul de design, cerințele de: amplasament și infrastructură de energie; răcire; capacitate de calcul; proiectare a facilității (clădire, echipamente, integrare). Ideea este ca dezvoltatorii să poată identifica din timp constrângerile de infrastructură, înainte de începerea construcției, și să compare compromisuri între opțiuni (de exemplu, o decizie privind capacitatea de calcul poate crește cererea de electricitate și răcire, influențând la rândul ei locația și designul). După punerea în funcțiune, NVIDIA susține că infrastructura și software-ul DSX pot ajuta la optimizarea consumului de energie și a capacității de calcul, cu obiectivul de a utiliza mai eficient fiecare megawatt disponibil. Declarațiile companiilor și implicația mai largă Nico Caprez, vicepreședinte pentru creșterea infrastructurii globale de AI la NVIDIA, a descris „fabricile de AI” drept infrastructura „erei inteligenței”, cu terenul și energia ca fundație. La rândul său, David Berry, cofondator și CEO al Cloverleaf, a legat creșterea cererii de infrastructură digitală de oportunități de dezvoltare economică pentru comunități din SUA. În ansamblu, acordul este prezentat ca parte a unei schimbări mai ample în dezvoltarea centrelor de date: alegerea amplasamentului devine o decizie integrată, în care accesul la rețea, răcirea, capacitatea de calcul și designul facilității trebuie planificate ca un singur sistem. Interesting Engineering nu oferă valoarea investiției și nici un calendar de implementare, astfel că ritmul concret al extinderii rămâne neprecizat. [...]
