Știri
Știri din categoria Diverse

PSD transmite că Pilonul II rămâne neschimbat pe termen scurt, un mesaj care reduce riscul unor intervenții rapide asupra economisirii private pentru pensie, într-un moment în care declarațiile din interiorul partidului au alimentat speculații. Potrivit Digi24, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că „nu vor fi schimbări în perioada următoare la Pilonul II” și că subiectul „nu e pe agenda PSD”.
Declarația a fost făcută luni, într-o conferință de presă, după ce Grindeanu a fost întrebat dacă poate da asigurări că nu se va „umbla” la Pilonul II de pensii. El a susținut că nu a văzut să existe o discuție pe această temă.
În intervenția sa, liderul PSD a indicat că nu își asumă rolul de a oferi „precizări” de tip garanție, dar a insistat că tema nu este în lucru în partid.
„E un subiect care nu e pe agenda PSD. Vă asigur că nu vor fi schimbări în perioada următoare la Pilonul II.”
Mesajul vine în contextul unor declarații recente ale primăriței Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, care a afirmat că, în opinia sa, „pensiile din Pilonul II sunt o mare țeapă” și că cei care contribuie ar putea fi dezamăgiți când vor începe să încaseze pensia. Grindeanu a spus că nu știa despre această declarație.
Întrebat direct despre afirmațiile Olguței Vasilescu, Grindeanu a făcut distincția între eventuale ajustări și eliminarea Pilonului II, susținând că între cele două „e cale lungă”. El a adăugat că, în interpretarea sa, declarațiile ar fi putut fi făcute ca o temă care „să vină pe agenda publică”, nu ca „soluții”.
În același timp, Grindeanu a precizat că nu este „un adept al schimbărilor la Pilonul II” și că a oferit „o posibilă explicație” pentru cele spuse de Vasilescu.
Recomandate

Sorin Grindeanu promite că taxele nu cresc în 2027 , o poziționare cu miză directă pentru predictibilitatea fiscală a companiilor și pentru consum, într-un moment în care spațiul public discută despre posibile majorări pentru acoperirea presiunilor bugetare, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută luni, după ședința Biroului Permanent Național al PSD. Liderul PSD a susținut că „taxele pentru populație și companiile românești nu vor crește în 2027” și a criticat politicile de austeritate ale fostei guvernări Bolojan, pe care le-a descris în termeni duri. De ce contează: semnal de „îngheț” fiscal pentru mediul privat Mesajul are relevanță economică prin faptul că încearcă să fixeze o așteptare de stabilitate fiscală pentru anul viitor, atât pentru persoane fizice, cât și pentru firme. În practică, un astfel de angajament politic este urmărit de mediul de afaceri pentru impactul asupra: planificării bugetelor și investițiilor în 2027; costurilor cu forța de muncă și a politicilor salariale; deciziilor de preț și a contractelor pe termen mai lung. În același timp, din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate detalii despre măsuri concrete care ar susține menținerea nivelului taxelor sau despre modul în care ar urma să fie gestionate eventualele presiuni asupra bugetului. Contextul politic al declarației În același cadru, Grindeanu a plasat mesajul într-o critică mai amplă la adresa austerității și a modului în care au fost gestionate finanțele publice în perioada anterioară, indicând că PSD nu ar accepta rezolvarea problemelor bugetare prin „noi taxe” pe populație și pe firmele românești. Ce urmează, din perspectiva pieței, este dacă această poziție va fi reflectată în decizii guvernamentale și în construcția bugetară pentru 2027; materialul Digi24 nu oferă, însă, un calendar sau un set de măsuri fiscale asociate acestei promisiuni. [...]

Traian Băsescu susține că noul Executiv va funcționa cu un centru de comandă politic în PSD , ceea ce poate complica predictibilitatea deciziilor guvernamentale într-un cabinet fără majoritate stabilă, potrivit Stirile Pro TV . Fostul președinte afirmă că „stăpânul Guvernului” va fi Sorin Grindeanu , care ar urma să transmită direcțiile către miniștri prin vicepremierul Neacșu. Declarațiile vin în contextul învestirii noului Executiv, despre care Băsescu spune că este „minoritar”, în sensul că nu are „o majoritate permanentă în Parlament”. În această formulă, el consideră că PSD „își asumă responsabilitatea” pentru rezolvarea dificultăților în care „ei au băgat țara”, cu riscul de a „plăti factura”, dacă apar costuri politice sau sociale. Cum ar arăta, în viziunea lui Băsescu, lanțul de decizie în Guvern Băsescu descrie un mecanism în care decizia efectivă nu se oprește la Palatul Victoria, ci este controlată politic: „Stăpânul Guvernului va fi Sorin Grindeanu, dar nu direct, ci prin viceprim-ministrul Neacșu, care e experimentat. Prin Neacșu, Grindeanu le va transmite miniștrilor ce e de făcut.” În aceeași logică, fostul șef al statului spune că, „din când în când”, Grindeanu ar urma să cheme miniștrii „la partid”, „ca să se știe cine e jupânul”, adăugând că acest lucru „a și făcut”. Riscuri de tensiune internă: premierul, posibilă țintă politică Băsescu afirmă că nu exclude ca, la un moment dat, Luca Niculescu, premierul, „să devină ținta” lui Sorin Grindeanu. El susține că Niculescu „a acceptat să fie premierul PSD-ului” și că ar fi avut „libertate de la președinte” să aleagă varianta de guvernare, dar „a mers pe varianta PSD”. Relația Nicușor Dan – PSD și miza „nesuspendării” Fostul președinte mai spune că președintele Nicușor Dan „a jucat siguranța nesuspendării” și că ar fi dorit un guvern PSD deoarece ar avea în PSD „un aliat” care l-ar proteja de riscul suspendării „pe care o tot vântură AUR”. În opinia lui Băsescu, dacă nu ar fi reușit să-și facă un aliat din PSD, riscul suspendării ar fi fost „destul de mare”. Totodată, el afirmă că PSD nu poate fi „un partener de nădejde” pe termen lung și anticipează că „la un moment dat, se va rupe lanțul de iubire” dintre Nicușor Dan și PSD, mai ales dacă „s-ar agrava situația socială”, caz în care PSD ar căuta „orice formă de ieșire din responsabilitate” și ar putea arunca vina și spre președinte, și spre premier. [...]

Disputa politică pe deficit riscă să distorsioneze percepția asupra ajustării bugetare , într-un moment în care guvernarea actuală își asumă în propriul program că măsurile au produs rezultate, dar le contestă în mesajele publice, potrivit Digi24 . Oana Gheorghiu (PNL), fost vicepremier, acuză PSD de „dublu discurs” pe tema deficitului bugetar, după criticile lansate de Sorin Grindeanu la adresa guvernării lui Ilie Bolojan. Gheorghiu susține că PSD recunoaște în Programul de guvernare al Guvernului Luca Niculescu că ajustarea bugetară „produce rezultate”, dar în declarațiile publice o descrie drept „dezastru” și continuă să atribuie problemele economice fostului premier. Două seturi de cifre și o dispută de metodă În mesajul publicat pe Facebook, Gheorghiu compară formulări din programul de guvernare cu declarații publice ale PSD. În program, este menționată o scădere a deficitului bugetar „cash” după primele opt luni din 2026, „de la 4,51% la 2,89% din PIB”. În spațiul public, PSD invocă un deficit de „9,2% din PIB” în trimestrul II din 2026 și afirmă că „ Eurostat confirmă eșecul austerității”. Fostul vicepremier contestă interpretarea, argumentând că sunt comparați indicatori calculați prin metode diferite și pentru perioade diferite. Ea folosește o analogie între „suma din cont” și situația financiară care include și facturile de plătit, subliniind că ambele metode sunt oficiale, dar relevante doar dacă sunt comparate aceleași perioade, cu aceeași metodă. Gheorghiu indică, în acest context, următoarele comparații: în primele șase luni din 2025, deficitul cash ar fi fost 3,64% din PIB, iar în aceeași perioadă din 2026 ar fi scăzut la 2%; deficitul ESA ar fi scăzut de la 3,6% la 3,4%, „o reducere modestă, dar o reducere”. Ea mai afirmă că discuția despre „35 de miliarde de lei” care ar fi fost „ascunse” de Guvernul Bolojan ar proveni din „compararea merelor cu perele”. Miza: credibilitatea politicilor fiscale și presiunea promisiunilor Gheorghiu admite că reducerea deficitului „a avut costuri pentru oameni și economie”, dar o consideră necesară și avertizează că reluarea cheltuielilor de tip „pomeni” ar putea anula câștigurile obținute. În final, ea transmite că PSD, aflat acum la guvernare, trebuie să demonstreze că poate guverna, nu doar să promită: „Atacurile politice nu plătesc facturi şi nu reduc deficitul.” Declarațiile vin după ce Sorin Grindeanu, liderul PSD, a acuzat Guvernul Bolojan că „a sacrificat economia și a adâncit criza”, lăsând „datorii de peste 30 de miliarde de lei” și „cel mai mare deficit din Uniunea Europeană”, susținând totodată că PSD va schimba direcția. [...]

Un proiect de lege depus în Parlament ar obliga statul să restituie din oficiu impozitul progresiv reținut din pensiile militare , măsură care ar putea reduce presiunea pe instanțe și costurile cu procesele, potrivit Digi24 . Inițiativa îi aparține deputatului USR Radu Miruță , fost ministru al Apărării Naționale. Conform informațiilor din articol, restituirea vizează pensionarii militari ale căror pensii au fost afectate de aplicarea impozitului progresiv, impozit declarat neconstituțional de Curtea Constituțională. De măsură ar urma să beneficieze peste 27.000 de persoane, iar proiectul prevede returnarea banilor fără ca beneficiarii să fie nevoiți să deschidă acțiuni în instanță. De ce contează: costuri de litigii și plăți suplimentare pentru stat În prezent, potrivit USR, aproape 3.000 de pensionari militari au dat statul în judecată, iar peste 2.100 au obținut deja decizii favorabile. În acest context, statul ar avea de plătit 8,4 milioane de lei, din care 800.000 de lei reprezintă doar cheltuieli de judecată, mai arată formațiunea. Radu Miruță susține că restituirea necesită modificarea legii și că, printr-o soluție legislativă, statul ar evita și penalități asociate proceselor. „În plus, statul român, pe lângă faptul că trebuie să repare ceea ce a greşit, nici nu ar mai plăti cheltuieli de judecată şi penalităţi”, a declarat Radu Miruță. Cum ar urma să se facă restituirea: tranșe până în 2028 Proiectul stabilește restituirea eșalonată, de la bugetul de stat, a sumelor reprezentând impozitul progresiv reținut în baza unor prevederi declarate neconstituționale. USR indică drept reper Decizia CCR nr. 724/2024, în urma căreia au fost eliminate din Codul fiscal prevederile neconstituționale introduse prin Legea 282/2023, însă fără restituirea automată a sumelor deja reținute peste cota standard de 10%. Potrivit datelor invocate de USR din evidențele Casei de pensii sectoriale a MApN , 27.087 de pensionari militari au fost afectați, iar restituirea ar urma să se facă pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 30 ianuarie 2025, astfel: 10% în decembrie 2026; 40% în martie 2027; 50% în martie 2028. În acest stadiu, articolul nu oferă detalii despre calendarul parlamentar al proiectului (termene de dezbatere sau vot) și nici despre impactul bugetar total al restituirilor. [...]

Guvernul Luca Niculescu transmite mediului de afaceri că „repornirea motoarelor economiei” nu mai poate veni din noi creșteri de taxe , ci dintr-un parteneriat mai predictibil cu investitorii și din măsuri de eficientizare a statului, potrivit Digi24 . Premierul spune că obiectivul Executivului este „să aducă bani în țară, la buget și în economie”, nu „să crească poverile” pentru cei care susțin economia, și că statul trebuie să-i ajute pe angajatori, „nu să îi sufocăm în taxe și birocrație”, mesaj transmis după o întâlnire cu reprezentanții mediului de afaceri. Mesajul economic: consolidare fiscală fără „la nesfârșit” prin taxe În mesajul său, Luca Niculescu susține că „consolidarea fiscală nu poate fi făcută la nesfârșit prin creșterea taxelor” și leagă relansarea economică de o schimbare de abordare a statului față de investitori și contribuabili. Premierul indică drept condiții pentru „repornirea motoarelor economiei” un guvern care: este „partener corect” pentru investitori; oferă predictibilitate, stabilitate și „pârghii de dezvoltare”; își achită la timp obligațiile; susține sectoarele strategice; stimulează inovarea; protejează capitalul românesc. Ce măsuri invocă Guvernul pe partea de eficiență a statului Niculescu afirmă că statul trebuie să-și „probeze corectitudinea” printr-un set de direcții administrative și fiscale: reducerea risipei; cheltuirea mai eficientă a banului public; combaterea evaziunii; îmbunătățirea colectării. În același context, premierul afirmă că România este „mai aproape ca niciodată” de aderarea la OCDE, pe care o descrie ca oportunitate pentru investiții, acces la capital, piețe externe și tehnologii moderne, dar și pentru modernizarea instituțiilor. Cine a participat la discuții La întâlnirea cu Guvernul au participat reprezentanți ai organizațiilor Concordia, Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România, Romanian Business Leaders, Asociația Oamenilor de Afaceri din România și Confederația Națională pentru Antreprenoriat și Întreprinderi Mici și Mijlocii. Din partea echipei guvernamentale, premierul precizează că au fost prezenți mai mulți membri ai Cabinetului, inclusiv vicepremierul Marian Neacșu și miniștrii de la Finanțe, Economie, Energie, Dezvoltare și Muncă, alături de alți oficiali. Anterior acestei întâlniri, Niculescu a avut o discuție cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , la sediul Băncii Naționale. [...]

USR și PNL au redepus cererea pentru o comisie de anchetă în Camera Deputaților , după ce prima solicitare a fost respinsă în Biroul Permanent, într-un demers care redeschide disputa procedurală despre cine poate bloca o investigație parlamentară și cum pot fi verificate cheltuieli și invitații la deplasări private, potrivit Libertatea . Cererea vizează înființarea unei comisii parlamentare „Mykonos-Nordis”, care să ancheteze atât „zborurile Nordis”, cât și deplasări private mai recente către Mykonos și Nisa, la care ar fi participat politicieni, judecători și oameni de afaceri. Miza: control parlamentar asupra unei anchete pe cheltuieli și organizare USR susține că, potrivit regulamentului Camerei Deputaților, înființarea unei comisii de anchetă se face prin hotărâre adoptată de plen, iar Biroul Permanent nu ar avea competența să blocheze demersul, ci doar să distribuie proiectul de hotărâre deputaților pentru dezbatere și vot. În acest context, redepunerea cererii mută presiunea către conducerea Camerei și către plen, unde ar trebui tranșată solicitarea prin vot, dacă este pusă pe ordinea de zi. Ce ar urma să verifice comisia „Mykonos-Nordis” Conform cererii descrise de USR, comisia ar trebui să stabilească: împrejurările în care au fost organizate și desfășurate deplasările private către Mykonos și Nisa, inclusiv zborurile Nordis; cine au fost participanții și în ce calitate au participat (publică sau privată); cine au fost organizatorii, cine a formulat invitațiile și care au fost criteriile de selecție; costurile deplasărilor (transport, cazare, mese, transferuri și alte activități) și identitatea celor care le-au acoperit. Acuzații politice și blocaj procedural Diana Stoica, lidera grupului USR din Camera Deputaților, acuză PSD că ar fi blocat prima solicitare prin „abuz după abuz” în Biroul Permanent și în plen și cere ca noua cerere să fie supusă votului. „Cer PSD să respecte regulamentul Camerei Deputaţilor şi să supună votului plenului cererea noastră! Oricât de mult ar vrea ministrul PSD Manole şi alţi domni care au zburat spre destinaţii de lux pe banii păgubiţilor Nordis sau pe banii antreprenorilor cinstiţi să fie îngropat subiectul zborurilor Mykonos-Nordis, USR nu va accepta acest lucru.” Potrivit informațiilor prezentate, prima solicitare USR și PNL a fost respinsă pe 16 septembrie de Biroul Permanent al Camerei Deputaților. Context: informații publicate de PressOne despre zboruri private Libertatea reamintește că PressOne a relatat că, în luna iulie, două avioane private plătite de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) ar fi decolat din România spre Nisa și Mykonos, având la bord mai mulți invitați, inclusiv persoane publice. PressOne arată, potrivit articolului, că una dintre aeronave (Embraer Legacy 600) ar fi avut 13 persoane la bord, printre care sunt menționați un judecător al Curții Constituționale, un deputat și fost prim-ministru, un senator și reprezentanți ai CCIR, alături de alte persoane. Ce urmează depinde de pașii procedurali din Camera Deputaților: dacă cererea este distribuită și ajunge la vot în plen, comisia ar putea fi constituită; dacă nu, disputa se va muta din nou pe terenul interpretării regulamentului și al controlului agendei parlamentare. [...]