Știri
Știri din categoria Diverse
Posibila deschidere a achizițiilor SUA către drone ucrainene ar putea muta o parte din cererea militară americană către un furnizor format în război, potrivit Digi24, care relatează declarațiile președintelui Donald Trump făcute la summitul NATO de la Ankara.
Trump a spus că Washingtonul ar fi pregătit să cumpere drone produse în Ucraina, invocând experiența acumulată de Kiev în războiul cu Rusia și capacitatea industriei ucrainene de a fabrica rapid volume mari, în condiții dificile. În același timp, liderul american a menționat că SUA produc „drone performante”, dar a evidențiat viteza și ingeniozitatea ucrainenilor.
„Am cumpăra dronele lor. Noi producem drone, producem drone grozave, dar ei au capacitatea de a fabrica un număr foarte mare, ceea ce este uimitor. În condiții de război, le construiesc în subsoluri, oriunde au un mic adăpost sau chiar dacă nu au un adăpost.”
Mesajul transmite, cel puțin la nivel politic, o deschidere către integrarea producției ucrainene în cererea de echipamente a SUA, într-un segment – dronele – care a devenit central în conflictul din Ucraina. Digi24 notează că dronele sunt folosite intens atât pentru recunoaștere, cât și pentru atacuri asupra țintelor militare și infrastructurii, iar Ucraina și-a extins rapid producția internă în ultimii ani.
Trump a susținut și că Ucraina are specialiști capabili să susțină o industrie de apărare performantă, făcând o paralelă cu sistemele Patriot.
„Au talentul necesar. De aceea spun același lucru și despre sistemele Patriot. Ei ar putea să facă asta; cele mai multe țări nu ar fi capabile.”
În material nu sunt oferite detalii despre un calendar, un volum de achiziții sau despre existența unor negocieri formale. Declarațiile indică însă o posibilă direcție de politică de achiziții, în contextul în care producția de drone a Ucrainei este prezentată ca fiind adaptată cerințelor unui război de uzură și de volum.
Recomandate
Ucraina acuză că importurile de combustibil via Coreea de Sud au amortizat penuria din Rusia , într-un moment în care atacurile Kievului ar fi redus capacitatea de rafinare a Moscovei, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: dacă fluxurile comerciale ocolesc efectul sancțiunilor, presiunea asupra infrastructurii energetice ruse se diminuează. Informațiile invocate de partea ucraineană vin după o relatare a The Guardian , care susține, pe baza înregistrărilor portuare și a datelor de urmărire a navelor, că 176.000 de tone de produse petroliere au fost transportate prin Coreea de Sud în lunile iulie și august. Consilierul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , Vladislav Vlasiuk, a afirmat că aceste transporturi sunt „în totală neconcordanță” cu politica de sancțiuni a Seulului și că au început „exact atunci” când atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești ar fi redus volumele de rafinare și ar fi provocat o penurie de combustibil în Rusia. Vlasiuk a mai susținut că importurile via Coreea de Sud ar fi reprezentat aproape o treime din importurile de combustibil ale Rusiei în august (circa 31%) și că trei dintre cele șapte petroliere folosite ar fi fost sub sancțiuni impuse de țările occidentale. Digi24 notează că relatarea este atribuită AFP și Agerpres. Context diplomatic: tensiuni Kiev–Seul Acuzațiile apar pe fondul unei dispute între Ucraina și Coreea de Sud. Zelenski a spus luna trecută, într-un discurs la ONU, că doi soldați nord-coreeni capturați în timp ce luptau alături de forțele ruse au fost trimiși în Coreea de Sud. Seulul a cerut Ucrainei să își ceară scuze și l-a convocat pe ambasadorul ucrainean, invocând încălcarea unui acord de confidențialitate și amenințând cu „alte măsuri”, fără detalii. Zelenski a negat încălcarea acordului, iar ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga , a descris incidentul drept o „neînțelegere diplomatică”. Coreea de Sud face parte din coaliția de state care au înăsprit controlul exporturilor către Rusia și Belarus după invazia din 2022, însă acuzațiile Ucrainei ridică semne de întrebare privind eficiența aplicării acestor restricții în zona transporturilor și a lanțurilor de aprovizionare cu produse petroliere. [...]
O alertă sanitară neclarificată în Rusia a ajuns pe agenda diplomatică SUA–Rusia , după ce Donald Trump a spus că va vorbi „foarte curând” cu Vladimir Putin despre situația apărută în urma morții unei tehniciene de laborator de la un institut specializat în combaterea ciumei din regiunea Irkuțk, potrivit Digi24 . În paralel, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) spune că verifică informațiile transmise de autoritățile ruse. Trump a fost întrebat la Casa Albă dacă intenționează să îl contacteze pe liderul de la Kremlin, iar răspunsul său a fost: „Am prevăzut să-l sun”. Ulterior, președintele american a precizat că discuția telefonică va avea loc „foarte curând”. Digi24 notează că informația este relatată de AFP, citată de news.ro. Ce spune OMS despre nivelul de risc OMS a anunțat că a luat legătura cu autoritățile sanitare ruse pentru a verifica datele privind moartea unei angajate a Institutului de luptă împotriva ciumei din regiunea Irkuțk. Purtătorul de cuvânt al OMS, Christian Lindmeier, a prezentat la Geneva o evaluare inițială a riscurilor, pe baza informațiilor disponibile: „Evaluarea inițială a riscurilor, realizată de OMS pe baza informațiilor disponibile, arată că riscul este moderat spre scăzut la Irkuțk, scăzut în Federația Rusă în ansamblul său și foarte scăzut în regiunea europeană.” Organizația a mai precizat că verifică împreună cu autoritățile ruse „evenimentul, circumstanțele, analizele de laborator în curs și rezultatele” și că și-a oferit sprijinul în evaluarea situației. Ce se știe despre cazul care a declanșat îngrijorările Cazul a atras atenția după moartea Dariei Șipilova, o tehniciană de laborator în vârstă de 28 de ani, care lucra la institutul din Irkuțk, în Siberia. Decesul a fost anunțat de mai multe publicații ruse la 2 octombrie. Potrivit informațiilor disponibile în acest moment, cauza exactă a decesului și existența unui focar de ciumă rămân în verificare, atât de autoritățile sanitare, cât și de OMS. În acest context, discuția anunțată de Trump cu Putin intervine în timp ce rezultatele analizelor de laborator sunt încă așteptate. [...]
PNL lasă deschisă renegocierea „liniilor roșii” față de PSD , pe fondul presiunii de a forma rapid un guvern cu puteri depline, după desemnarea lui Luca Niculescu ca premier, potrivit Libertatea . Mesajul vine de la Marilen Pirtea, președinte interimar al PNL Timiș și consilier onorific al lui Ilie Bolojan , care spune că decizia partidului de a nu vota un guvern din care face parte PSD este „perfectibilă”. Pirtea susține că, în actualul context, partidele pro-europene ar trebui să evite poziționările de tip „linie roșie” încă de la începutul negocierilor și să caute o formulă comună pentru învestirea executivului. În viziunea sa, prioritatea este un guvern „votat cât mai repede”, acceptat de zona pro-europeană și transatlantică. Miza: majoritate parlamentară și guvern cu puteri depline Întrebat cum ar putea trece guvernul Niculescu fără voturile PSD, în condițiile în care atât USR, cât și PNL au anunțat că nu votează un guvern cu PSD, Pirtea afirmă că „PNL va discuta” și că nu exclude nicio variantă, inclusiv revenirea la masa negocierilor a partidelor din fosta coaliție. În același timp, el admite existența unor decizii interne în PNL privind excluderea PSD de la guvernare, dar insistă că „totul e perfectibil” și că discuția ar trebui să pornească de la ce poate ține partidele la masă, nu de la ce le separă. Reacții din PSD și USR: tehnocrați, legitimitate și „consolidare fiscală” Din PSD, Alfred Simonis (președinte PSD Timiș) critică desemnarea lui Luca Niculescu și avertizează că „liniile roșii” ale PNL și USR împing spre un guvern tehnocrat, pe care îl consideră o soluție proastă pentru această perioadă. Simonis spune că, fără legitimitate politică și susținere parlamentară pentru reforme, un guvern cu puteri depline poate ajunge „mai prost decât un guvern demis”. USR, prin Sorin Șipoș (președinte USR Timiș), condiționează discuțiile de respectarea limitelor votate intern, menționând explicit criteriul „fără miniștri PSD sau în spatele cărora se află PSD-ul”. Șipoș pune accent pe continuarea reformelor și pe „ consolidarea fiscală ” – adică reducerea dezechilibrelor bugetare – invocând și mesajele agențiilor de rating privind nevoia de a continua consolidarea și absorbția fondurilor europene. În lipsa unor detalii despre componența viitorului cabinet și despre sprijinul parlamentar concret, rămâne de văzut dacă apelul PNL la flexibilitate se va traduce într-o majoritate de învestitură sau într-un scenariu de guvern tehnocrat, contestat de PSD. [...]
Un asfalt care poate ține 15–20 de ani fără reparații majore ar putea reduce substanțial costurile de întreținere a drumurilor , potrivit Libertatea . Soluția, denumită SEAM , folosește zgură de oțel (deșeu industrial) în locul agregatelor minerale naturale și un liant modificat cu rășină epoxidică, ceea ce ar schimba „ecuația” economică a reasfaltărilor prin intervale mai rare de intervenție. Ce este SEAM și de ce contează operațional SEAM vine de la „Steel Slag-Epoxy-Asphalt Mixture” (mixtură asfaltică cu zgură de oțel și liant epoxidic). În formula descrisă, agregatele naturale groase (pietriș, piatră spartă) sunt înlocuite complet cu zgură de oțel rezultată din procese metalurgice, iar bitumul este combinat cu un liant modificat cu rășină epoxidică. Rațiunea tehnică invocată este că zgura de oțel are duritate ridicată și o formă colțuroasă, proprietăți care ar susține o structură de rezistență mai bună a carosabilului. Publicația notează și o limitare importantă: costul inițial al liantului epoxidic este mai mare, însă beneficiul ar apărea pe termen lung, prin durabilitate. Ce arată studiul: intervale mai mari între reparații Concluziile sunt atribuite unui studiu publicat în revista științifică Communications Earth & Environment , din portofoliul Nature. Cercetarea a analizat variante de mixtură cu 20%, 35% și 50% conținut de rășină. Potrivit articolului, rezultatele indică faptul că: un asfalt convențional ar necesita reparații sau înlocuire la un interval de aproximativ 6 ani; varianta considerată optimă, cu zgură și 35% rășină epoxidică, ar putea extinde durata de viață la 15–20 de ani. „Avansurile recente în tehnologiile de modificare a asfaltului au permis, în plus, dezvoltarea unor materiale precum mixtura asfaltică epoxidică cu zgură de oțel (SEAM). Acest material combină agregatele de zgură de oțel cu lianți modificați cu rășină epoxidică, obținând o durabilitate sporită și o durată de serviciu prelungită”, potrivit studiului publicat. Efecte economice indirecte: mai puține șantiere, trafic mai fluid Dincolo de durata de viață, materialul ar avea efecte economice indirecte prin reducerea frecvenței șantierelor: mai puține lucrări de reparații înseamnă mai puține blocaje în trafic și, implicit, mai puține costuri asociate (timp pierdut, consum suplimentar de combustibil). Articolul mai susține că un carosabil mai neted, fără gropi și denivelări, poate reduce rezistența la rulare a vehiculelor, ceea ce se traduce prin consum mai mic de combustibil pentru mașinile care îl folosesc. Ce urmează Materialul este prezentat ca o soluție cu potențial de aplicare largă, însă textul nu indică un calendar de implementare, proiecte-pilot sau adoptări concrete în infrastructura rutieră. În acest stadiu, informațiile se bazează pe rezultatele studiului citat și pe descrierea tehnologiei SEAM. [...]
Armata SUA testează „catâri” robotizați autonomi pentru reaprovizionare și evacuare aproape de linia frontului , într-un program care vizează reducerea expunerii soldaților la foc inamic în una dintre cele mai riscante verigi logistice, potrivit Interesting Engineering . Inițiativa se numește Infantry Last Tactical Mile (ILTM) și se concentrează pe segmentul dintre unitățile logistice din spate și „forward line of own troops” (FLOT) – linia înaintată a propriilor trupe – unde transportul muniției și al proviziilor spre înainte, respectiv evacuarea răniților spre înapoi, se face adesea în condiții de risc ridicat. Ce urmărește programul ILTM: impact operațional în „ultimul kilometru” tactic Armata SUA a selectat șase companii pentru a dezvolta vehicule robotice „gata de producție” (production-ready) care să poată executa autonom misiuni de: reaprovizionare în proximitatea frontului; evacuare a răniților din zone expuse. Selecția nu înseamnă, deocamdată, alegerea unui singur vehicul pentru dotare la scară largă, ci un efort competitiv de prototipare, menit să compare abordări diferite pentru logistică autonomă și evacuare medicală în teren contestat. Hunter WOLF, propunerea BLADE: capacitate mare de transport și mobilitate în teren dificil Una dintre companiile selectate este BLADE (fostă HDT), care a înscris în program vehiculul fără echipaj Hunter WOLF, un UGV (unmanned ground vehicle – vehicul terestru fără pilot) cu șase roți și propulsie hibridă diesel-electrică, proiectat pentru sprijinul infanteriei ușoare. Potrivit companiei, Hunter WOLF: poate transporta autonom până la 2.800 de livre (aprox. 1.270 kg); poate urca pante de 60% și aborda înclinații laterale de 40%; este gândit să opereze în teren dificil, inclusiv păduri dese; poate furniza energie electrică altor echipamente și poate primi încărcături (payloads) diferite, în funcție de misiune. BLADE descrie sistemul ca fiind Technology Readiness Level 9 (TRL 9), adică nivelul maxim pe scara de maturitate tehnologică a armatei americane, care indică demonstrarea într-un mediu operațional. „Hunter WOLF este proiectat, fabricat, testat în teren și gata să sprijine militarii în medii contestate dificile”, a declarat Tom Van Doren, președinte pe robotică la BLADE. Cine mai intră în competiție și ce urmează Pe lângă BLADE, celelalte companii selectate sunt Maren-Go, Overland AI, Forterra, Hendrick’s Motorsports și American Rheinmetall. Armata a făcut selecția prin acorduri de tip „Other Transaction Agreements” (mecanism contractual folosit frecvent în SUA pentru prototipare și achiziții rapide). Publicația notează că Defence Blog a relatat că participanții ar urma să livreze prototipuri „gata de producție” pentru demonstrații și o evaluare operațională cu o unitate a armatei la începutul lui 2027. Rezultatele ar urma să ajute la definirea cerințelor și la o posibilă decizie de producție pentru următoarea generație de sisteme autonome de sprijin al infanteriei. De ce contează: reducerea riscului pentru personal în misiuni logistice În paralel cu competiția ILTM, BLADE susține că Hunter WOLF este folosit din 2017 și a primit modernizări în 2025, participând la peste 60 de exerciții, inclusiv în sprijinul U.S. Marine Corps, precum și al unor forțe australiene și ucrainene. În 2026, compania indică evaluări ale armatei americane cu divizii precum 10th Mountain, 101st Airborne și 82nd Airborne, inclusiv la Fort Polk, Louisiana. Miza programului ILTM este ca, dacă prototipurile dovedesc că pot executa fiabil reaprovizionarea și evacuarea în teren dificil și sub amenințare, vehiculele terestre autonome să preia o parte din sarcinile care astăzi îi expun direct pe soldați în „ultimul segment” al lanțului logistic de pe câmpul de luptă. [...]
Dedeman contestă în instanță nivelul despăgubirilor la exproprieri , într-un dosar care poate deveni reper pentru costurile publice ale proiectelor de infrastructură, potrivit Digi24 . Compania a dat în judecată statul român pentru suma stabilită la exproprierea unui teren de 133 mp din Miroslava, pe traseul variantei sud a centurii Iașiului. Statul a stabilit o despăgubire de 671,90 lei pentru suprafața expropriată, în timp ce Dedeman cere recalcularea și indică o valoare de 250 de euro/mp (aprox. 1.250 lei/mp). Compania susține că suma nu reflectă valoarea reală și solicită ca despăgubirea să fie stabilită în urma unei expertize. În cererea de chemare în judecată, citată de presa locală, Dedeman arată că Hotărârea nr. 183/29.09.2020 emisă de Compania de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA privind cuantumul despăgubirii nu i-ar fi fost comunicată „în mod legal”, iar compania spune că a aflat de existența ei abia în 2026, după ce a solicitat documentul de la cartea funciară. Miza economică: diferența dintre evaluarea statului și prețurile din piață Experți imobiliari consultați de News.ro afirmă că terenurile din zona Uricani se tranzacționează pe piața liberă la prețuri de la „câteva zeci de euro” până la peste 100 de euro/mp, în funcție de amplasament. Unul dintre experți punctează însă că, atunci când terenul este pe culoarul oficial de expropriere, statul nu plătește la prețul pieței. Pe acest fond, diferența dintre despăgubirea de 671,90 lei și nivelul cerut de companie (raportat la 250 euro/mp) urmează să fie tranșată în instanță, în funcție de probe și de concluziile expertizei. Efectul exproprierii parțiale asupra terenului rămas Dedeman susține că cei 133 mp expropriați fac parte dintr-o parcelă de peste trei hectare și că exproprierea parțială poate afecta valoarea economică a terenului rămas în proprietatea companiei. În acțiune, compania cere ca o eventuală depreciere să fie evaluată prin expertiză, luând în calcul, între altele: suprafața rămasă și forma terenului înainte și după expropriere; frontul stradal, accesul și configurația parcelei; posibilitatea de construire, retragerile față de noua limită; existența utilităților și destinația urbanistică. Dacă expertiza va constata o depreciere, compania solicită ca statul să fie obligat să achite diferența de valoare stabilită de expert. Pe de altă parte, expertul imobiliar citat de News.ro are o opinie diferită privind impactul asupra terenului rămas: realizarea centurii ar putea crește atractivitatea zonei, iar terenul ar putea ajunge să valoreze de două sau chiar de trei ori mai mult, în funcție de efectul infrastructurii asupra dezvoltării locale. Aceasta este însă o estimare de piață, fără valoare juridică în stabilirea despăgubirii. Litigiul vizează atât cuantumul despăgubirii pentru suprafața expropriată, cât și eventualul impact economic al exproprierii parțiale asupra terenului rămas, urmând ca valoarea finală să fie stabilită de instanță pe baza expertizelor și a probelor administrate. [...]
