Știri
Știri din categoria Diverse
Plecarea unui demnitar din funcție a readus în discuție un detaliu de administrare internă cu implicații de responsabilitate și procedură: ce se întâmplă cu animalele „adoptate” informal de instituții. Potrivit Digi24, fosta ministră a Mediului Diana Buzoianu spune că a luat acasă pisica „ministerului”, Leia, după încheierea mandatului.
Buzoianu a relatat, într-o postare pe Facebook, că a fost întrebată în repetate rânduri în ultimele zile ce s-a întâmplat cu Leia după ce a părăsit funcția. Ea afirmă că nu s-a putut despărți de animal și că pisica „și-a schimbat casa” și a devenit „pisica familiei”.
„Cu Leia ce s-a întâmplat? – primesc foarte des această întrebare zilele astea. Pare că Leia are fanii ei. Răspunsul e: Leia și-a schimbat casa și a devenit pisica familiei. Nu m-am putut despărți de ea.”
Leia este o pisică salvată de Asociația Sache Vet, iar Ministerul Mediului a adoptat-o în primăvara acestui an, conform informațiilor publicate.
Publicația notează că animalul fusese găsit „în stare critică”, cu „leziuni neurologice severe”, după un act de violență, și a fost recuperat prin eforturile asociației.
Cazul ridică, în practică, o problemă de continuitate administrativă: atunci când o instituție ajunge să aibă în grijă un animal (fie prin adopție, fie printr-o îngrijire de facto), schimbarea conducerii poate lăsa neclar cine își asumă pe termen lung responsabilitatea.
În acest episod, soluția a fost preluarea animalului de către fosta ministră, care spune că a decis să o ducă acasă. Digi24 nu menționează existența unei proceduri instituționale sau a unui document public privind transferul responsabilității.
Recomandate
PSD transmite că Pilonul II rămâne neschimbat pe termen scurt , un mesaj care reduce riscul unor intervenții rapide asupra economisirii private pentru pensie, într-un moment în care declarațiile din interiorul partidului au alimentat speculații. Potrivit Digi24 , președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că „nu vor fi schimbări în perioada următoare la Pilonul II” și că subiectul „nu e pe agenda PSD”. Declarația a fost făcută luni, într-o conferință de presă, după ce Grindeanu a fost întrebat dacă poate da asigurări că nu se va „umbla” la Pilonul II de pensii. El a susținut că nu a văzut să existe o discuție pe această temă. Ce a spus Grindeanu și de ce contează pentru contribuabili În intervenția sa, liderul PSD a indicat că nu își asumă rolul de a oferi „precizări” de tip garanție, dar a insistat că tema nu este în lucru în partid. „E un subiect care nu e pe agenda PSD. Vă asigur că nu vor fi schimbări în perioada următoare la Pilonul II.” Mesajul vine în contextul unor declarații recente ale primăriței Craiovei, Lia Olguța Vasilescu , care a afirmat că, în opinia sa, „pensiile din Pilonul II sunt o mare țeapă” și că cei care contribuie ar putea fi dezamăgiți când vor începe să încaseze pensia. Grindeanu a spus că nu știa despre această declarație. „Reglaje” versus „dispariție” Întrebat direct despre afirmațiile Olguței Vasilescu, Grindeanu a făcut distincția între eventuale ajustări și eliminarea Pilonului II, susținând că între cele două „e cale lungă”. El a adăugat că, în interpretarea sa, declarațiile ar fi putut fi făcute ca o temă care „să vină pe agenda publică”, nu ca „soluții”. În același timp, Grindeanu a precizat că nu este „un adept al schimbărilor la Pilonul II” și că a oferit „o posibilă explicație” pentru cele spuse de Vasilescu. [...]
Administrația Trump ar fi deschis discuții pentru o candidatură a lui Viktor Orbán la șefia ONU , un scenariu care, dacă se confirmă și avansează, poate schimba echilibrele de vot din Consiliul de Securitate și direcția politică a organizației, potrivit Digi24 . Informația este atribuită de Digi24 unor surse citate de The Wall Street Journal , care susțin că administrația președintelui SUA, Donald Trump, i-ar fi propus fostului premier ungar să intre în cursa pentru funcția de secretar general al ONU. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a indicat că, în urma unor negocieri preliminare, Rusia și China ar fi susținut ideea. De ce contează: aritmetica voturilor și riscul de veto Miza imediată este sprijinul în Consiliul de Securitate al ONU, unde candidatura trebuie recomandată înainte de votul din Adunarea Generală. Potrivit interlocutorului citat de WSJ, Orbán ar putea obține „fără mari dificultăți” opt voturi în Consiliul de Securitate, iar chiar zece voturi din 15 ar fi „realizabile”. În același timp, procesul rămâne vulnerabil la veto: oricare dintre cei cinci membri permanenți — Rusia, SUA, China, Marea Britanie și Franța — poate bloca numirea. Poziția lui Orbán și argumentele invocate de partea americană Conform WSJ, oficiali americani ar fi luat legătura cu Orbán pentru a verifica dacă este interesat de funcție. Politicianul ar fi spus că este dispus să ia în considerare propunerea, dar nu intenționează să își depună candidatura dacă nu este sigur de victorie; el a refuzat să comenteze pentru publicație. Reprezentantul SUA citat de WSJ l-a descris pe Orbán drept „candidatul ideal” pentru conservatorii americani, invocând opoziția sa față de migrația în masă, față de organizații neguvernamentale liberale și față de instanțe și presă cu orientare de stânga. Calendarul: schimbarea conducerii ONU la 1 ianuarie 2027 Mandatul actualului secretar general, António Guterres , expiră la 31 decembrie, iar noul șef al ONU ar urma să își preia funcția la 1 ianuarie 2027. Digi24 notează că, până acum, niciunul dintre cei șapte candidați aflați în cursă nu a obținut sprijinul tuturor membrilor permanenți cu drept de veto; între numele menționate se află Rafael Grossi (director general al AIEA) și Rebecca Greenspan (șefa diviziei comerciale a ONU). În context, WSJ amintește și că Orbán a fost prim-ministru al Ungariei timp de 16 ani, iar înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie 2026 administrația Trump l-a susținut, însă partidul său, Fidesz, a pierdut, iar guvernul a fost preluat de Péter Magyar, liderul partidului Tisa. Publicația americană avertizează că, dacă Orbán ar ajunge secretar general al ONU, ar putea deveni un apărător al lui Vladimir Putin și al altor lideri autoritari. [...]
Scumpirea gazelor în Europa reaprinde riscul de inflație și presiune pe economie , pe fondul unor stocuri neobișnuit de mici înainte de iarnă, potrivit Digi24 . Prețurile de referință ale gazelor naturale pe piața europeană au depășit luni pragul de 97 de euro pe megawat-oră (MWh), pentru prima dată după 2022, într-un context în care cresc îngrijorările privind aprovizionarea la iarnă și persistă incertitudini legate de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu . Informația este atribuită de publicație agenției Bloomberg. Cotațiile futures au continuat tendința de creștere din săptămâna precedentă, cu un avans de până la 3,5% în prima parte a zilei. Traderii anticipează o intensificare a cererii pentru încălzire în zilele următoare, pe fondul scăderii temperaturilor la nivelul continentului, într-un moment în care aprovizionarea globală este descrisă ca fiind limitată, ceea ce poate alimenta competiția pentru volume cu alți cumpărători, inclusiv din Asia. Stocuri mai mici decât de obicei, dependență mai mare de GNL Chiar dacă prețurile rămân sub maximele din criza energetică, noul val de scumpiri „riscă să alimenteze inflația și să afecteze activitatea economică”, notează materialul. În octombrie, importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) în Europa au rămas sub nivelurile de anul trecut, deși, în mod obișnuit, această perioadă aduce o creștere sezonieră. GNL a avut un rol esențial în aprovizionarea Europei după criza din 2022, însă această dependență expune regiunea la riscul unor perturbări, mai ales la intrarea în sezonul de vârf al cererii, când stocurile sunt deja „anormal de scăzute”. Unde sunt stocurile: UE la 75%, Germania la 61% Gradul de umplere a depozitelor de gaze din Uniunea Europeană este de aproximativ 75%, cel mai scăzut nivel pentru această perioadă a anului după 2009, potrivit datelor citate. În Germania, gradul de umplere este de puțin peste 61%. La bursa TTF de la Amsterdam, luni dimineață, la ora 08:50 (ora locală indicată în articol), cotațiile futures cu livrare în luna următoare erau în creștere cu 3,2%, până la 96,88 euro/MWh. [...]
Sorin Grindeanu promite că taxele nu cresc în 2027 , o poziționare cu miză directă pentru predictibilitatea fiscală a companiilor și pentru consum, într-un moment în care spațiul public discută despre posibile majorări pentru acoperirea presiunilor bugetare, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută luni, după ședința Biroului Permanent Național al PSD. Liderul PSD a susținut că „taxele pentru populație și companiile românești nu vor crește în 2027” și a criticat politicile de austeritate ale fostei guvernări Bolojan, pe care le-a descris în termeni duri. De ce contează: semnal de „îngheț” fiscal pentru mediul privat Mesajul are relevanță economică prin faptul că încearcă să fixeze o așteptare de stabilitate fiscală pentru anul viitor, atât pentru persoane fizice, cât și pentru firme. În practică, un astfel de angajament politic este urmărit de mediul de afaceri pentru impactul asupra: planificării bugetelor și investițiilor în 2027; costurilor cu forța de muncă și a politicilor salariale; deciziilor de preț și a contractelor pe termen mai lung. În același timp, din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate detalii despre măsuri concrete care ar susține menținerea nivelului taxelor sau despre modul în care ar urma să fie gestionate eventualele presiuni asupra bugetului. Contextul politic al declarației În același cadru, Grindeanu a plasat mesajul într-o critică mai amplă la adresa austerității și a modului în care au fost gestionate finanțele publice în perioada anterioară, indicând că PSD nu ar accepta rezolvarea problemelor bugetare prin „noi taxe” pe populație și pe firmele românești. Ce urmează, din perspectiva pieței, este dacă această poziție va fi reflectată în decizii guvernamentale și în construcția bugetară pentru 2027; materialul Digi24 nu oferă, însă, un calendar sau un set de măsuri fiscale asociate acestei promisiuni. [...]
DIGI mută startul Black Friday pe 5 noiembrie, o decizie care poate redistribui cererea înaintea vârfului de reduceri din piață , potrivit Mobilissimo . Operatorul a început deja promovarea campaniei și spune că ofertele vor viza atât clienții existenți, cât și pe cei care iau în calcul portarea sau contractarea de servicii noi. Campania ar urma să debuteze „spre seară” pe 5 noiembrie, cu puțin timp înainte de Black Friday la eMAG, o tactică pe care DIGI a folosit-o și în anii trecuți pentru a capta atenția consumatorilor înainte de perioada cu cele mai multe promoții din retail. Ce știm sigur despre campanie Din informațiile disponibile în acest moment, DIGI nu a publicat lista completă a ofertelor. Compania promite, însă, „cele mai mari reduceri” din acest an, iar promoțiile vor fi disponibile atât online, cât și în magazinele fizice ale operatorului. La ce tip de reduceri se așteaptă piața, pe baza precedentelor Mobilissimo notează că, dacă ne raportăm la campaniile anterioare, reducerile ar putea viza în special pachetele de servicii, cu mecanici de tip: oferte pentru abonamente de telefonie mobilă; promoții la internet fix și televiziune; beneficii temporare, precum 12 luni la jumătate de preț sau 6 luni gratuite, în funcție de abonament și de condițiile promoției. Publicația precizează că nu este confirmat dacă aceste beneficii vor reveni și în 2026. În plus, telefoanele ar putea intra în campanie, dar modelele și nivelul reducerilor nu au fost încă detaliate. Ce urmează Data de 5 noiembrie rămâne reperul pentru detaliile finale: atunci ar urma să fie făcute publice informațiile concrete despre reduceri și despre serviciile eligibile. În lipsa unei liste oficiale de oferte, așteptările privind structura promoțiilor rămân, deocamdată, la nivel de estimare pe baza edițiilor precedente. [...]
Traian Băsescu susține că noul Executiv va funcționa cu un centru de comandă politic în PSD , ceea ce poate complica predictibilitatea deciziilor guvernamentale într-un cabinet fără majoritate stabilă, potrivit Stirile Pro TV . Fostul președinte afirmă că „stăpânul Guvernului” va fi Sorin Grindeanu , care ar urma să transmită direcțiile către miniștri prin vicepremierul Neacșu. Declarațiile vin în contextul învestirii noului Executiv, despre care Băsescu spune că este „minoritar”, în sensul că nu are „o majoritate permanentă în Parlament”. În această formulă, el consideră că PSD „își asumă responsabilitatea” pentru rezolvarea dificultăților în care „ei au băgat țara”, cu riscul de a „plăti factura”, dacă apar costuri politice sau sociale. Cum ar arăta, în viziunea lui Băsescu, lanțul de decizie în Guvern Băsescu descrie un mecanism în care decizia efectivă nu se oprește la Palatul Victoria, ci este controlată politic: „Stăpânul Guvernului va fi Sorin Grindeanu, dar nu direct, ci prin viceprim-ministrul Neacșu, care e experimentat. Prin Neacșu, Grindeanu le va transmite miniștrilor ce e de făcut.” În aceeași logică, fostul șef al statului spune că, „din când în când”, Grindeanu ar urma să cheme miniștrii „la partid”, „ca să se știe cine e jupânul”, adăugând că acest lucru „a și făcut”. Riscuri de tensiune internă: premierul, posibilă țintă politică Băsescu afirmă că nu exclude ca, la un moment dat, Luca Niculescu, premierul, „să devină ținta” lui Sorin Grindeanu. El susține că Niculescu „a acceptat să fie premierul PSD-ului” și că ar fi avut „libertate de la președinte” să aleagă varianta de guvernare, dar „a mers pe varianta PSD”. Relația Nicușor Dan – PSD și miza „nesuspendării” Fostul președinte mai spune că președintele Nicușor Dan „a jucat siguranța nesuspendării” și că ar fi dorit un guvern PSD deoarece ar avea în PSD „un aliat” care l-ar proteja de riscul suspendării „pe care o tot vântură AUR”. În opinia lui Băsescu, dacă nu ar fi reușit să-și facă un aliat din PSD, riscul suspendării ar fi fost „destul de mare”. Totodată, el afirmă că PSD nu poate fi „un partener de nădejde” pe termen lung și anticipează că „la un moment dat, se va rupe lanțul de iubire” dintre Nicușor Dan și PSD, mai ales dacă „s-ar agrava situația socială”, caz în care PSD ar căuta „orice formă de ieșire din responsabilitate” și ar putea arunca vina și spre președinte, și spre premier. [...]
