Știri
Știri din categoria Cripto

O fermă clandestină de minare a criptomonedelor a generat un consum de energie de circa 7 milioane de lei în nouă luni, deși la adresa verificată nu era declarată activitate economică, potrivit Mediafax. Cazul, descoperit de inspectorii ANAF Antifraudă într-o clădire dezafectată din Satu Mare, indică un risc fiscal major asociat operațiunilor de „minare” (producere de active digitale prin procesare informatică intensivă) desfășurate în afara evidențelor contabile.
Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF au identificat o locație în care se desfășura „în mod sistematic și nedeclarat” activitate de minare a criptomonedelor, cu sute de echipamente specializate care funcționau permanent și produceau un consum ridicat de electricitate.
Controlul a fost declanșat, conform ANAF, după „analize complexe de risc” și verificări operative care au arătat neconcordanțe între activitatea reală și datele declarate autorităților fiscale.
ANAF indică drept element central faptul că, în perioada august 2025 – aprilie 2026, locația verificată a avut un consum de energie electrică estimat la aproximativ 7 milioane de lei, „specific unei activități economice de amploare”, însă fără activități economice raportate și fără venituri declarate.
„Un element deosebit de relevant constatat de inspectori îl reprezintă faptul că, în perioada august 2025 – aprilie 2026, locația verificată a înregistrat un consum de energie electrică estimat la aproximativ 7 milioane de lei, specific unei activități economice de amploare. Cu toate acestea, nu au fost raportate activități economice și nu au fost declarate niciun fel de venituri (...).”
Instituția mai arată că operațiunea era organizată pentru funcționare continuă, cu echipamente de procesare, sisteme de răcire și instalații electrice dimensionate pentru consumuri ridicate, similare celor industriale.
Inspectorii ANAF Antifraudă au confiscat infrastructura folosită pentru producerea activelor digitale: 407 echipamente de minare, cu o valoare estimată de peste 2 milioane de lei.
În paralel, ANAF spune că desfășoară verificări pentru stabilirea veniturilor nedeclarate și a obligațiilor fiscale sustrase de la plată. În funcție de concluziile controlului, pot fi dispuse măsuri legale, inclusiv sesizarea organelor de urmărire penală, dacă sunt întrunite condițiile unei infracțiuni.
„Economia digitală nu reprezintă o zonă fără reguli fiscale. Veniturile generate din exploatarea activelor virtuale sunt supuse obligațiilor de declarare și fiscalizare ca orice altă activitate economică.”
Recomandate

Grecia pregătește o taxă de 15% pe câștigurile din criptomonede , într-o mișcare care ar aduce activele digitale în codul fiscal, dar fără ca autoritățile să poată estima deocamdată impactul bugetar, din cauza utilizării masive a platformelor din afara țării, potrivit Reuters . Ministerul de Finanțe lucrează la un proiect de lege care ar urma să fie trimis Parlamentului „în lunile următoare”, au declarat pentru Reuters doi oficiali guvernamentali familiarizați cu subiectul. Unul dintre ei a spus că obiectivul este includerea criptomonedelor în sistemul de impozitare al Greciei, în condițiile în care țara nu are în prezent un cadru legal cuprinzător pentru taxarea acestui tip de active. Cum ar urma să funcționeze impozitarea Conform informațiilor citate de Reuters, planul prevede: o taxă de 15% pe câștigurile de capital (profitul obținut din creșterea valorii activului) din criptomonede; primii 500 de euro (aprox. 2.500 lei) din câștiguri ar fi neimpozabili ; taxa nu s-ar aplica minării individuale de criptomonede, dar s-ar aplica dacă activitatea de minare este desfășurată de o entitate înregistrată ca societate . De ce contează și ce rămâne neclar Inițiativa vine într-un context în care statele din Uniunea Europeană nu au un sistem unitar de taxare pentru criptomonede, iar nivelurile de impozitare diferă semnificativ: de la 8% în Cipru până la 30% în Franța, de regulă pe câștiguri de capital, notează Reuters. Pentru Grecia, problema majoră rămâne măsurarea pieței: cei doi oficiali au spus că este „foarte dificil” de estimat dimensiunea investițiilor în criptomonede, deoarece majoritatea investitorilor folosesc platforme din afara țării . În acest moment, nu există o proiecție privind veniturile la buget care ar putea rezulta din noua taxă. [...]

Regulatorii americani conturează reguli AML pentru emitenții de stablecoin-uri, dar fără să ceară verificarea identității pentru utilizatorii din piața secundară , potrivit unei analize Gizmodo . Propunerea ar obliga emitenții să aplice verificări de tip bancar doar pentru clienții direcți (cei care cumpără sau răscumpără stablecoin-uri de la emitent), lăsând însă transferurile „peer-to-peer” (între utilizatori) să funcționeze în continuare fără colectarea de date personale de către emitent. Documentul este, deocamdată, în faza de „request for comment” (cerere de comentarii publice), nu o regulă finală. Propunerea vine de la un grup comun de autorități federale, inclusiv FinCEN , OCC, Federal Reserve Board, FDIC și National Credit Union Administration, și urmărește implementarea cerințelor din GENIUS Act : emitenții de „permitted payment stablecoins” ar urma tratați ca instituții financiare în sensul Bank Secrecy Act și să mențină un program eficient de identificare a clienților (Customer Identification Program – CIP). Ce se schimbă pentru emitenți și ce rămâne la fel pentru utilizatori În termeni practici, autoritățile fac o separație explicită între: piața primară : emitentul emite sau răscumpără stablecoin-uri direct pentru un client; aici ar fi obligatorii verificările de identitate; piața secundară : tokenurile circulă între alte părți, iar emitentul nu este implicat direct (în afară de funcționarea contractului inteligent asociat); aici, propunerea indică faptul că emitentul nu ar trebui să fie obligat să identifice fiecare utilizator . Regulatorii argumentează că extinderea obligației CIP la fiecare transfer ar însemna, în esență, o obligație globală de colectare și verificare a identității tuturor utilizatorilor, lucru pe care îl consideră „aproape imposibil” de implementat și care „ar putea paraliza industria”, potrivit textului citat în analiză. De ce contează: un compromis de reglementare care păstrează funcționarea actuală Miza este una de reglementare și de model operațional: propunerea sugerează că autoritățile încearcă să „închidă” stablecoin-urile într-un cadru apropiat de cel bancar (AML și identificare la intrare/ieșire), fără să rupă mecanismul de circulație al tokenurilor pe blockchain, unde transferurile între utilizatori sunt o funcție de bază. Gizmodo notează că, deși verificarea universală în piața secundară ar fi disruptivă, nu ar fi neapărat imposibil de impus dacă autoritățile ar decide asta în viitor – de exemplu prin „whitelisting” de adrese (permiterea transferurilor doar către portofele care au trecut controale AML/KYC). Semnalul important, în forma actuală, este că regulatorii nu aleg această rută acum . Presiune din partea băncilor și semnale de posibilă extindere spre piața secundară În fereastra de comentarii de 60 de zile, este posibil ca băncile tradiționale să ceară reguli mai dure, pe fondul diferențelor de conformare dintre sistemul bancar și stablecoin-uri. În acest context, Gizmodo îl citează pe guvernatorul Rezervei Federale Michael S. Barr , care își exprimă îngrijorarea că cadrul GENIUS Act „nu face suficient” pentru a aborda riscurile de finanțare ilicită prin tranzacții din piața secundară și spune că va analiza comentariile privind eventuala extindere a unor părți din regula CIP către activitatea din piața secundară. Context: transparență pe blockchain și controlul emitenților asupra tokenurilor Analiza mai arată că, deși transferurile pot fi pseudonime (adresele nu sunt automat legate de identități civile de către emitent), rețelele publice sunt transparente, iar firmele de analiză blockchain pot corela portofele cu persoane sau instituții; în plus, activitatea este concentrată în jurul burselor centralizate și custozilor reglementați, care colectează deja date despre utilizatori. În paralel, stablecoin-urile nu sunt „necontrolabile” din perspectiva emitenților: aceștia pot îngheța sau lista neagră fonduri. Ca exemplu, este menționat cazul în care Tether a înghețat 344 milioane de dolari (aprox. 1,6 miliarde lei) legați de Iran, la solicitarea guvernului SUA. Ce urmează Pe termen scurt, propunerea intră în consultare publică, iar direcția finală va depinde de comentariile primite și de modul în care autoritățile vor decide să aplice cerințele GENIUS Act. Punctul sensibil rămâne dacă, și în ce formă, obligațiile de identificare ar putea fi împinse mai departe spre tranzacțiile din piața secundară. [...]

Polymarket ar fi plătit creatori pentru clipuri înșelătoare cu pariuri și câștiguri „mari”, un risc direct pentru încrederea în piețele de predicție și pentru modul în care utilizatorii evaluează „dovezile” virale din social media, potrivit The Verge , care citează o investigație The Wall Street Journal . Investigația The Wall Street Journal susține că Polymarket a plătit persoane să se filmeze în timp ce plasează pariuri false și să posteze apoi reacții la câștiguri tot false. WSJ spune că a identificat peste 1.100 de clipuri înșelătoare și a discutat cu creatori care, deși nu au menționat în mod explicit în videoclipuri acest lucru, au confirmat că au fost plătiți de companie pentru a le produce. Ce arată verificările WSJ și de ce contează economic Potrivit aceleiași investigații, niciunul dintre pariurile din cele peste 1.100 de clipuri analizate nu ar fi fost real. În 118 dintre videoclipuri, creatorii apar reacționând la pariuri câștigătoare care, cumulat, ar totaliza aproape 900.000 de dolari (aprox. 4,1 milioane lei). În realitate, susține WSJ, acele pariuri ar fi pierdut 166.000 de dolari (aprox. 760.000 lei). Miza pentru platforme de tip „prediction markets” (piețe de predicție) este una operațională și comercială: astfel de clipuri pot influența percepția publică asupra ușurinței de a câștiga și pot atrage utilizatori pe baza unor rezultate fabricate, ceea ce erodează încrederea în produs și în integritatea pieței. Indicii de fals și reacția după întrebările jurnaliștilor WSJ notează că unele clipuri par convingătoare la prima vedere, dar includ semne subtile de fraudă. Un exemplu menționat este un videoclip în care apare accesarea „poiymarket.com”, nu polymarket.com. După ce WSJ a început să adreseze întrebări, „mulți creatori” și-ar fi șters videoclipurile de pe conturi, iar Polymarket ar fi închis site-uri precum „poiymarket”, folosite în schemă, potrivit investigației citate de The Verge. [...]

Bitcoin ar putea coborî sub 24.000 de dolari (aprox. 110.000 lei) în 2026 dacă acțiunile americane se prăbușesc cu peste 50% , un scenariu care ar amplifica vânzările pe piața cripto, potrivit unei analize citate de Cointelegraph . Miza pentru investitori este legătura tot mai strânsă dintre Bitcoin și episoadele de stres din piețele tradiționale, când activele considerate riscante tind să fie reduse rapid din portofolii. Ținta „worst case”: 23.980 dolari, pe un suport tehnic pe termen lung Analistul tehnic Jesse Olson estimează că Bitcoin (BTC) ar putea ajunge la 23.980 dolari într-un „sell-off” macro sever, în care piața de acțiuni din SUA scade cu peste 50%. El își bazează scenariul pe un grafic pe două săptămâni și pe o linie de suport derivată dintr-un indicator propriu de tip VWAP (preț mediu ponderat cu volumul), ancorat, potrivit interpretării sale, de la minimul pieței „bear” din 2022. În acest cadru, o corecție majoră pe bursă ar putea forța investitorii să reducă expunerea pe cripto, ceea ce ar transforma zona 23.980 dolari într-un nivel-cheie de urmărit pe partea de scădere. Contextul macro invocat: „bulă” pe AI și avertismente de recesiune Olson își leagă scenariul de semnale de stres deja discutate de observatori ai pieței. În material sunt menționate: Jeremy Grantham (GMO), care descrie boom-ul actual din zona AI drept o bulă speculativă; Michael Burry, care compară raliul curent cu fazele finale ale maniei „dot-com”; economistul Gary Shilling, care avertizează că o recesiune în SUA este „aproape inevitabilă” până la final de an și vede riscul unei scăderi a acțiunilor de 20%–30%. Semnale de „de-risking”: premium negativ pe Coinbase și ieșiri din ETF-uri Pe lângă ipoteza de șoc pe bursă, articolul indică o cerere instituțională slabă pentru Bitcoin în 2026, sugerată de doi indicatori: Coinbase Premium Index (diferența de preț BTC între Coinbase și Binance) a rămas în mare parte negativ în 2026, ceea ce este interpretat ca apetit redus al cumpărătorilor instituționali din SUA sau presiune mai mare la vânzare pe Coinbase. ETF-urile spot pe Bitcoin din SUA au înregistrat, din mai, ieșiri nete de 4,68 miliarde dolari (aprox. 21,5 miliarde lei), potrivit datelor SoSoValue , semn al unei cereri mai slabe din partea investitorilor profesioniști și a altor cumpărători de ETF-uri. Analistul on-chain Darkfost (asociat CryptoQuant) descrie comportamentul acestor investitori ca fiind dominat de managementul riscului și de nevoia de „confirmare” înainte de a crește expunerea, nu de încercarea de a prinde un minim de piață. Ce urmărește piața mai departe În trecut, mai mulți analiști, inclusiv Alex Thorn (Galaxy Digital) și traderul cunoscut ca „Crypto Kid”, au indicat posibilitatea unei scăderi sub 30.000 de dolari în cazul unui șoc pe piața de acțiuni. În logica articolului, combinația dintre un posibil declin sever al burselor și semnalele de retragere a capitalului instituțional ar putea pune presiune suplimentară pe Bitcoin, cu zona 23.980–24.000 de dolari drept reper de risc în scenariul negativ. [...]

Bitcoin a revenit peste 64.000 de dolari , pe fondul unei combinații între detensionarea riscului geopolitic și poziționarea încă optimistă din piața derivatelor cripto, potrivit Profit . Mișcarea este urmărită îndeaproape de traderi deoarece leagă evoluția prețului de două variabile cu impact rapid: negocierile SUA–Iran și apetitul pentru risc reflectat în opțiuni și alte instrumente derivate. Duminică, cea mai mare criptomonedă s-a tranzacționat în creștere cu 1,05%, la 64.070,6 dolari (aprox. 292.900 lei), la ora 04:25 ET (11:25, ora României), după scăderea din săptămâna anterioară. Geopolitica rămâne un factor de volatilitate Redresarea a venit în contextul în care investitorii au monitorizat negocierile dintre SUA și Iran, desfășurate în Elveția, discuții care ar urmări un armistițiu permanent după memorandumul de înțelegere de săptămâna trecută dintre cele două țări. Pentru cotațiile activelor riscante, inclusiv cripto, orice semnal de reducere a tensiunilor poate susține reveniri rapide, însă direcția rămâne sensibilă la știri. În paralel, atenția piețelor rămâne pe evoluțiile din jurul Strâmtorii Hormuz , după ce Iranul și-a reînnoit amenințările de a închide această rută de transport maritim, chiar dacă a trimis negociatori în Elveția. Ce urmăresc traderii în piața cripto Pe lângă componenta geopolitică, articolul indică și „semnele unei poziționări optimiste continue” în piețele derivatelor cripto, un segment care poate amplifica mișcările de preț pe termen scurt. Datele de piață citate în material sunt atribuite Investing.com. [...]

Bitcoin s-a desprins de evoluția Nasdaq, iar combinația dintre dolar puternic și randamente ridicate la titlurile SUA reaprinde scenariul unui retest la 60.000 de dolari (aprox. 276.000 lei) , potrivit Cointelegraph . Mișcarea vine după ce BTC a corectat cu 7% și nu a reușit să recucerească nivelul de 67.200 de dolari, declanșând lichidări de circa 330 milioane de dolari (aprox. 1,52 miliarde lei) pe poziții „long” cu levier. În mod neobișnuit, scăderea Bitcoin a avut loc în timp ce Nasdaq 100 a rămas puternic, tranzacționând la aproximativ 1% sub maximul istoric. Pentru piață, decuplarea sugerează o schimbare de fluxuri de capital: interesul se mută către sectorul inteligenței artificiale, în timp ce activele fără randament (precum Bitcoin și aurul) resimt presiunea unui dolar mai puternic și a dobânzilor ridicate. De ce apasă macroeconomia pe Bitcoin Cointelegraph leagă presiunea din crypto de întărirea dolarului american și de nivelul ridicat al randamentelor la titlurile de stat. Randamentul pe 5 ani al SUA este indicat la 4,21%, un nivel care menține atractive instrumentele cu venit fix și, implicit, reduce apetitul pentru active care nu generează dobândă. În același timp, aurul a scăzut cu 3,3%, un semnal că presiunea nu este specifică doar criptomonedelor, ci afectează mai larg zona activelor „non-yielding” (fără randament). Un alt element de context este discursul președintelui Rezervei Federale (Fed), Kevin Warsh, care a insistat asupra „stabilității prețurilor”, alimentând percepția că mandatul Fed va urmări mai strict inflația, potrivit CNBC . Levierul se retrage, iar „narațiunea AI” atrage capital Datele privind finanțarea la contractele perpetue (un tip de derivat crypto fără scadență) arată că cererea pentru poziții „long” cu levier pe Bitcoin s-a estompat după 4 iunie, pe fondul unei scăderi rapide de la 73.700 de dolari la 61.300 de dolari în trei zile, conform datelor Laevitas . În paralel, Cointelegraph notează că interesul investitorilor s-a intensificat în zona AI, pe fondul unor evaluări și mișcări puternice în acțiuni. În acest context, publicația menționează și un impuls de piață venit dintr-un memorandum de înțelegere între președintele SUA, Donald Trump, și președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, care a contribuit la scăderea petrolului la 74 de dolari, minimul ultimelor 15 săptămâni, reducând temerile legate de inflație. 60.000 de dolari rămâne un nivel „în joc”, dar cererea instituțională poate schimba direcția Cointelegraph spune că un retest al pragului de 60.000 de dolari nu ar trebui exclus, atât timp cât sectorul AI rămâne în centrul atenției, cu investiții mari și potențiale listări noi. Totuși, direcția prețului ar putea fi decisă de cererea instituțională: ETF-urile spot pe Bitcoin listate în SUA au acumulat peste 102 miliarde de dolari (aprox. 469 miliarde lei) în active, iar instituții financiare majore au lansat oferte de investiții în Bitcoin pentru clienți, inclusiv Morgan Stanley , Bank of America și Goldman Sachs. Pe partea de sentiment, Cointelegraph citează o postare a lui Joe Carlasare, care susține că starea de spirit a traderilor este mai slabă decât în perioada colapsului FTX; referința este la o postare de pe X . În ansamblu, mesajul este că, pe termen scurt, combinația dintre dolarul puternic, randamentele ridicate și reorientarea capitalului către AI poate menține presiunea pe BTC, în timp ce pe termen mediu rămâne relevantă întrebarea dacă fluxurile instituționale pot contrabalansa această dinamică. [...]