Știri
Știri din categoria Diverse
România își reafirmă sprijinul pentru Ucraina, inclusiv pe direcția UE și reconstrucție, într-un mesaj transmis de președintele Nicușor Dan de Ziua Independenței Ucrainei, potrivit Digi24. Mesajul are miză de politică externă și de aliniere strategică: Bucureștiul leagă explicit sprijinul de parcursul european al Kievului și de arhitectura de securitate euro-atlantică.
Ucraina marchează pe 24 august 35 de ani de la proclamarea independenței, iar șeful statului român a transmis un mesaj de felicitare, în care a invocat „curajul” și „reziliența” poporului ucrainean și a vorbit despre valori comune și libertate, într-o postare pe X.
În același mesaj, Nicușor Dan a precizat că România va continua să fie alături de Ucraina, susținând „independența, suveranitatea și integritatea teritorială” a țării.
„Ucraina poate conta pe asistența noastră multidimensională.”
Președintele a adăugat că România rămâne „pe deplin angajată” să sprijine procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană și reconstrucția post-conflict, menționând totodată că angajamentul continuu al NATO față de Ucraina este „esențial” pentru stabilitatea și securitatea pe termen lung a spațiului euro-atlantic.
Pe lângă mesajul public, Administrația Prezidențială a anunțat că Nicușor Dan participă luni, prin videoconferință, la reuniunea „Coaliției de Voință” (Coalition of the Willing), grup care reunește țările ce susțin Kievul.
Întâlnirea are loc la ora 13:00, în format „hibrid”, potrivit anunțului făcut de Palatul Élysée și citat de Le Figaro, conform informațiilor preluate de Digi24.
Recomandate
Statele est-europene din NATO vor să preia mai multe costuri pentru trupele SUA , într-o încercare de a descuraja o eventuală reducere a prezenței militare americane în regiune, potrivit Știrile Pro TV , care citează surse Bloomberg. Miza este una cu impact bugetar și operațional: menținerea „factorului de descurajare” pe flancul estic, în timp ce Pentagonul derulează o evaluare a desfășurării în Europa. Ce se discută și când Propunerea ar urma să fie prezentată la o reuniune la Bruxelles, pe 27 august, cu subsecretarul american al Apărării pentru Politică, Elbridge Colby . Inițiativa vine pe fondul unei evaluări de șase luni a Pentagonului privind prezența militară americană în Europa, evaluare care, potrivit sursei, este așteptată să se încheie până în decembrie. În paralel, SUA au transmis în august un chestionar (consultat de Bloomberg) care trebuie completat până pe 28 august. Întrebările vizează inclusiv: dacă țările au fost „public în sprijinul” politicii externe a președintelui american; eventuale restricții privind utilizarea bazelor militare americane; cheltuielile statelor pentru contractori americani din domeniul apărării. Dimensiunea prezenței militare americane în Europa Numărul trupelor americane din Europa fluctuează între 80.000 și 100.000, în funcție de rotații și exerciții militare, iar peste o treime sunt staționate în Germania. În Europa de Est, prezența este mai redusă: de la câteva sute de militari în statele baltice până la câteva mii în Polonia, conform informațiilor citate. Sursele Bloomberg afirmă că țările de pe flancul estic își vor exprima „dorința fermă” de a găzdui cât mai multe trupe americane și, în acest context, ar fi dispuse să suporte o parte mai mare din costuri. Riscul: competiție între aliați pentru „favorurile” Washingtonului Oana Lungescu, cercetătoare asociată la institutul britanic de apărare RUSI și fost purtător de cuvânt al NATO, avertizează că astfel de schimburi legate de desfășurări și vânzări de armament nu sunt neobișnuite, dar acum ar putea deveni mai directe și mai conflictuale. „Această măsură riscă să încurajeze competiția între aliați pentru a câștiga favorurile Washingtonului.” România: aproximativ 1.000 de militari americani și facilități-cheie În România sunt în jur de o mie de militari americani, majoritatea la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu, iar numărul lor a fost redus anul trecut de administrația americană, potrivit materialului. Totodată, România a permis în martie dislocarea temporară de echipamente și trupe americane pentru sprijinirea operațiunilor din Orientul Mijlociu împotriva Iranului, inclusiv avioane-cisternă (pentru realimentare în aer), echipamente de monitorizare (inclusiv drone de supraveghere) și echipamente de comunicații prin satelit, în corelare cu scutul antirachetă de la Deveselu. De ce contează Oferta de a prelua mai multe costuri indică o presiune în creștere asupra bugetelor de apărare din estul NATO, în condițiile în care deciziile SUA privind postura militară în Europa sunt reevaluate. Următoarele repere sunt întâlnirea de la Bruxelles din 27 august și termenul-limită din 28 august pentru chestionarul american, înaintea concluziilor așteptate până în decembrie. [...]
Prezența Mirabelei Grădinaru la Kiev, la invitația Olenei Zelenska, indică o extindere a reprezentării României în formatul „primelor doamne”, într-un context în care detaliile sunt ținute confidențiale din motive de securitate , potrivit Digi24 . Mirabela Grădinaru, partenera președintelui României Nicușor Dan , a fost prezentă la Kiev la Summitul Primelor Doamne și al Primilor Domni, eveniment la care a participat „la invitația Primei Doamne a Ucrainei, Olena Zelenska”. Conform informării citate de Digi24, „detalii despre acest Summit vor fi comunicate ulterior”, invocându-se „rațiuni care țin de siguranța și securitatea invitaților”. Reprezentare pe două paliere: summit și reuniunea „Coaliției de Voință” În aceeași zi, la Kiev a avut loc și reuniunea „Coaliției de Voință pentru Ucraina”, la care Nicușor Dan a participat prin videoconferință. Informarea citată precizează că reuniunea a avut loc „în paralel” și „fără legătură directă” cu summitul dedicat primelor doamne și primilor domni. Tot pe 24 august, la Kiev s-au desfășurat ceremonii dedicate Zilei Independenței Ucrainei, la care a participat și Mirabela Grădinaru, în contextul prezenței sale în capitala ucraineană. Context regional și invitație la Chișinău Digi24 notează că la manifestările de la Kiev au participat și alți lideri europeni, inclusiv Maia Sandu , președinta Republicii Moldova, alături de „premierul britanic” și „cel al Finlandei”. Publicația mai relatează că Mirabela Grădinaru a primit o invitație din partea Maiei Sandu pentru a merge la Chișinău. Ucraina a marcat pe 24 august 35 de ani de la proclamarea independenței, iar Republica Moldova urmează să își sărbătorească 35 de ani de independență pe 27 august. [...]
Kremlinul avertizează că sprijinul tehnic promis de Londra pentru rachetele Scalp poate escalada conflictul , după ce Marea Britanie a anunțat că va furniza Ucrainei informații clasificate despre componente britanice folosite la fabricarea acestor rachete, potrivit Digi24 . Reacția Moscovei, transmisă prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov , indică o miză operațională: Rusia tratează sprijinul occidental nu doar ca livrări de armament, ci ca transfer de know-how (informații tehnice) care ar putea accelera producția internă ucraineană de rachete cu rază lungă. Kremlinul susține că o astfel de decizie „toarnă gaz pe foc” și este percepută „într-un mod extrem de negativ”, relatează Reuters. Ce a anunțat Marea Britanie și de ce irită Moscova În contextul primei sale vizite externe de la preluarea mandatului, premierul britanic Andy Burnham a ajuns luni la Kiev și urma să anunțe sprijin pentru îmbunătățirea producției interne ucrainene de rachete cu rază lungă de acțiune. Elementul sensibil, potrivit informațiilor citate, este furnizarea către Ucraina a unor date clasificate privind componente de fabricație britanică utilizate la rachetele de croazieră Scalp. Pentru Rusia, diferența față de un ajutor militar „clasic” este că informațiile despre componente și fabricație pot avea efect direct asupra capacității Ucrainei de a produce și adapta armament pe termen mai lung, nu doar de a folosi stocuri existente. Mesajul Kremlinului: blocarea păcii și ținte pentru infrastructura de producție Întrebat despre vizită și sprijin, Peskov a acuzat Marea Britanie că încearcă să împiedice orice progres către un posibil acord de pace și că alimentează conflictul. „Marea Britanie este implicată în acest război de partea regimului de la Kiev. Marea Britanie alimentează în mod metodic și regulat conflictul și pune la cale, tot în mod metodic și regulat, scheme menite să împiedice chiar și cel mai mic progres în procesul de soluționare pașnică.” Tot Peskov a afirmat că armata rusă colectează „în mod sistematic” date pentru a identifica locațiile unor eventuale unități de producție a rachetelor, cu scopul de a le distruge ulterior. Afirmația indică faptul că Moscova leagă explicit sprijinul tehnic de riscul unor lovituri asupra infrastructurii industriale asociate. Context: avertismentul anterior privind dronele Săptămâna trecută, Moscova a avertizat Londra asupra unor „consecințe” nespecificate dacă va furniza drone către Kiev, acuzând o intensificare a implicării britanice, după un raport potrivit căruia drone de fabricație britanică ar fi fost folosite pentru atacuri la distanță mare împotriva Rusiei. În acel context, Andy Burnham a spus că Londra se angajează să sprijine Ucraina „100%” împotriva „acestui război ilegal”. Din informațiile disponibile în material, nu reiese ce formă concretă ar lua „consecințele” invocate de Moscova și nici calendarul exact al transferului de informații către Ucraina. [...]
Ucraina își extinde loviturile cu drone asupra infrastructurii economice din Rusia, crescând riscul de victime civile , într-o schimbare de tactică ce poate complica sprijinul occidental și ridică mize juridice privind respectarea dreptului internațional umanitar , potrivit unei analize citate de Digi24 . Ucraina a intensificat, din iulie, atacurile cu drone cu rază lungă dincolo de țintele militare convenționale, vizând inclusiv industria petrolieră și a gazelor din Rusia și depozite ale Wildberries , companie rusească de comerț online comparată frecvent cu Amazon. Obiectivul declarat de președintele Volodimir Zelenski este „să aducă războiul acasă – în Rusia”, iar atacurile urmăresc, în primul rând, să producă pagube economice. Ținte economice, efect militar și cost de imagine Extinderea listei de ținte către infrastructură cu rol logistic sau industrial marchează, în același timp, o acceptare a unui risc mai mare ca civili ruși să fie afectați, pe măsură ce loviturile se mută mai adânc în teritoriul rus. Zelenski a susținut că Wildberries este o țintă legitimă, afirmând că platforma ar fi fost folosită pentru aprovizionarea cu componente sancționate destinate producției de drone și echipamente de navigație; Kremlinul a negat această implicare. În plan politic, experți citați în material avertizează că noua strategie implică riscuri militare, politice și juridice, inclusiv prin potențialul de a eroda sprijinul occidental dacă percepția publică se schimbă pe fondul creșterii victimelor civile. Victime civile în creștere și dispute pe date Materialul indică o creștere a victimelor civile în Rusia asociată atacurilor ucrainene. Pentru 2025, Organizația Națiunilor Unite a consemnat 253 de civili uciși în urma atacurilor ucrainene pe teritoriul Rusiei, precizând însă că nu a putut verifica independent aceste cifre. Separat, autoritățile ruse au raportat pentru luna iulie a acestui an 79 de civili uciși și 601 răniți. Pe linia oficială, Kievul susține că nu vizează deliberat civilii ruși, iar o expertă de la Chatham House citată în articol afirmă că victimele civile rezultate din aceste atacuri sunt „daune colaterale”, nu ținte intenționate. Riscul de escaladare și presiunea dreptului internațional umanitar Schimbarea de tactică a alarmat și unii oficiali europeni, potrivit cercetătorului Adrian Karatnycky (Atlantic Council), care spune că europenii au avut tradițional o abordare „cu risc redus” și s-au temut de escaladare din partea Rusiei. În același timp, strategia a devenit posibilă pe fondul creșterii capacității Ucrainei de a produce drone cu rază lungă și al reducerii asistenței americane, care ar fi diminuat influența Washingtonului asupra Kievului. În plan juridic, Rosemary DiCarlo, subsecretar general al ONU, a avertizat că atacurile împotriva civililor și infrastructurii civile, oriunde ar avea loc, încalcă dreptul internațional umanitar. Ce urmează: eficiență politică incertă, costuri potențiale mai mari Rămâne deschisă întrebarea dacă loviturile tot mai frecvente în interiorul Rusiei pot slăbi politic poziția lui Vladimir Putin sau, dimpotrivă, pot consolida sprijinul populației pentru război. Un fost diplomat britanic, Tim Willasey-Wilsey (Royal United Services Institute), avertizează că bombardarea civililor tinde istoric să întărească rezistența, nu să o slăbească, și că există riscul pierderii sprijinului occidental, chiar dacă, în logica războiului, „nu poți purta un război fără victime”. [...]
Prăbușirea unui avion militar Gripen în centrul Ungariei readuce în prim-plan riscurile operaționale ale zborurilor de antrenament și presiunea pe procedurile de siguranță , după ce un aparat al armatei maghiare a căzut luni dimineață lângă Szolnok, potrivit Digi24 . Pilotul s-a catapultat și este în stare stabilă, fiind transportat cu elicopterul la spital. Conform informațiilor inițiale, nu au fost înregistrate victime și nu s-au produs pagube la infrastructura civilă. Cauzele incidentului nu sunt, deocamdată, cunoscute. Premierul Péter Magyar a anunțat că ministrul apărării va oferi informații „în scurt timp”. Potrivit ministrului ungar al apărării, pilotul ar fi reușit să dirijeze aeronava spre o zonă militară înainte de prăbușire, iar la sol nu au existat victime, relatează agenția maghiară MTI, citată de News.ro. [...]
Doar 45,9 km de autostradă pe PNRR mai prind termenul-limită de 31 august , iar restul lucrărilor rămase ar urma să fie plătite din bugetul de stat, potrivit Digi24 . Miza este dublă: România își închide finanțarea europeană pentru ce e executat până la final de august, dar riscă întârzieri suplimentare la segmentele care trec pe bani de la buget, într-un context în care monitorii independenți contestă optimismul autorităților. Din cei 132,4 km de autostradă rămași să fie finanțați prin PNRR, CNAIR indică faptul că 45,9 km vor fi gata până la 31 august, iar 86,5 km ar urma să fie finalizați până la sfârșitul anului. Compania spune că „se va plăti prin PNRR ce s-a făcut până pe 31 august”, iar diferența va fi acoperită din bugetul de stat. Ce tronsoane sunt în joc și ce termene avansează CNAIR Cele trei proiecte rutiere rămase în execuție pe finanțare PNRR sunt două pe Autostrada Moldovei (A7) și unul pe A1 (București – Nădlac), conform articolului. A7 Adjud – Bacău (segment restant 45,9 km) : ar urma să fie inaugurat pe 31 august sau 1 septembrie, potrivit informațiilor transmise de Alin Șerbănescu (CNAIR) către News.ro. Segmentul face parte din tronsonul IV Focșani – Bacău (95,9 km), împărțit în trei loturi, atribuite în noiembrie 2022 asocierii UMB Spedition – SA&PE Construct – Tehnostrade pentru 9,1 miliarde lei. A7 Bacău – Pașcani (77,38 km) : CNAIR susține că va fi gata la sfârșitul anului. Contractul de 4,7 miliarde lei a fost semnat în februarie 2023 cu aceeași asociere. Conform datelor prezentate de Șerbănescu la solicitarea News.ro, stadiul execuției a depășit 65% la loturile 1 și 2 și 50% la lotul 3. A1 Margina – Holdea (9,13 km) : segmentul cu tuneluri dintre Margina și Holdea ar urma, de asemenea, să fie gata la sfârșitul anului, potrivit CNAIR. Contractul este de 1,82 miliarde lei, iar directorul CNAIR, Cristian Pistol, a anunțat pe 21 august un stadiu fizic de 72% și detalii despre avansul lucrărilor la tuneluri. Cum se închide finanțarea PNRR și ce se întâmplă cu banii CNAIR afirmă, prin vocea purtătorului de cuvânt Alin Șerbănescu, că nu se vor pierde bani din PNRR, deoarece Guvernul ar fi negociat cu Comisia Europeană ca lucrările executate până la sfârșitul verii să fie decontate din PNRR. „Se va plăti prin PNRR ce s-a făcut până pe 31 august. Restul, din buget de stat.” În același timp, articolul menționează că diferența de aproximativ 700 de milioane de euro – bugetul lucrărilor care nu ar fi încheiate până la 31 august 2026 – a fost deja redistribuită către alte proiecte. De ce contează: riscul de întârzieri după trecerea pe buget Asociația Pro Infrastructura, care monitorizează marile șantiere, tratează cu neîncredere promisiunile privind finalizarea până la sfârșitul anului și avertizează că, odată ce finanțarea trece pe buget, ritmul poate scădea. Ionuț Ciurea, directorul executiv al organizației, spune pentru News.ro că toate loturile de pe A7 la nord de Focșani sunt întârziate și că finanțarea „țârâită” de la buget ar putea duce la noi decalaje. În evaluarea sa, „maximum” posibil tehnic în acest an ar fi deschiderea până la Săbăoani (la nord de Roman) în decembrie, înainte de Crăciun, ceea ce ar lăsa în continuare nefinalizat lotul Mircești – Pașcani. În acest tablou, termenul de 31 august rămâne punctul de inflexiune: ce este recepționat până atunci intră la decontare europeană, iar ce rămâne după depinde de alocările bugetare și de capacitatea autorităților de a menține ritmul de execuție. [...]
