Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump spune că Summitul NATO din Turcia ar putea deveni cadrul unei închideri a războiului din Ucraina, susținând că atât Vladimir Putin, cât și Volodimir Zelenski „vor să se încheie”, potrivit Mediafax. Miza imediată este una de securitate regională, cu efect direct asupra stabilității economice în Europa, prin riscul de escaladare și presiunea asupra bugetelor de apărare.
Trump a declarat de la Casa Albă că a avut o discuție telefonică „bună” și că, în evaluarea sa, „președintele Putin vrea să se încheie”, iar „președintele Zelenski, de fapt, vrea să se încheie acum”. În același context, a spus că la reuniunea NATO „vom discuta despre asta” și că „vom reuși să încheiem totul”.
„Cred că ne apropiem mult mai mult decât își dau seama oamenii. Președintele Putin vrea să se încheie. (...) Președintele Zelenski, de fapt, vrea să se încheie acum. (...) Ne vom duce la NATO și vom discuta despre asta. Și cred că vom reuși să încheiem totul.”
În același material, este menționat că cei 32 de membri NATO urmează să se reunească marți la Ankara, într-un summit descris ca important pentru viitorul alianței transatlantice. Textul notează că amenințările lui Trump privind reducerea rolului SUA în NATO sau chiar retragerea au determinat alți membri să exploreze posibile noi aranjamente de securitate.
Totodată, Turcia ar încerca să folosească relația „caldă” dintre Recep Tayyip Erdogan și Donald Trump pentru a acoperi divergențele din interiorul NATO, potrivit ministrului turc de externe Hakan Fidan, într-un interviu recent acordat publicației The New York Times (fără link în textul sursă).
Trump a comentat și rolul dronelor în război, pe care le-a descris drept „mașini de ucis”, subliniind impactul lor pe câmpul de luptă.
Materialul include și un tablou al intensificării atacurilor rusești și al dificultăților Ucrainei în apărarea aeriană, pe fondul lipsei de interceptoare. Sunt menționate date atribuite Forțelor Aeriene Ucrainene și unui set de date al New York Times bazat pe cifrele acestora, inclusiv despre numărul de rachete și drone lansate în atacuri recente și despre evoluția lansărilor de rachete balistice în 2026 față de 2025.
În lipsa unor detalii despre un plan concret sau un calendar de negocieri, declarațiile lui Trump rămân, deocamdată, la nivel de intenție politică și de așteptare legată de discuțiile din cadrul summitului.
Recomandate
Donald Trump a extins accesul la motorina scutită de taxe , o măsură care ar reduce cu circa 10% costurile de alimentare pentru aproape toți transportatorii și chiar pentru posesorii de vehicule off-road, potrivit Biziday . Decizia vine pe fondul scumpirii accelerate a motorinei și al presiunii politice înaintea alegerilor intermediare din 3 noiembrie, dar ridică semne de întrebare privind efectul asupra agricultorilor, principalii beneficiari tradiționali ai acestui tip de carburant. Ordinul executiv a fost semnat luni și a fost prezentat de președintele american într-un miting electoral din Nebraska , stat agricol afectat puternic de dublarea prețului motorinei de la începutul războiului din Iran. Trump a sugerat că măsura ar trebui să fie temporară, în contextul în care bugetul federal se confruntă cu datorie la nivel record, deficit de peste 6% și dobânzi în creștere la finanțarea acestuia. De ce contează: motorina scumpă se vede în prețurile din economie Deși 75% dintre vehiculele de pasageri din SUA folosesc benzină, motorina este esențială pentru transportul de mărfuri și agricultură. Scumpirea ei a pus presiune pe prețuri în general și pe cele ale alimentelor în special, notează Reuters . Potrivit aceleiași surse, prețul motorinei a atins un nivel record luna trecută, devenind un risc politic pentru Trump înaintea scrutinului din noiembrie. Riscuri și efecte secundare: competiție pentru motorina „agricolă” Extinderea accesului la motorina destinată agriculturii către proprietarii de SUV-uri și camionete ar putea dilua avantajul fiscal acordat inițial fermierilor. Biziday arată că nu este clar dacă măsura nu îi va afecta în final chiar pe agricultori, printr-o posibilă creștere a cererii pentru acest tip de carburant. Context politic și de piață Reuters mai arată că popularitatea lui Trump a scăzut, inclusiv în rândul votanților latino, iar rata generală de aprobare a ajuns la 32%. În acest context, partidul său riscă să piardă controlul asupra ambelor camere ale Congresului, unde are în prezent o majoritate strânsă. Separat, țările G7 au anunțat săptămâna trecută eliberarea a 100 de milioane de barili de motorină, după ce Trump a amenințat că va restricționa exporturile, potrivit Reuters. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu își construiește programul de guvernare pe „echilibru” politic și economic , cu accent pe protejarea puterii de cumpărare și pe răspunsuri la scumpirea energiei, potrivit Mediafax . El spune că lucrează la planul de guvernare și se pregătește de consultări cu partidele parlamentare , într-un moment în care presiunea facturilor din sezonul rece devine un test imediat pentru viitorul Executiv. Într-o postare pe Facebook, Niculescu afirmă că, dincolo de discuțiile despre majorități, negocieri și nume, caută „soluții pentru echilibru politic și economic în România”. În aceeași intervenție, el indică drept așteptări ale publicului cheltuirea „înțeleaptă și corectă” a banilor, posibilitatea de a face față prețurilor și un stat care intervine „când au nevoie”, cu referire explicită la apropierea iernii și la faptul că „facturile nu așteaptă calendarul politic”. Priorități economice: creștere, putere de cumpărare, sprijin pentru firme și energie Premierul desemnat enumeră ca preocupări principale: creșterea economică; protejarea puterii de cumpărare; măsuri de redresare pentru mediul de afaceri; „răspunsuri” la problema prețurilor la energie. Niculescu leagă direct agenda socială de performanța economică și de disciplina bugetară, susținând că „grija pentru oameni” înseamnă o economie sănătoasă, colectare mai bună a banilor publici și atenție la modul în care sunt cheltuiți. Miza consultărilor: un program „realist” și continuitate administrativă Niculescu spune că va ține cont de ce îi transmit partidele în aceste zile, recunoscând că au priorități diferite, iar rolul său este să le aducă împreună într-un program „realist”. În același timp, transmite un mesaj de continuitate în politicile publice: „Cred că România nu trebuie să pornească de la zero de fiecare dată. Trebuie să păstrăm ce funcționează și să reparăm ce nu.” La final, premierul desemnat afirmă că va prezenta public rezultatele discuțiilor cu partidele, fără a oferi, în acest stadiu, un calendar sau detalii despre măsurile concrete care ar urma să fie incluse în planul de guvernare. [...]
PSD condiționează intrarea la guvernare de un plan economic concret , cerând premierului desemnat Luca Niculescu să pună pe masă măsuri pentru relansarea economiei și repornirea investițiilor, potrivit Wall-Street . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , spune că social-democrații au deja pregătit un program de guvernare „cu măsuri clare pentru relansarea economiei”, iar discuția despre o majoritate ar avea sens doar dacă propunerile premierului desemnat „răspund aceleiași nevoi de schimbare”. Miza: programul economic, înaintea negocierilor politice În mesajul citat de Agerpres, Manda critică faptul că PNL și USR ar fi început să pună condiții pentru participarea la viitorul guvern înainte ca programul de guvernare să fie prezentat public și discutat. „Programul nu există încă pe masă, măsurile pentru economie și pentru români nu le cunoaștem, dar ei știu deja cine are voie și cine nu are voie să guverneze.” În același timp, liderul PSD avertizează că „România nu-și mai permite” o nouă rundă de negocieri centrate pe funcții și calcule politice, în condițiile în care, susține el, economia resimte deja efectele ultimelor luni. Ce cere PSD premierului desemnat Luca Niculescu Pentru PSD, schimbarea premierului ar trebui să vină la pachet cu o schimbare de politică economică. Manda indică explicit direcțiile pe care partidul vrea să le vadă în planul lui Niculescu: măsuri „pentru a scoate economia din declin”; soluții „pentru a reporni investițiile”; măsuri pentru „a repara efectele ultimelor luni”. În lipsa detaliilor din programul premierului desemnat, PSD transmite că nu se angajează la o susținere politică, dar lasă deschisă posibilitatea unei negocieri dacă există convergență pe conținutul economic. [...]
AUR propune o schemă de ajutor de stat de până la 1,05 miliarde de euro (aprox. 5,25 miliarde lei) pentru a reduce temporar costul energiei la marii consumatori industriali , potrivit news.ro . Inițiativa mizează pe folosirea veniturilor obținute de România din licitarea certificatelor de emisii și ar urma să fie finanțată prin bugetul Ministerului Energiei. Proiectul vizează întreprinderile mari consumatoare de energie din sectoarele electro-intensive expuse comerțului internațional, printr-o reducere aplicată ulterior asupra costului energiei electrice aferente consumului eligibil. Cum ar funcționa schema și care sunt limitele propuse Conform proiectului descris de AUR, ajutorul ar urma să fie acordat în condiții care limitează atât baza de calcul, cât și nivelul reducerii: consumul eligibil nu poate depăși 50% din consumul anual de energie electrică; reducerea acordată nu poate depăși 50% din prețul de referință en-gros; măsura nu poate conduce la un preț efectiv suportat de beneficiar mai mic de 50 euro/MWh. Bugetul total propus este de cel mult 1,05 miliarde euro (aprox. 5,25 miliarde lei), cu un plafon anual de maximum 350 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei). Sursa de finanțare: venituri din certificatele de emisii Finanțarea ar urma să fie asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei, din veniturile obținute de România din licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit informațiilor prezentate de partid. Condiționare de investiții: cel puțin jumătate reinvestită AUR propune ca sprijinul să fie legat direct de investiții, printr-o obligație de reinvestire: cel puțin 50% din valoarea ajutorului primit pentru un an ar trebui direcționată către proiecte precum producerea de energie din surse regenerabile, stocarea energiei, eficiența energetică, electrificarea proceselor de producție, decarbonizarea sau digitalizarea managementului energetic. Argumentul inițiatorilor: competitivitate industrială și țintă explicită Petrișor Peiu , liderul senatorilor AUR și unul dintre inițiatori, susține că măsura urmărește „salvarea industriei grele” și menținerea competitivității în contextul prețurilor ridicate la energie. El afirmă că România ar fi pierdut în ultimii doi ani „cea mai mare parte a industriei grele” și indică drept exemplu combinatul de la Galați, Hunedoara și situația Azomureș, menționând că „singura mare unitate industrială” rămasă ar fi Alro Slatina , pentru care ar fi necesară o schemă de sprijin. „Dacă dăm un leu să susținem Alro Slatina, vom primi înapoi, prin impozite și taxe, peste 4 lei.” Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre calendarul parlamentar sau despre poziția Guvernului față de inițiativă. În acest stadiu, proiectul rămâne o propunere legislativă depusă în Parlament, cu impact potențial major asupra cheltuielilor bugetare și asupra modului în care sunt folosite veniturile din certificatele de emisii. [...]
USR anunță că va forța, la fiecare plen, vot pe comisie de anchetă privind „zborurile de lux”, după ce PSD și AUR ar bloca în Parlament clarificarea situației, potrivit news . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că cele două partide „fac scut” pentru ca „adevărul” despre deplasările private să nu fie aflat. Miza imediată este una de control parlamentar și responsabilizare publică , în condițiile în care USR cere ca fiecare deputat „să voteze și să-și asume public alegerea”, nu „să se ascundă” în spatele procedurilor, conform mesajului transmis de Fritz pe Facebook. Ce cere USR și ce urmează în Parlament Dominic Fritz afirmă că USR va continua să solicite înființarea unei comisii parlamentare de anchetă „la fiecare plen”, cu două direcții principale: zborurile private către Mykonos; zborurile plătite de compania Nordis. În același mesaj, liderul USR lansează o serie de întrebări pe care comisia ar trebui să le lămurească, inclusiv cine a plătit cheltuielile, cu cine s-ar fi întâlnit participanții și ce interese ar fi fost reprezentate. Contextul invocat: zborul din 8 iulie și acuzațiile privind amestecul politică–justiție–afaceri Fritz indică data de 8 iulie, când, spune el, „de pe Aeroportul Băneasa decola un avion privat spre Mykonos”, la bord aflându-se politicieni PSD, „un judecător CCR propus tot de PSD” și oameni de afaceri „cu condamnări”. El susține că nu ar fi fost un caz izolat și enumeră nume de lideri PSD despre care afirmă că ar fi preferat „zboruri private spre destinații de lux”. „Leii suveraniști devin pisici când e vorba de mișmașurile PSD.” Protest în Camera Deputaților și cerere de sancționare Potrivit informațiilor din articol, parlamentarii USR au protestat miercuri în ședința Camerei Deputaților, cu pancarte prin care au cerut răspunsuri despre zborurile către Mykonos (în care ar fi fost politicieni PSD și magistrați) și despre zborurile plătite de Nordis. USR a cerut și sancționarea deputatului PSD Natalia Intotero, acuzând „încălcări repetate” ale Regulamentului Camerei Deputaților, prin refuzul de a supune la vot solicitarea de înființare a comisiei de anchetă privind deplasările private de lux către Mykonos și Nisa, precum și zborurile Nordis. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu intră în negocieri cu partidele pentru a strânge cele 233 de voturi necesare învestirii , într-un calendar strâns: mai are nouă zile să depună la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor, potrivit HotNews . Prima rundă de discuții cu partidele fostei Coaliții este programată joi. Miza imediată este una operațională: fără o majoritate parlamentară, guvernul nu poate trece de votul de încredere, iar negocierile se poartă în paralel cu redactarea programului de guvernare. Ce spune Niculescu că urmărește în programul de guvernare Într-un mesaj publicat pe Facebook, Luca Niculescu afirmă că, dincolo de „majorități, negocieri și nume”, caută „soluții pentru echilibrul politic și economic” și indică drept priorități creșterea economică, protecția puterii de cumpărare și măsuri de relansare pentru mediul de afaceri, inclusiv răspunsuri la problema prețurilor la energie. El mai susține că va încerca să unească prioritățile diferite ale partidelor într-un „program realist” și că România „nu are nevoie să o ia de fiecare dată de la zero”. Pozițiile partidelor: condiții și „linii roșii” Negocierile pornesc cu condiții explicite din partea principalilor actori: PSD : Niculescu l-a sunat pe Sorin Grindeanu pentru a stabili o primă negociere. După această rundă, social-democrații ar urma să facă o ședință în care să decidă dacă îl susțin sau nu pe premierul desemnat. Potrivit informațiilor HotNews, Grindeanu îi va propune un „decalog” de 10 măsuri pentru relansare economică votate la Sinaia, între care refacerea sistemului energetic și un program național pentru alfabetizare funcțională. Grindeanu a declarat: „Ne dorim să vedem dacă există o dorință reală a premierului desemnat de a decupla România de la politicile falimentare marca Bolojan sau marca PNL-USR”. PNL : liberalii spun că nu vor intra la guvernare , dar pot lua în calcul un vot de învestitură în funcție de program și componența Executivului. Secretarul general Robert Sighiartău a afirmat la RFI că un cabinet de tehnocrați „ar fi o soluție mai bună”, dacă este „un Guvern tehnocrat în adevăratul sens al cuvântului”. UDMR : Kelemen Hunor anunță că se întâlnește joi cu Niculescu și cere ca programul să includă o componentă economică „puternică” pentru protejarea și crearea de locuri de muncă, sprijin pentru persoane în situații defavorizate (inclusiv pensionari, cu indexarea pensiilor) și protejarea drepturilor minorităților. UDMR trasează și o „linie roșie”: nu acceptă o majoritate obținută cu sprijinul AUR și SOS . USR : președintele Dominic Fritz afirmă că USR nu va vota guvernul condus de Niculescu dacă PSD are miniștri în cabinet. Fritz se declară, totodată, reticent față de varianta unui guvern tehnocrat, pe motiv că nu ar avea forța să-și impună proiectele în fața unei majorități ostile. Ce urmează În următoarele zile, Niculescu trebuie să transforme aceste poziții divergente într-o formulă care să treacă de Parlament: atât printr-un program de guvernare acceptabil pentru suficienți parlamentari, cât și printr-o echipă guvernamentală care să nu declanșeze veto-uri politice înainte de votul de învestitură. [...]
