Eugen Tomac promite continuarea austerității și reducerea deficitului bugetar - țintă de 6,2% în 2026 și fără noi taxe pe muncă sau capitalul productiv

Premierul desemnat Eugen Tomac își leagă mandatul de o traiectorie fermă de reducere a deficitului, fără taxe noi pe muncă sau capital productiv , într-un moment în care votul din Parlament și presiunea termenelor din PNRR pot influența direct percepția piețelor și a agențiilor de rating, potrivit Antena 3 . Tomac, nominalizarea președintelui Nicușor Dan pentru formarea unui guvern tehnocrat după prăbușirea Guvernului Bolojan, a declarat într-un interviu pentru Politico că „traiectoria” fiscală este „nenegociabilă”: deficit de 6,2% în 2026, după 7,6% în 2025, și 5,1% în 2027. În același timp, el susține că nu vor exista noi impozite pe muncă sau pe „capitalul productiv”, iar ajustarea va veni din restructurarea cheltuielilor. Votul din Parlament și riscul de prelungire a incertitudinii Conform Constituției, Tomac are termen până pe 14 iunie să prezinte cabinetul și programul de guvernare în Parlament. PNL a anunțat deja că nu îl va susține, iar PSD și USR nu au comunicat încă o decizie, potrivit informațiilor prezentate. Miza depășește aritmetica politică: analiști citați în material avertizează că o perioadă prelungită de turbulențe poate pune în pericol stabilitatea economică, pe fondul temerilor privind o posibilă retrogradare din partea agențiilor de rating. Presiunea PNRR: termen-limită în august și 11 miliarde de euro În interviu, Tomac indică drept factor de presiune suplimentar termenul-limită de la finalul verii pentru reforme, necesare pentru deblocarea a aproximativ 11 miliarde de euro (aprox. 55 miliarde lei) din PNRR. El afirmă că pentru respectarea termenului de 31 august sunt necesare trei direcții: presiune pentru finalizarea proiectelor până la 31 august; adoptarea a nouă etape importante ale reformei ca legislație primară, cu posibilitatea folosirii ordonanțelor de urgență „acolo unde cadrul legal permite”, dacă Parlamentul nu acționează; conducerea personală a negocierilor ulterioare cu Comisia Europeană . Mesaj către mediul de afaceri: „statul încetează să mai lupte împotriva antreprenorilor” Tomac promite un dialog „instituționalizat și permanent” cu comunitatea de afaceri și susține că politicile fiscale „neregulate” de după 2022 au costat România credibilitate. În plan operațional, el vorbește despre: publicarea unui inventar public al autorizațiilor necesare pentru activități comerciale și eliminarea celor „fără scop”; accelerarea digitalizării și reducerea barierelor birocratice; încadrarea antreprenoriatului ca instrument de dezvoltare rurală; accelerarea proiectelor energetice, cu argumentul că „mai multă energie” înseamnă energie mai ieftină; îmbunătățirea piețelor de capital. Austeritate, dar cu protecție socială și risc politic Tomac afirmă că nu există spațiu pentru o nouă „expansiune fiscală”, însă spune că resursele limitate vor fi orientate către cetățenii vulnerabili și pensionari, invocând efectele încetinirii economiei, ale disciplinei fiscale și ale prețurilor mai mari la energie. În același timp, el admite riscul ca o constrângere fiscală percepută ca nedreaptă să alimenteze extrema dreaptă și spune că statul trebuie să-și „plătească partea” înainte ca povara să ajungă la cetățeni. Ce urmează În următoarele zile, testul decisiv este votul din Parlament și capacitatea premierului desemnat de a strânge o majoritate în jurul unui program care combină consolidarea fiscală cu termene strânse pentru reformele din PNRR. Dacă sprijinul parlamentar nu se conturează, materialul indică perspectiva unei perioade mai lungi de incertitudine, cu potențiale efecte asupra stabilității economice și a credibilității României în fața finanțatorilor și a instituțiilor europene. [...]