Știri
Tag: buget romania

Premierul desemnat Eugen Tomac avertizează că întârzierea formării Guvernului riscă să blocheze termene-cheie din PNRR și pregătirea bugetului , în condițiile în care „timpul ne presează”, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute luni, după întâlnirea cu conducerea PNL, de la sediul partidului. Tomac a legat explicit urgența politică de obligațiile asumate de România față de Uniunea Europeană prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), menționând jaloanele și reformele necesare pentru ca România „să-și poată lua banii” din fonduri nerambursabile sau împrumuturi. El a indicat și un termen concret: „ultima cerere de plată este pe 30 septembrie”. În același context, premierul desemnat a spus că România trebuie să fie pregătită „în această toamnă” pentru „prima tragere din programul SAFE ” și a invocat și obligația de a pregăti „în termenii prevăzuți de lege viitorul buget”, ca „semnal de responsabilitate”. Miza: un guvern funcțional pentru termene și decizii administrative Tomac a susținut că fiecare zi fără un guvern produce efecte în lanț, cu impact asupra vieții de zi cu zi, și a cerut „mai multă înțelepciune, maturitate și responsabilitate” dincolo de diferențele dintre partide. „Fiecare zi în care țara noastră nu are un guvern, este o problemă care aduce la rând un set de probleme extrem de complexe care afectează viața de zi cu zi a fiecărui român.” Ce a cerut Tomac de la PNL și ce urmează După discuțiile cu liberalii, Tomac a spus că așteaptă un „vot de încredere” din partea PNL și că pleacă „încrezător” de la întâlnire. Totodată, a afirmat că este pregătit să discute „cu fiecare actor politic” pentru a gestiona „un cabinet necesar” în actualul context. „Am o mare speranță într-o judecată corectă, cinstită, în acord cu așteptările cetățenilor români, în colegii din Partidul Național Liberal pentru a-mi da un vot de încredere.” [...]

Ilie Bolojan avertizează că derapajele populiste ale viitorului guvern pot duce la suspendarea imediată a fondurilor europene , în cazul în care măsurile adoptate ar contraveni angajamentelor asumate de România în relația cu Comisia Europeană , potrivit news.ro . Într-o intervenție de joi seară la Euronews România , premierul interimar a descris explicit riscul unor decizii care ar dezechilibra bugetul: scăderi de venituri fără reducerea cheltuielilor sau creșteri de cheltuieli fără acoperire în venituri. În acest scenariu, a spus Bolojan, mecanismul convenit cu Comisia Europeană ar putea declanșa blocarea finanțărilor pentru proiecte europene. „Dacă vine un guvern care vine cu politici populiste (...) practic, conform înţelegerii pe care o avem cu Comisia, ni se suspendă proiectele europene imediat.” Presiunea bugetară și costul energiei, pe agenda viitorului Executiv Bolojan a susținut că viitorul guvern va fi obligat să țină cont de „problemele bugetare și financiare” ale României, într-un context pe care l-a descris drept o combinație de crize: bugetară, a prețului la energie (cu efect asupra competitivității economiei) și a capacității administrative de a închide lucrări publice. El a indicat și un blocaj operațional: proiecte care „nu se mai termină cu anii” și întârzieri generate de birocrație, ceea ce complică atât implementarea, cât și justificarea cheltuielilor în fața finanțatorilor europeni. PNRR și riscul de a pierde bani din granturi Premierul interimar a amintit că România mai are de îndeplinit „opt reforme importante” din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că, în paralel, trebuie finanțate lucrările prin fonduri europene astfel încât țara să nu piardă bani din componenta de grant (finanțare nerambursabilă). În perioada următoare, a adăugat el, autoritățile trebuie să fie „foarte atente” la recepția lucrărilor finanțate din bani europeni, pentru ca acestea să fie acceptate ca conforme și de către Comisia Europeană. Avertisment politic: guvernare fără „livrabile” și efecte pe termen lung Bolojan a spus că „cea mai proastă situație” ar fi o guvernare fără rezultate concrete („livrabile”), susținută „artificial” în Parlament, combinată cu revenirea la politici populiste. În acest caz, a avertizat el, riscurile s-ar amplifica până în 2028, când România ar putea ajunge la „un vot puternic antisistem”. [...]