Știri
Știri din categoria Diverse
O nouă gafă publică a lui Donald Trump riscă să complice mesajul SUA despre sprijinul militar pentru Ucraina, după ce, la summitul NATO de la Ankara, a confundat Iranul cu Japonia în timpul unei conferințe de presă despre sistemele antiaeriene Patriot, potrivit Digi24.
Momentul a apărut când președintele american a fost întrebat despre împrumutul unor sisteme Patriot către Ucraina. Trump a lăudat Patriot, descriindu-l drept unul dintre „cele mai bune din lume”, și a insistat că este „o armă defensivă”, înainte de a face confuzia de exprimare.
În declarația redată de publicație, Trump a vorbit despre un portavion american – „Abraham Lincoln” – și a spus că „111 rachete au fost lansate de Republica Islamică a Japoniei”, deși se referea, în realitate, la Iran. El și-a continuat discursul fără să își corecteze afirmația, adăugând că rachetele ar fi fost doborâte.
Episodul s-a produs în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în marja summitului NATO de la Ankara. Tema întrebării – împrumutul sistemelor Patriot – este una sensibilă, pentru că ține de capacitatea de apărare antiaeriană a Ucrainei și de modul în care aliații gestionează transferul de echipamente militare.
Digi24 notează că nu este prima dată când Trump confundă nume de state sau face afirmații inexacte în discursuri publice. Printre exemplele menționate:
În acest context, gafa de la Ankara riscă să mute atenția de la subiectul operațional – sprijinul militar pentru Ucraina – către credibilitatea și coerența mesajului public transmis de liderul de la Casa Albă.
Recomandate
Avertismentul SUA privind un risc de escaladare regională pune presiune suplimentară pe securitatea flancului estic al NATO, în condițiile în care războiul din Ucraina ar fi intrat într-un „impas strategic”, potrivit Digi24 . Secretarul de Stat american Marco Rubio spune că, în lipsa unei soluții negociate, conflictul riscă să se extindă dincolo de granițele Ucrainei. Rubio a declarat, într-un interviu pentru cotidianul grec Kathimerini, că solicitarea Rusiei de a obține controlul deplin asupra regiunii Donețk rămâne un obstacol major în calea negocierilor de pace. În evaluarea sa, „în acest moment, nu par să existe perspective pentru o soluție negociată”, deoarece condiția Moscovei ar fi „pur și simplu inacceptabilă” pentru Ucraina. Declarațiile au fost făcute în timpul unei vizite de două zile la Atena, unde Rubio a discutat cu oficiali greci despre cooperarea în domeniul apărării și securitatea regională. El a mai susținut că războiul, aflat în al cincilea an, nu a evoluat conform planului inițial al președintelui rus Vladimir Putin. De ce contează: riscul de extindere dincolo de Ucraina Potrivit lui Rubio, un impas prelungit poate fi depășit doar printr-o înțelegere negociată sau prin escaladare, inclusiv una care „se extinde dincolo de limitele conflictului inițial”. Oficialul american a indicat explicit îngrijorarea legată de posibilitatea unor acte de sabotaj în țările vecine Ucrainei, care „ar putea scăpa de sub control”. În același context, materialul notează îngrijorarea crescândă în Europa privind presupuse acte de sabotaj asociate Rusiei, atacuri cibernetice și incidente cu drone rusești sau încălcări ale spațiului aerian care afectează state NATO. Polonia este menționată ca fiind deosebit de preocupată de riscul extinderii conflictului pe teritoriul Alianței, iar premierul Donald Tusk a avertizat luna trecută că Moscova ar putea lansa atacuri cu drone sau rachete asupra țărilor care susțin Ucraina și le-ar putea prezenta drept accidentale, pentru a testa reacția NATO. Presiune suplimentară înainte de iarnă: infrastructura energetică Rubio a avertizat și că Rusia ar putea intensifica atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, profitând de apropierea iernii, cu obiectivul de a distruge ce a mai rămas din rețeaua electrică și de a forța capitularea. Digi24 amintește că, de la invazia pe scară largă din februarie 2022, Rusia a vizat repetat infrastructura de producere și transport a energiei electrice, ceea ce a lăsat milioane de oameni vulnerabili la întreruperi de curent și de încălzire. Ce urmează: discuții la Washington și presiune politică Pe fondul lipsei de progrese în negocieri, Rubio a reiterat că Washingtonul rămâne pregătit să faciliteze o soluție negociată, deși a admis dificultatea obținerii unui rezultat. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că negociatorii ucraineni vor merge în Statele Unite pentru discuții vineri și sâmbătă și i-a cerut lui Donald Trump să intensifice presiunea asupra Rusiei, punând sub semnul întrebării abordarea americană care ar combina negocieri cu Moscova și discuții despre proiecte economice. [...]
Un atac cu drone asupra unui centru de date Yandex a întrerupt funcționarea infrastructurii și a tras în jos acțiunile companiei la Bursa de la Moscova , după ce un incendiu a afectat o parte din echipamente, potrivit Digi24 . Compania spune că incidentul nu a provocat victime, dar avertizează că unele servicii pot deveni inaccesibile utilizatorilor. Yandex a anunțat că „un atac cu dronă a cauzat un incendiu” la centrul său de date din Sasovo, în regiunea Riazan, și că a fost afectată o parte a infrastructurii. Guvernatorul regiunii, Pavel Malkov , a transmis pe Telegram că a fost vorba despre un atac ucrainean cu două drone și că „acoperișul unei întreprinderi a luat foc” în zona Sasovo. „Centrul de date a încetat să funcționeze în întregime, iar unele servicii Yandex pot fi inaccesibile utilizatorilor.” Impact operațional: servicii potențial indisponibile și semnale de avarie online Compania este descrisă drept principalul motor de căutare în limba rusă și un furnizor foarte utilizat de servicii în Rusia, inclusiv taxiuri și livrări. În acest context, oprirea unui centru de date poate avea efecte directe asupra disponibilității platformelor și aplicațiilor din ecosistemul Yandex. În paralel, site-ul Downdetector, specializat în urmărirea penelor pe internet, a înregistrat joi un număr în creștere de semnalări de probleme din partea utilizatorilor, conform informațiilor din articol. Context: intensificarea atacurilor și lipsa unui comentariu oficial de la Kiev Atacul este prezentat ca fiind „primul de acest fel cunoscut” asupra unui centru de date Yandex. Înregistrări video apărute pe rețele sociale ar arăta fum negru deasupra unui acoperiș în flăcări, însă AFP precizează că nu a putut verifica autenticitatea imaginilor. Materialul notează că Ucraina și-a intensificat în ultimele luni atacurile în Rusia, vizând în special infrastructuri energetice și logistice, iar Kievul le descrie ca răspuns la atacurile rusești. Autoritățile ucrainene nu au comentat, „în acest stadiu”, incidentul de la Sasovo. Reacția pieței: acțiunile Yandex au scăzut la Moscova Pe fondul atacului și al perturbării serviciilor, cursul acțiunilor Yandex a scăzut joi la Bursa de la Moscova, potrivit articolului. Digi24 nu oferă un procent sau o valoare a scăderii, astfel că amploarea reacției pieței nu poate fi cuantificată pe baza informațiilor disponibile. [...]
Administrația SUA schimbă oficial terminologia pentru AI, cu efect direct în documente și comunicare , după ce președintele Donald Trump a cerut înlocuirea expresiei „inteligență artificială” cu „super inteligență”, potrivit Digi24 . Trump a mers mai departe și a spus că cei care continuă să folosească vechiul termen vor fi considerați „inamici”. Într-o postare pe Truth Social, președintele american a transmis că „Casa Albă consideră INAMIC pe oricine folosește termenul Inteligență Artificială în loc de noua și mai precisa expresie, larg acceptată, de Super Inteligență”. Decizia de a renunța la „inteligență artificială” în favoarea „superinteligență” a fost luată la finalul lunii septembrie, când Trump a cerut ca administrația SUA să adopte noua formulare. Motivul invocat de liderul de la Casa Albă este că termenul „artificial” ar face tehnologia să pară „falsă”. Ce se schimbă în practică în administrația americană Digi24 notează că Departamentul de Stat le-a cerut deja diplomaților să folosească noua terminologie în documente, declarații și materiale de presă. Mesajul intern citat indică o aplicare imediată și standardizată: toate referirile la „Artificial Intelligence” trebuie înlocuite cu „Super Intelligence”; abrevierea „SI” urmează să fie utilizată „în toate declarațiile, pozițiile și materialele de presă de acum înainte”. În acest moment, informațiile disponibile din sursă vizează în mod explicit aparatul guvernamental (în special Departamentul de Stat) și comunicarea oficială; nu sunt menționate măsuri similare impuse companiilor private sau altor instituții din afara administrației. [...]
Donald Trump încearcă să reducă riscul unei escaladări militare care ar putea împinge în sus prețul petrolului înainte de alegerile din 3 noiembrie , afirmând că SUA nu vor ataca Iranul până după scrutin, potrivit Digi24 , care citează Reuters . Președintele SUA a scris pe Truth Social că Washingtonul poartă „discuții productive” cu Teheranul și a susținut că blocada americană asupra porturilor iraniene rămâne în vigoare, în timp ce petrolul continuă să circule prin Strâmtoarea Ormuz . „Nu vom ataca Iranul în niciun moment înainte de alegerile de la jumătatea mandatului care vor avea loc în Statele Unite pe 3 noiembrie.” De ce contează: petrolul și costul războiului apasă pe campania electorală Miza imediată este una economică și electorală. Digi24 notează că SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului în februarie, iar războiul – „cu un cost lunar de 3 miliarde de dolari” – a devenit o temă-cheie în campania americană. În același timp, Trump a spus în repetate rânduri că se așteaptă ca prețurile petrolului să scadă „brusc” după alegeri, însă, până atunci, prețurile ridicate la benzină și conflictul cu Iranul afectează candidații republicani și le pun în pericol majoritatea în Congres, potrivit informațiilor din articol. Ce urmează: negocieri, Ormuz și o ofertă respinsă În ultimele săptămâni, Iranul și SUA au făcut schimb de propuneri care ar urmări să pună capăt războiului și să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru transportul energetic la nivel global. Trump a respins însă ultima ofertă venită de la Teheran, mai arată Digi24. [...]
Cu două zile înainte de anunțul de la Oslo, Donald Trump își reia public presiunea pentru Nobelul pentru Pace , mizând pe o temă cu potențial de capital politic intern și extern, potrivit Libertatea . Președintele american a spus că ar fi „o mare rușine” pentru comitet dacă nu i-ar acorda premiul, în condițiile în care laureatul pentru 2026 urmează să fie anunțat vineri, la Oslo. Trump a declarat miercuri că nu știe care va fi decizia comitetului, dar a susținut că acesta are „reputația de a nu-l acorda unor persoane ca mine”, fiind citat de AFP. „Cred că ar fi o mare ruşine pentru ei.” Argumentele invocate de Trump Președintele american a enumerat motivele pentru care consideră că ar trebui să primească distincția: a afirmat că a „pus capăt la opt războaie”, reluând o declarație făcută și anul trecut; a susținut că a împiedicat „distrugerea totală a lumii”, argumentând că „Iranul nu va avea niciodată arma nucleară”, în contextul războiului lansat împreună cu Israel. Contextul din 2025 și nominalizările pentru 2026 În material se arată că Premiul Nobel pentru Pace 2025 a fost acordat liderei opoziției din Venezuela, Corina Maria Machado, care a ales să-i transmită medalia lui Trump după o vizită la Casa Albă. Trump a spus că s-a simțit „foarte onorat” să o primească „indirect”, însă ulterior a declarat despre Machado că nu este capabilă să conducă Venezuela și a criticat deciziile acesteia după capturarea lui Nicolas Maduro. Pentru ediția 2026, candidatura lui Trump ar fi fost propusă de premierul israelian Benjamin Netanyahu , alături de care a atacat Iranul, precum și de Guvernul Pakistanului. Totuși, experți consultați de AFP consideră șansele lui Trump „minime”, deși „umbra sa” ar urma să planeze asupra anunțului de la Oslo. [...]
Bulgaria ia în calcul cereri către NATO pentru întărirea supravegherii și apărării anti-dronă în Marea Neagră , după atacurile cu drone asupra a două nave comerciale în zona sa economică exclusivă, și va invita România și Turcia la consultări pe tema securității maritime, potrivit Digi24 . Inițiativa vine după o reuniune a Consiliului Consultativ pentru Securitate Națională, convocată în urma atacului de marți, iar președinta bulgară Iliana Iotova a indicat că Sofia ar putea solicita aliaților din NATO „capacități suplimentare de supraveghere aeriană și maritimă” și sisteme de contracarare a dronelor, pentru consolidarea apărării și protecției zonelor de coastă. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Reuters, preluată de Agerpres. Ce s-a întâmplat: două nave comerciale lovite în zona economică a Bulgariei Potrivit autorităților bulgare, două nave comerciale – cargoul „Alfa Watan” (pavilion Togo) și „Able” (pavilion Palau), ambele aparținând unor armatori turci – au fost atacate cu drone în zona economică exclusivă a Bulgariei din Marea Neagră. În cazul „Alfa Watan”, nava a suferit avarii structurale majore și s-a scufundat la scurt timp după impact. Autoritățile bulgare au suspendat miercuri operațiunile de căutare a echipajului, format din zece marinari sirieni, după ce nu au găsit supraviețuitori. „Able” a luat foc după ce a fost lovită la aproximativ 70 de mile marine în larg (aprox. 130 km), iar cei 18 membri ai echipajului au fost evacuați; doi dintre ei sunt grav răniți. Originea dronelor aeriene și maritime folosite în atac nu a fost stabilită, conform autorităților bulgare. De ce contează: risc operațional pentru transportul maritim și presiune pentru măsuri NATO Pentru companiile de transport și asigurători, escaladarea incidentelor în Marea Neagră înseamnă risc operațional mai mare: rute mai prudente, costuri potențial mai ridicate și presiune pentru măsuri de protecție suplimentare în apropierea coastelor statelor NATO din regiune. Bulgaria, deși nu se învecinează cu Rusia sau Ucraina, are o poziție strategică la Marea Neagră, unde ambele țări au porturi importante, iar atacurile recente amplifică discuția despre supraveghere și apărare în zonă. În același context, Digi24 notează că atacul din Bulgaria a avut loc la o zi după scufundarea cargoului „Royad Mammadov ” în zona economică exclusivă a României, în urma unui atac cu drone pe care Ucraina l-a atribuit Rusiei. Ce urmează Conform declarațiilor citate, Bulgaria intenționează să inițieze consultări cu România și Turcia privind securitatea navelor comerciale în Marea Neagră și ar putea ridica în NATO tema suplimentării mijloacelor de supraveghere și a sistemelor anti-dronă. Nu sunt menționate, deocamdată, un calendar sau decizii concrete privind desfășurări de capabilități. [...]
