Știri
Știri din categoria Diverse
Ministerul Agriculturii ia în calcul repornirea temporară a sistemelor antigrindină pentru a permite evaluări independente, pe fondul lipsei unor studii care să arate dacă aceste intervenții influențează regimul precipitațiilor, potrivit AGRO TV.
Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a spus în emisiunea „Agricultura la Raport” că sistemele ar putea fi repornite pentru o perioadă limitată, de „doi ani sau doi ani și jumătate”, interval în care autoritățile ar urma să realizeze studii „clare” privind efectele asupra precipitațiilor.
Discuția are loc în contextul disputelor dintre fermierii care cer oprirea sistemelor antigrindină și cei care solicită menținerea lor ca protecție împotriva fenomenelor meteo extreme. Ministrul a indicat că poziția unui singur județ nu poate stabili politica națională în domeniu.
„Nu poate să dicteze Prahova pentru toată țara, chiar dacă ei afirmă că sunt peste 90% care cer să nu mai avem sisteme antigrindină. Sunt fermieri care cer să avem sisteme antigrindină. Ministerul are obligația de a oferi o soluție și pentru cei care vor să fie protejați”, a declarat Tánczos Barna.
Tánczos Barna a argumentat că, în lipsa unor concluzii științifice, dezbaterea rămâne blocată între opinii opuse, fără dovezi „nici pro, nici contra”. În acest cadru, repornirea ar fi condiționată de realizarea unor analize independente.
„Eu am propus ca aceste sisteme antigrindină să fie repornite, pe o perioadă mai scurtă, de doi ani sau doi ani și jumătate. În acest timp să se facă și studiile, pentru că nu există”, a precizat ministrul interimar al Agriculturii.
„Dincolo de aceste filosofii, că unii spun că ajută la precipitații, alții spun că distrug, nu avem studii care să demonstreze nici pro, nici contra. Dacă vrem să facem studii, studiile se pot face pe un sistem funcțional”, a afirmat acesta.
Ministrul a mai indicat posibilitatea pornirii sistemului antigrindină de la Satu Mare, construit cu fonduri europene și bazat pe o altă tehnologie, care ar putea furniza date suplimentare pentru evaluare.
„În paralel, cu siguranță poate fi pornit și sistemul de la Satu Mare, care a fost construit cu fonduri europene, care este pe o altă tehnologie, și să vedem și studiul acela”, a mai spus Tánczos Barna.
Recomandate
Blocajul de pe Podul Crimeei arată presiunea pe logistica peninsulei , cu un record de 2.800 de autoturisme la coadă și timpi de așteptare care ajung la aproape cinci ore, pe fondul atacurilor ucrainene din ultimele săptămâni, potrivit Digi24 . Conform informațiilor publicate pe Telegram de compania care operează podul, la punctul de control din Taman erau 1.000 de vehicule, cu un timp de așteptare de peste trei ore, iar la punctul de control din Kerci erau 1.800 de vehicule, cu o așteptare de aproape cinci ore. Informațiile sunt relatate de agenția EFE, citată de Agerpres. De ambele părți ale podului s-au format cozi de câțiva kilometri. Blocajul a început să se agraveze joi seara, când mulți turiști au încercat să traverseze podul în ambele sensuri. Presiune pe transport și aprovizionare Coada celor care încearcă să plece din peninsulă este aproape de două ori mai lungă decât a celor care încearcă să intre, în condițiile în care, în Crimeea, întreruperile de curent și penuria de carburanți s-au intensificat din cauza atacurilor masive ucrainene, notează publicația. Ambuteiajul este cel mai mare din acest an, după recordul înregistrat joi, când peste 1.000 de vehicule au așteptat mai mult de trei ore pentru traversare. Context: ținta declarată, izolarea logistică Crimeea este supusă unor atacuri constante cu drone și rachete, care i-au afectat infrastructura energetică și logistică, ceea ce a provocat deja o criză legată de lipsa de carburanți. În acest context, unul dintre principalele obiective ale Ucrainei este izolarea logistică a peninsulei de teritoriul rus, prin întreruperea rețelei de transport care leagă teritoriul la nord de regiunile ucrainene ocupate de Moscova. [...]
USR respinge varianta unui guvern monocolor PSD și împinge negocierile spre un Executiv minoritar de dreapta , cu Siegfried Mureșan propus premier, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de președintele USR Dominic Fritz , ridică miza discuțiilor dintre partidele parlamentare după căderea Guvernului susținut de PSD și indică o strategie de ieșire rapidă din blocaj. Fritz a spus că, în actualul context politic, nu consideră „rezonabil” un guvern monocolor PSD și că USR susține propunerea unui „guvern minoritar de dreapta”, cu europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan în fruntea Executivului. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă comună cu președintele PNL, Ilie Bolojan. „Nu este rezonabil să avem acum un guvern monocolor PSD și de aceea propunerea de a avea acum un guvern minoritar de dreapta, cu Siegfried Mureșan premier, este una rezonabilă, responsabilă și care poate să deblocheze această criză.” În argumentația sa, liderul USR l-a descris pe Mureșan drept „un economist cu multă experiență” și a invocat nevoia României de „un guvern plin”, adică un Executiv cu capacitate de funcționare și de luare a deciziilor. Totodată, Fritz a acuzat PSD că a acționat „iresponsabil” prin retragerea sprijinului care a dus la căderea guvernului și a spus că se așteaptă ca social-democrații să fie „rezonabili” în actuala criză. Ce urmează în negocieri Propunerea USR vine pe fondul discuțiilor dintre partidele parlamentare pentru formarea unei noi majorități și desemnarea unui prim-ministru. Fritz a indicat că un guvern minoritar de dreapta ar putea fi o soluție de depășire a blocajului și a adăugat că USR speră să obțină susținere pentru această variantă. [...]
Schimbarea propunerii de premier reaprinde blocajul politic, cu efect direct asupra deciziilor economice – vicepreședintele PSD Diana Tușa acuză PNL și USR că „își bat joc de România” după ce au cerut ca PSD să „își asume” guvernarea, iar acum susțin o altă variantă de prim-ministru, potrivit Digi24 . Într-o postare pe Facebook, Diana Tușa afirmă că PNL și USR au cerut „o lună de zile” ca PSD să vină la guvernare, în timp ce „votau rezoluții după rezoluții” că nu vor mai face niciodată Guvern cu PSD. În opinia sa, cele două partide „nu vor niciun alt Guvern”, „nu vor soluții” și „inventează motive ridicole, condiții absurde și crize false” pentru a-și păstra „scaunele, salariile, casele de protocol și privilegiile”. „PNL şi USR îşi bat joc de România! După ce au urlat o lună de zile «să vină PSD-ul să-şi asume», votând în acelaşi timp rezoluţii după rezoluţii că nu mai fac niciodată Guvern cu PSD, acum schimbă foaia.” Reacția vine după ce PNL, USR și UDMR au anunțat o propunere comună pentru funcția de prim-ministru: europarlamentarul Siegfried Mureșan . În comunicatul citat de Digi24, cele trei formațiuni susțin că România are nevoie de un guvern care să gestioneze „urgențele și prioritățile țării”, enumerând explicit PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), Programul SAFE, „echilibrele financiar-bugetare” și aderarea la OCDE. Dincolo de disputa politică, miza imediată rămâne capacitatea viitorului executiv de a lua decizii pe dosare cu impact economic și de finanțare, în condițiile în care, potrivit declarațiilor citate, negocierile pentru formarea Guvernului sunt în continuare tensionate. [...]
Nominalizarea lui Siegfried Mureșan ca premier de către PNL, USR și UDMR mută presiunea pe Cotroceni și pe calendarul PNRR , într-un moment în care viitorul guvern va fi judecat în primul rând după capacitatea de a livra reforme și de a închide jaloanele asumate. Potrivit Digi24 , europarlamentarul a cerut un executiv „proeuropean prin acțiune, nu doar prin declarații” și a indicat explicit PNRR ca prioritate. În conferința de presă în care liderii PNL, USR și UDMR au anunțat nominalizarea, Mureșan a mulțumit partidelor pentru procesul „transparent” și a spus că miza este o „ofertă onestă și cinstită”, în linie cu așteptările de „modernizare” și „reforme” pe care le atribuie electoratului. PNRR, argumentul de competență invocat de Mureșan Mureșan a insistat că a fost între politicienii care au negociat Planul Național de Redresare și Reziliență și că știe ce trebuie făcut „pentru a finaliza cu succes PNRR-ul României și celelalte urgențe ale țării”. În același registru, a legat profilul său de experiența pe bugete din Parlamentul European. „Avem nevoie de un guvern proeuropean, prin acțiune, nu doar prin declarații.” Mesajul central a fost că „nu orice guvern este bun pentru România”, iar criteriul invocat este competența, nu doar formarea unei majorități de conjunctură. Ce urmează: decizia de desemnare, la președinte Mureșan a precizat că „desemnarea este în mâinile președintelui” Nicușor Dan și că partidele care l-au propus „așteaptă următorii pași”. Din informațiile prezentate de Digi24, nominalizarea este o propunere politică a PNL, USR și UDMR, iar pasul instituțional următor depinde de decizia președintelui privind desemnarea oficială a unui candidat la funcția de prim-ministru. [...]
Blocajul politic pune în risc calendarul de reforme și accesul la finanțarea UE , într-un moment în care Bucureștiul are termene apropiate pentru reducerea deficitului și îndeplinirea unor obiective economice, potrivit Digi24 , care citează o analiză Politico. Miza imediată este formarea unui guvern stabil. Conform Politico, președintele Nicușor Dan încearcă să medieze un acord între partidele rivale, după ce ultima coaliție s-a destrămat în aprilie, iar primele două propuneri pentru funcția de prim-ministru nu au strâns suficient sprijin în Parlament. Analiza arată că șeful statului mai are „o singură șansă” să desemneze un nou premier și să obțină validarea acestuia prin vot parlamentar, înainte ca scenariul alegerilor anticipate să devină o opțiune. Presiunea economică: deficit, reforme și bani europeni În paralel cu criza politică, România este „sub presiune” să reducă deficitul bugetar și să îndeplinească obiective-cheie de reformă economică până la finalul lunii august, pentru a-și asigura finanțare UE de aproximativ 11 miliarde de euro (aprox. 55 miliarde lei), potrivit Politico. În același context, Politico notează că agențiile de rating urmăresc evoluțiile, ceea ce ridică miza pentru credibilitatea fiscală și costurile de finanțare ale statului, dacă impasul se prelungește. Alegeri anticipate sau escaladare politică Politico mai scrie că Nicușor Dan ar fi reticent să declanșeze alegeri generale, în condițiile în care rivalii de extremă dreapta din AUR ar avea un avans semnificativ în sondaje. Pe de altă parte, refuzul de a convoca alegeri vine cu propriul risc: oponenți din AUR și din alte partide „amenință deja” că vor încerca suspendarea președintelui, temă reluată recent și în spațiul public (context în Digi24 ). Discuțiile dintre partide au continuat joi, pe fondul negocierilor pentru o formulă de guvernare (detalii în Digi24 ). [...]
Maia Sandu mută accentul pe „ordine în întreprinderile de stat” în următoarele șase luni , indicând o prioritate de guvernare cu impact direct asupra managementului și eficienței sectorului public din Republica Moldova, potrivit Știrile Pro TV . Într-un interviu televizat, președinta Republicii Moldova a spus că nu se gândește, deocamdată, la ce va face după încheierea mandatului, inclusiv la scenariul în care ar deveni prim-ministru. Întrebată dacă ia în calcul această variantă după finalul celui de-al doilea mandat, Sandu a răspuns că „o să se gândească” atunci cum poate contribui mai departe la obiectivul aderării la Uniunea Europeană, relatează NewsMaker. „Am spus că o să contribui în continuare ca Republica Moldova să devină stat membru al UE şi o să mă gândesc atunci cum o să fac asta.” Prioritatea anunțată: întreprinderile de stat, pe agenda guvernului Sandu a indicat explicit o țintă pe termen scurt pentru executiv: „să facem ordine în întreprinderile de stat”, pe care a descris-o drept o prioritate ce „trebuie să devină” centrală pentru guvern în următoarele șase luni. În același context, ea a spus că mai are „doi ani și ceva” din mandat și că sunt „multe lucruri” pe care vrea și trebuie să le facă, invocând promisiunile făcute cetățenilor. Context constituțional și miza succesiunii politice Articolul 80 din Constituția Republicii Moldova prevede că nicio persoană nu poate îndeplini funcția de președinte pentru mai mult de două mandate consecutive. În aceste condiții, având în vedere că Maia Sandu a avut deja două mandate consecutive (2020–2024 și mandatul început după realegerea din 2024), ea nu mai poate candida la următoarele alegeri prezidențiale, care ar urma să aibă loc cel mai probabil în 2028, potrivit NewsMaker. În același context, președinta a respins ideea că l-ar „pregăti” pe Dorin Recean pentru o eventuală candidatură la prezidențiale și a spus că, până acum, nu s-au vehiculat astfel de scenarii nici în legătură cu Recean, nici cu Nicu Popescu, numiți la finalul lui 2025 emisari speciali prin ordin prezidențial. Totodată, Sandu a reiterat că nu intenționează să modifice Constituția pentru a putea candida pentru un al treilea mandat și a respins speculațiile privind o eventuală candidatură la președinția României, menționând anterior că poate contribui la dezvoltarea țării „și din alte funcții”. [...]
