Știri
Știri din categoria Diverse
Sorin Grindeanu promite că taxele nu cresc în 2027, o poziționare cu miză directă pentru predictibilitatea fiscală a companiilor și pentru consum, într-un moment în care spațiul public discută despre posibile majorări pentru acoperirea presiunilor bugetare, potrivit Digi24.
Declarația a fost făcută luni, după ședința Biroului Permanent Național al PSD. Liderul PSD a susținut că „taxele pentru populație și companiile românești nu vor crește în 2027” și a criticat politicile de austeritate ale fostei guvernări Bolojan, pe care le-a descris în termeni duri.
Mesajul are relevanță economică prin faptul că încearcă să fixeze o așteptare de stabilitate fiscală pentru anul viitor, atât pentru persoane fizice, cât și pentru firme. În practică, un astfel de angajament politic este urmărit de mediul de afaceri pentru impactul asupra:
În același timp, din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate detalii despre măsuri concrete care ar susține menținerea nivelului taxelor sau despre modul în care ar urma să fie gestionate eventualele presiuni asupra bugetului.
În același cadru, Grindeanu a plasat mesajul într-o critică mai amplă la adresa austerității și a modului în care au fost gestionate finanțele publice în perioada anterioară, indicând că PSD nu ar accepta rezolvarea problemelor bugetare prin „noi taxe” pe populație și pe firmele românești.
Ce urmează, din perspectiva pieței, este dacă această poziție va fi reflectată în decizii guvernamentale și în construcția bugetară pentru 2027; materialul Digi24 nu oferă, însă, un calendar sau un set de măsuri fiscale asociate acestei promisiuni.
Recomandate
PSD transmite că Pilonul II rămâne neschimbat pe termen scurt , un mesaj care reduce riscul unor intervenții rapide asupra economisirii private pentru pensie, într-un moment în care declarațiile din interiorul partidului au alimentat speculații. Potrivit Digi24 , președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că „nu vor fi schimbări în perioada următoare la Pilonul II” și că subiectul „nu e pe agenda PSD”. Declarația a fost făcută luni, într-o conferință de presă, după ce Grindeanu a fost întrebat dacă poate da asigurări că nu se va „umbla” la Pilonul II de pensii. El a susținut că nu a văzut să existe o discuție pe această temă. Ce a spus Grindeanu și de ce contează pentru contribuabili În intervenția sa, liderul PSD a indicat că nu își asumă rolul de a oferi „precizări” de tip garanție, dar a insistat că tema nu este în lucru în partid. „E un subiect care nu e pe agenda PSD. Vă asigur că nu vor fi schimbări în perioada următoare la Pilonul II.” Mesajul vine în contextul unor declarații recente ale primăriței Craiovei, Lia Olguța Vasilescu , care a afirmat că, în opinia sa, „pensiile din Pilonul II sunt o mare țeapă” și că cei care contribuie ar putea fi dezamăgiți când vor începe să încaseze pensia. Grindeanu a spus că nu știa despre această declarație. „Reglaje” versus „dispariție” Întrebat direct despre afirmațiile Olguței Vasilescu, Grindeanu a făcut distincția între eventuale ajustări și eliminarea Pilonului II, susținând că între cele două „e cale lungă”. El a adăugat că, în interpretarea sa, declarațiile ar fi putut fi făcute ca o temă care „să vină pe agenda publică”, nu ca „soluții”. În același timp, Grindeanu a precizat că nu este „un adept al schimbărilor la Pilonul II” și că a oferit „o posibilă explicație” pentru cele spuse de Vasilescu. [...]
Traian Băsescu susține că noul Executiv va funcționa cu un centru de comandă politic în PSD , ceea ce poate complica predictibilitatea deciziilor guvernamentale într-un cabinet fără majoritate stabilă, potrivit Stirile Pro TV . Fostul președinte afirmă că „stăpânul Guvernului” va fi Sorin Grindeanu , care ar urma să transmită direcțiile către miniștri prin vicepremierul Neacșu. Declarațiile vin în contextul învestirii noului Executiv, despre care Băsescu spune că este „minoritar”, în sensul că nu are „o majoritate permanentă în Parlament”. În această formulă, el consideră că PSD „își asumă responsabilitatea” pentru rezolvarea dificultăților în care „ei au băgat țara”, cu riscul de a „plăti factura”, dacă apar costuri politice sau sociale. Cum ar arăta, în viziunea lui Băsescu, lanțul de decizie în Guvern Băsescu descrie un mecanism în care decizia efectivă nu se oprește la Palatul Victoria, ci este controlată politic: „Stăpânul Guvernului va fi Sorin Grindeanu, dar nu direct, ci prin viceprim-ministrul Neacșu, care e experimentat. Prin Neacșu, Grindeanu le va transmite miniștrilor ce e de făcut.” În aceeași logică, fostul șef al statului spune că, „din când în când”, Grindeanu ar urma să cheme miniștrii „la partid”, „ca să se știe cine e jupânul”, adăugând că acest lucru „a și făcut”. Riscuri de tensiune internă: premierul, posibilă țintă politică Băsescu afirmă că nu exclude ca, la un moment dat, Luca Niculescu, premierul, „să devină ținta” lui Sorin Grindeanu. El susține că Niculescu „a acceptat să fie premierul PSD-ului” și că ar fi avut „libertate de la președinte” să aleagă varianta de guvernare, dar „a mers pe varianta PSD”. Relația Nicușor Dan – PSD și miza „nesuspendării” Fostul președinte mai spune că președintele Nicușor Dan „a jucat siguranța nesuspendării” și că ar fi dorit un guvern PSD deoarece ar avea în PSD „un aliat” care l-ar proteja de riscul suspendării „pe care o tot vântură AUR”. În opinia lui Băsescu, dacă nu ar fi reușit să-și facă un aliat din PSD, riscul suspendării ar fi fost „destul de mare”. Totodată, el afirmă că PSD nu poate fi „un partener de nădejde” pe termen lung și anticipează că „la un moment dat, se va rupe lanțul de iubire” dintre Nicușor Dan și PSD, mai ales dacă „s-ar agrava situația socială”, caz în care PSD ar căuta „orice formă de ieșire din responsabilitate” și ar putea arunca vina și spre președinte, și spre premier. [...]
Disputa politică pe deficit riscă să distorsioneze percepția asupra ajustării bugetare , într-un moment în care guvernarea actuală își asumă în propriul program că măsurile au produs rezultate, dar le contestă în mesajele publice, potrivit Digi24 . Oana Gheorghiu (PNL), fost vicepremier, acuză PSD de „dublu discurs” pe tema deficitului bugetar, după criticile lansate de Sorin Grindeanu la adresa guvernării lui Ilie Bolojan. Gheorghiu susține că PSD recunoaște în Programul de guvernare al Guvernului Luca Niculescu că ajustarea bugetară „produce rezultate”, dar în declarațiile publice o descrie drept „dezastru” și continuă să atribuie problemele economice fostului premier. Două seturi de cifre și o dispută de metodă În mesajul publicat pe Facebook, Gheorghiu compară formulări din programul de guvernare cu declarații publice ale PSD. În program, este menționată o scădere a deficitului bugetar „cash” după primele opt luni din 2026, „de la 4,51% la 2,89% din PIB”. În spațiul public, PSD invocă un deficit de „9,2% din PIB” în trimestrul II din 2026 și afirmă că „ Eurostat confirmă eșecul austerității”. Fostul vicepremier contestă interpretarea, argumentând că sunt comparați indicatori calculați prin metode diferite și pentru perioade diferite. Ea folosește o analogie între „suma din cont” și situația financiară care include și facturile de plătit, subliniind că ambele metode sunt oficiale, dar relevante doar dacă sunt comparate aceleași perioade, cu aceeași metodă. Gheorghiu indică, în acest context, următoarele comparații: în primele șase luni din 2025, deficitul cash ar fi fost 3,64% din PIB, iar în aceeași perioadă din 2026 ar fi scăzut la 2%; deficitul ESA ar fi scăzut de la 3,6% la 3,4%, „o reducere modestă, dar o reducere”. Ea mai afirmă că discuția despre „35 de miliarde de lei” care ar fi fost „ascunse” de Guvernul Bolojan ar proveni din „compararea merelor cu perele”. Miza: credibilitatea politicilor fiscale și presiunea promisiunilor Gheorghiu admite că reducerea deficitului „a avut costuri pentru oameni și economie”, dar o consideră necesară și avertizează că reluarea cheltuielilor de tip „pomeni” ar putea anula câștigurile obținute. În final, ea transmite că PSD, aflat acum la guvernare, trebuie să demonstreze că poate guverna, nu doar să promită: „Atacurile politice nu plătesc facturi şi nu reduc deficitul.” Declarațiile vin după ce Sorin Grindeanu, liderul PSD, a acuzat Guvernul Bolojan că „a sacrificat economia și a adâncit criza”, lăsând „datorii de peste 30 de miliarde de lei” și „cel mai mare deficit din Uniunea Europeană”, susținând totodată că PSD va schimba direcția. [...]
Administrația Trump ar fi deschis discuții pentru o candidatură a lui Viktor Orbán la șefia ONU , un scenariu care, dacă se confirmă și avansează, poate schimba echilibrele de vot din Consiliul de Securitate și direcția politică a organizației, potrivit Digi24 . Informația este atribuită de Digi24 unor surse citate de The Wall Street Journal , care susțin că administrația președintelui SUA, Donald Trump, i-ar fi propus fostului premier ungar să intre în cursa pentru funcția de secretar general al ONU. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a indicat că, în urma unor negocieri preliminare, Rusia și China ar fi susținut ideea. De ce contează: aritmetica voturilor și riscul de veto Miza imediată este sprijinul în Consiliul de Securitate al ONU, unde candidatura trebuie recomandată înainte de votul din Adunarea Generală. Potrivit interlocutorului citat de WSJ, Orbán ar putea obține „fără mari dificultăți” opt voturi în Consiliul de Securitate, iar chiar zece voturi din 15 ar fi „realizabile”. În același timp, procesul rămâne vulnerabil la veto: oricare dintre cei cinci membri permanenți — Rusia, SUA, China, Marea Britanie și Franța — poate bloca numirea. Poziția lui Orbán și argumentele invocate de partea americană Conform WSJ, oficiali americani ar fi luat legătura cu Orbán pentru a verifica dacă este interesat de funcție. Politicianul ar fi spus că este dispus să ia în considerare propunerea, dar nu intenționează să își depună candidatura dacă nu este sigur de victorie; el a refuzat să comenteze pentru publicație. Reprezentantul SUA citat de WSJ l-a descris pe Orbán drept „candidatul ideal” pentru conservatorii americani, invocând opoziția sa față de migrația în masă, față de organizații neguvernamentale liberale și față de instanțe și presă cu orientare de stânga. Calendarul: schimbarea conducerii ONU la 1 ianuarie 2027 Mandatul actualului secretar general, António Guterres , expiră la 31 decembrie, iar noul șef al ONU ar urma să își preia funcția la 1 ianuarie 2027. Digi24 notează că, până acum, niciunul dintre cei șapte candidați aflați în cursă nu a obținut sprijinul tuturor membrilor permanenți cu drept de veto; între numele menționate se află Rafael Grossi (director general al AIEA) și Rebecca Greenspan (șefa diviziei comerciale a ONU). În context, WSJ amintește și că Orbán a fost prim-ministru al Ungariei timp de 16 ani, iar înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie 2026 administrația Trump l-a susținut, însă partidul său, Fidesz, a pierdut, iar guvernul a fost preluat de Péter Magyar, liderul partidului Tisa. Publicația americană avertizează că, dacă Orbán ar ajunge secretar general al ONU, ar putea deveni un apărător al lui Vladimir Putin și al altor lideri autoritari. [...]
Plecarea unui demnitar din funcție a readus în discuție un detaliu de administrare internă cu implicații de responsabilitate și procedură: ce se întâmplă cu animalele „adoptate” informal de instituții. Potrivit Digi24 , fosta ministră a Mediului Diana Buzoianu spune că a luat acasă pisica „ministerului”, Leia, după încheierea mandatului. Buzoianu a relatat, într-o postare pe Facebook, că a fost întrebată în repetate rânduri în ultimele zile ce s-a întâmplat cu Leia după ce a părăsit funcția. Ea afirmă că nu s-a putut despărți de animal și că pisica „și-a schimbat casa” și a devenit „pisica familiei”. „Cu Leia ce s-a întâmplat? – primesc foarte des această întrebare zilele astea. Pare că Leia are fanii ei. Răspunsul e: Leia și-a schimbat casa și a devenit pisica familiei. Nu m-am putut despărți de ea.” Context: cum a ajuns Leia la Ministerul Mediului Leia este o pisică salvată de Asociația Sache Vet , iar Ministerul Mediului a adoptat-o în primăvara acestui an, conform informațiilor publicate. Publicația notează că animalul fusese găsit „în stare critică”, cu „leziuni neurologice severe”, după un act de violență, și a fost recuperat prin eforturile asociației. De ce contează: continuitatea și responsabilitatea pentru „bunurile vii” din instituții Cazul ridică, în practică, o problemă de continuitate administrativă: atunci când o instituție ajunge să aibă în grijă un animal (fie prin adopție, fie printr-o îngrijire de facto), schimbarea conducerii poate lăsa neclar cine își asumă pe termen lung responsabilitatea. În acest episod, soluția a fost preluarea animalului de către fosta ministră, care spune că a decis să o ducă acasă. Digi24 nu menționează existența unei proceduri instituționale sau a unui document public privind transferul responsabilității. [...]
Scumpirea gazelor în Europa reaprinde riscul de inflație și presiune pe economie , pe fondul unor stocuri neobișnuit de mici înainte de iarnă, potrivit Digi24 . Prețurile de referință ale gazelor naturale pe piața europeană au depășit luni pragul de 97 de euro pe megawat-oră (MWh), pentru prima dată după 2022, într-un context în care cresc îngrijorările privind aprovizionarea la iarnă și persistă incertitudini legate de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu . Informația este atribuită de publicație agenției Bloomberg. Cotațiile futures au continuat tendința de creștere din săptămâna precedentă, cu un avans de până la 3,5% în prima parte a zilei. Traderii anticipează o intensificare a cererii pentru încălzire în zilele următoare, pe fondul scăderii temperaturilor la nivelul continentului, într-un moment în care aprovizionarea globală este descrisă ca fiind limitată, ceea ce poate alimenta competiția pentru volume cu alți cumpărători, inclusiv din Asia. Stocuri mai mici decât de obicei, dependență mai mare de GNL Chiar dacă prețurile rămân sub maximele din criza energetică, noul val de scumpiri „riscă să alimenteze inflația și să afecteze activitatea economică”, notează materialul. În octombrie, importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) în Europa au rămas sub nivelurile de anul trecut, deși, în mod obișnuit, această perioadă aduce o creștere sezonieră. GNL a avut un rol esențial în aprovizionarea Europei după criza din 2022, însă această dependență expune regiunea la riscul unor perturbări, mai ales la intrarea în sezonul de vârf al cererii, când stocurile sunt deja „anormal de scăzute”. Unde sunt stocurile: UE la 75%, Germania la 61% Gradul de umplere a depozitelor de gaze din Uniunea Europeană este de aproximativ 75%, cel mai scăzut nivel pentru această perioadă a anului după 2009, potrivit datelor citate. În Germania, gradul de umplere este de puțin peste 61%. La bursa TTF de la Amsterdam, luni dimineață, la ora 08:50 (ora locală indicată în articol), cotațiile futures cu livrare în luna următoare erau în creștere cu 3,2%, până la 96,88 euro/MWh. [...]
