Știri
Știri din categoria Diverse

Ineficiența companiilor de stat din transporturi produce pierderi și costuri „enorme”, susține Cătălin Drulă, ministrul propus de USR la Transporturi în guvernul Siegfried Mureșan, care a primit aviz negativ la audierile din Parlament, potrivit Digi24.
Drulă a declarat că audierea miniștrilor ar trebui să fie „o dezbatere reală”, în care să se vadă profilul candidatului, și a spus că prioritatea sa ar fi ca ministerul să ofere „servicii bune pentru cetățean la un preț corect”.
În sprijinul criticilor privind performanța companiilor din subordine, el a invocat exemple de productivitate și pierderi: Metrorex ar avea „de trei ori mai puțini călători per angajat” decât un metrou comparabil din Europa (a dat exemplul Madridului), iar CFR Călători ar funcționa într-un regim de subvenții pentru fiecare tren care circulă pe rețea, în contextul obligațiilor de serviciu public. În același registru, Drulă a menționat pierderi de „500” și „300 de milioane” (fără a detalia în material moneda sau perioada pentru aceste valori).
Pentru TAROM, Drulă a afirmat că operatorul a înregistrat o pierdere pe primele patru luni ale anului „egală cu ultima tranșă de ajutor de stat”, indicând o valoare de „65 de milioane, aproximativ, pe ianuarie-aprilie”, în perioada în care, potrivit declarației sale, la Transporturi era „ministrul PSD”.
Drulă a acuzat că „costuri enorme se duc în aparate de partid” și a vorbit despre „oligarhii care au capturat aceste companii”. În același timp, a criticat modul în care sunt folosite regulile de guvernanță corporativă (mandate de patru ani), despre care a spus că îi fac pe unii manageri „inamovibili”.
El a dat ca exemplu un litigiu legat de CNAIR, afirmând că reprezentanții companiei ar fi dat în judecată pe ministrul Miruță, pe fondul selecției pentru viitorul Consiliu de Administrație, și a menționat că dosarul se află la Curtea de Apel București.
În concluzie, Drulă a susținut că România a ajuns „într-o situație nefirească, în care porți întregi din statul român sunt capturate”, adăugând că acest lucru s-ar vedea și în transporturi, iar „datoria” unui politician într-o astfel de funcție ar fi „să recupereze acest stat” și să îl facă să funcționeze „în interesul cetățeanului”.
Recomandate

USR și PNL își lasă deschisă opțiunea unei sesizări la CCR, dar decizia e amânată până după deznodământul din Parlament privind Guvernul Mureșan, potrivit Digi24 . Radu Miruță , propus ministru al Apărării, a transmis că un astfel de pas ar urma să fie discutat în conducerile celor două partide, pe fondul amenințării PNL că va apela la Curtea Constituțională dacă președintele Nicușor Dan nu declanșează alegeri anticipate . Miza este una de reglementare și procedură constituțională: liberalii spun că sunt pregătiți să sesizeze CCR dacă Guvernul condus de Siegfried Mureșan este respins în Parlament, iar președintele nu convoacă anticipate. În acest scenariu, conflictul s-ar muta din zona negocierilor politice în cea a interpretării Constituției. Miruță a indicat că, în acest moment, accentul este pus pe etapa audierilor și pe procesul de validare politică a cabinetului, nu pe escaladarea disputei. În același timp, el a susținut că „oamenii s-au săturat de gălăgia asta politică” și a legat performanța electorală de activitatea la guvernare, afirmând că USR ar urma să primească voturi „proporțional cu cât a muncit și a demonstrat în acest guvern”. Ce spune Miruță despre anticipate și calculele partidelor În declarațiile sale, Miruță a descris anticipatele ca pe un instrument folosit în funcție de interesul politic al fiecărui partid. El a dat exemplul PSD, despre care a afirmat că, dacă ar sta „foarte bine în sondaje”, ar împinge spre alegeri anticipate, în timp ce acum ar fi la „înjumătatea voturilor” obținute cu doi ani în urmă, „pe datele noastre” (fără alte detalii în material despre aceste date). Totodată, Miruță a spus că, dacă partidele nu mai găsesc o soluție politică printr-un „compromis necompromițător”, varianta ar fi întoarcerea „în fața oamenilor”. El a punctat însă că decizia de a ajunge la anticipate depinde de președinte, în ipoteza în care „al doilea guvern” ar pica în Parlament. Poziția PNL: sesizare la CCR dacă nu sunt convocate anticipate Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a declarat că partidul este pregătit să depună o sesizare la CCR în scenariul în care Guvernul Mureșan este respins, iar președintele Nicușor Dan nu convoacă alegeri anticipate. Muraru a argumentat că, atunci când Parlamentul nu mai poate da României un guvern, soluția democratică este „întoarcerea la popor”, nu căutarea „la nesfârșit” a unor formule politice. În lipsa unei decizii anunțate oficial de USR-PNL privind sesizarea CCR, următorul reper rămâne votul din Parlament și reacția președintelui în cazul unui nou eșec de învestire. [...]

USR recunoaște că nu are încă majoritatea de 233 de voturi pentru învestirea Cabinetului Siegfried Mureșan , iar până la votul programat miercuri „se poate întâmpla orice”, într-un context în care formațiunea leagă miza politică de urgențe bugetare și de o evaluare iminentă a unei agenții de rating, potrivit Stirile Pro TV . Declarațiile au fost făcute luni, la Parlament, de liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș , înainte de audierea miniștrilor propuși în cabinetul Mureșan. Acesta a susținut că audierile ar putea convinge parlamentari să voteze guvernul, pe fondul nevoii de a pune capăt unei crize politice prelungite. Miza invocată de USR: rectificarea bugetară, reforme și rating Șipoș a enumerat câteva argumente pe care USR spune că le folosește pentru a strânge sprijinul necesar în Parlament: necesitatea unei rectificări bugetare; continuarea reformelor statului „pentru a reduce cheltuielile”; apropierea unei evaluări din partea unei agenții de rating. În același timp, liderul senatorilor USR a afirmat că miniștrii propuși ar trebui să convingă că există soluții nu doar pentru ieșirea din criza politică, ci și din criza economică. Negocieri până la vot și scenariul eșecului Șipoș a spus explicit că, „astăzi”, USR nu are cele 233 de voturi necesare, dar consideră că „încă mai este timp” pentru a le obține până miercuri, când este programat votul de învestitură. El a mai precizat că speră ca premierul desemnat să aibă o întâlnire cu social-democrații și a reluat ideea că, până la momentul votului, rezultatul rămâne deschis. În declarațiile citate de publicație, Șipoș a indicat și o consecință politică în cazul în care Cabinetul Mureșan nu trece: ar urma să continue guvernarea actuală, menționând Guvernul Bolojan ca variantă rămasă în funcțiune. [...]

Kremlinul transmite un semnal de „dezgheț” diplomatic, dar fără concesii , după prima întâlnire directă, de la începutul războiului din Ucraina, dintre ministrul rus de externe Serghei Lavrov și omologul său german, Johann Wadephul, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a calificat drept pozitiv „simplul fapt” că întâlnirea a avut loc, în marja sesiunii Adunării Generale a ONU de la New York. În același timp, el a precizat că organizarea discuției nu înseamnă că Berlinul și-a schimbat poziția față de Moscova. Peskov a făcut trimitere la declarațiile lui Lavrov după reuniune, potrivit cărora ministrul rus „nu a auzit nimic nou”. Totuși, Kremlinul insistă că „dialogul este mai bun decât lipsa comunicării”. Întâlnirea Lavrov–Wadephul a avut loc sâmbătă, în fața presei cei doi strângându-și mâinile înaintea unei întrevederi cu ușile închise. Discuția a durat puțin peste 20 de minute și nu a fost urmată de declarații pentru presă. În plan politic, contactul vine pe fondul unei escaladări verbale recente: Lavrov a acuzat Germania, cu trei săptămâni înainte, că ar fi declanșat un „război adevărat” împotriva Rusiei, în contextul reacției Berlinului la presupusa implicare a Moscovei într-un incident cu dronă pe aeroportul din Leipzig. De cealaltă parte, Johann Wadephul a cerut public Rusiei să revină la negocieri pentru încheierea războiului din Ucraina, într-o intervenție la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU, după întâlnirea cu Lavrov. Ultima întrevedere a șefului diplomației ruse cu un omolog german avusese loc pe 18 ianuarie 2022, la Moscova, cu Annalena Baerbock, cu mai mult de o lună înainte de declanșarea campaniei militare ruse în Ucraina. [...]

Iranul încearcă să taie din fașă o escaladare diplomatică după incidentul de la baza RAF Fairford , respingând public orice legătură cu arestările făcute în zonă, potrivit Digi24 . Ambasada Iranului la Londra a transmis, într-o declarație publicată pe X, că „respinge categoric și condamnă cu fermitate” încercările de a asocia Teheranul cu cazul celor cinci cetățeni britanici arestați în weekend în apropierea bazei aeriene britanice. Reprezentanța diplomatică a susținut că astfel de speculații ar alimenta „propaganda iranofobă” în Marea Britanie. În același timp, poliția britanică nu a stabilit nicio legătură între Iran și arestări, iar ancheta este derulată de Unitatea de Combatere a Terorismului . Potrivit informațiilor prezentate, anchetatorii nu au stabilit încă dacă incidentul ar fi fost susținut de un stat, fiind luate în calcul piste care includ o posibilă legătură cu Iranul, Rusia sau grupuri militante nesusținute de state. Ce se știe despre incident și măsurile luate Luni, poliția avea în custodie cinci bărbați și examina obiecte suspectate a fi explozivi, găsite în apropierea bazei aeriene operate de SUA în Anglia. Cei cinci au fost reținuți inițial sub suspiciunea unor infracțiuni legate de materiale explozibile, iar ulterior au fost arestați și sub suspiciunea de pregătire a unui act de terorism. Autoritățile au precizat că suspecții sunt cetățeni britanici din Londra, cu vârste între 20 și 30 de ani, iar numele lor nu au fost făcute publice. Ei pot fi ținuți în arest preventiv până la 14 zile, după care trebuie fie puși sub acuzare, fie eliberați. Duminică, locuitorii din 85 de locuințe din satul Whelford, aflat în apropierea bazei, au fost evacuați. Experți militari în dezamorsarea bombelor au folosit un robot pentru a examina trei autoutilitare albe, iar până luni dimineață sătenii nu se puteau întoarce acasă, iar autoutilitarele nu fuseseră încă îndepărtate. De ce contează: presiune pe relația Londra–Teheran, înainte de concluziile anchetei Reacția ambasadei indică o miză de politică externă: evitarea ca o investigație antiteroristă aflată în desfășurare să fie interpretată prematur ca un incident „comandat din străinătate”, cu potențial de a tensiona suplimentar relațiile dintre Marea Britanie și Iran. Contextul este amplificat de rolul bazei RAF Fairford, descrisă ca găzduind bombardiere americane care efectuează misiuni împotriva Iranului, și de faptul că baza a fost ținta unor proteste ale activiștilor anti-război. În acest stadiu, ancheta nu a stabilit o legătură cu Iranul, iar concluziile depind de rezultatele investigației aflate în curs. [...]

Romgaz respinge ideea unor presiuni politice în decizii comerciale , susținând că eventualele achiziții sau vânzări de gaze – inclusiv gaze naturale lichefiate (LNG) – se fac exclusiv pe criterii economice și prin mecanismele de guvernanță corporativă ale companiei, potrivit Digi24 . Reacția vine pe fondul unor informații apărute în spațiul public despre posibile achiziții de LNG și al discuțiilor generate de un articol din Wall Street Journal . Într-un comunicat, Romgaz afirmă că „niciun oficial al statului român nu a exercitat presiuni” asupra conducerii pentru încheierea vreunui contract de cumpărare sau vânzare de gaze, „indiferent de sursă”. Ce mize are mesajul Romgaz: guvernanță și obligații de companie listată Compania subliniază că este listată pe piața de capital și că funcționează în cadrul legal aplicabil societăților listate, inclusiv regulile de guvernanță corporativă. Romgaz precizează că faptul că statul român este acționar majoritar „nu înlătură și nu modifică” obligația de a respecta: mecanismele corporative de decizie; drepturile tuturor acționarilor; obligațiile de informare specifice unei companii listate. În același mesaj, Romgaz arată că analiza oportunităților comerciale și eventualele decizii de achiziție aparțin „exclusiv” mecanismelor interne de decizie și sunt fundamentate pe criterii de fezabilitate economică, comercială și strategică, în funcție de condițiile de piață, riscuri, necesitățile companiei și obiectivele de dezvoltare. Ce urmează: analiză de piață și raportare „transparentă”, dacă va fi cazul Romgaz mai transmite că va continua să analizeze oportunitățile din piața gazelor naturale, inclusiv LNG, „exclusiv” în interesul companiei și pe criteriile economice, comerciale și strategice relevante. Totodată, compania afirmă că orice informație care intră sub incidența obligațiilor legale de raportare pentru o societate listată va fi comunicată „transparent”, prin canalele oficiale și în condițiile prevăzute de legislație. Contextul care a declanșat reacția publică În materialul Digi24 este menționat că informații difuzate de Wall Street Journal – care ar fi fost corelate în spațiul public cu o întâlnire la care ar fi participat liderul PSD Sorin Grindeanu și ministrul Energiei de la acel moment, Bogdan Ivan, alături de ambasadoarea SUA în Grecia – au alimentat discuții legate de proiecte energetice precum Coridorul Vertical de Gaze. Digi24 notează și că Sorin Grindeanu a declarat pentru Cotidianul că discuțiile cu ambasadoarea SUA în Grecia au vizat aspecte legate de coridorul vertical de gaze, descris ca rută energetică strategică în care România ar putea avea un rol de tranzit. [...]

Un grup de cercetători și lideri din industria AI cere guvernelor reguli și mecanisme de control înainte ca automatizarea cercetării să accelereze brusc dezvoltarea inteligenței artificiale , potrivit Digi24 . Miza, susțin autorii, este riscul ca progresul să devină prea rapid pentru a mai fi gestionat prin instrumentele actuale de supraveghere și reglementare. Raportul este semnat, între alții, de Geoffrey Hinton (laureat al Premiului Nobel) și Yoshua Bengio, descriși drept „nașii” inteligenței artificiale moderne, și include autori din zona companiilor Anthropic și OpenAI. Materialul este relatat de The Guardian, conform articolului. Ce înseamnă „explozia inteligenței” și de ce devine o problemă de politici publice Autorii definesc „explozia inteligenței” ca o accelerare spectaculoasă a progresului în AI, determinată chiar de AI, care ar comprima progrese ce ar dura în mod normal ani în luni sau chiar mai puțin. Un punct central al îngrijorărilor este „autoperfecționarea recursivă” – ideea că sistemele AI ar putea ajunge să se îmbunătățească singure, reducând dependența de intervenția umană. În raport se afirmă că, odată ce sistemele AI ating un nivel comparabil cu cel al experților în cercetare și dezvoltare (R&D) în AI, un singur dezvoltator ar putea coordona o forță de muncă echivalentă cu „milioane” de cercetători umani de top. „O explozie a inteligenței ar putea fi cea mai importantă evoluție tehnologică din istoria umanității, comprimând ani de progres în luni sau chiar mai puțin, amenințând controlul uman asupra sistemelor de AI și erodând grav mecanismele de control al puterii în cadrul și între state, companii și ramuri ale guvernului”, se arată în document. Autorii avertizează că, odată declanșat un astfel de proces, „fereastra de oportunitate” pentru intervenție s-ar putea închide rapid. Ce măsuri cer autorii: transparență, limitarea ritmului și „planuri de urgență” Raportul recomandă guvernelor trei priorități de politică publică: solicitarea unor rapoarte transparente despre progresele din cercetarea și dezvoltarea AI, inclusiv prin integrarea unor auditori independenți în companii; identificarea unor modalități de a limita dezvoltarea accelerată a AI; pregătirea pentru adaptarea la o posibilă „explozie a inteligenței”. Într-o listă mai amplă de opțiuni, autorii includ și colaborarea cu centrele de date pentru a permite suspendarea unor proiecte de R&D, izolarea completă a sistemelor automatizate de R&D pentru a preveni „scăparea” de sub controlul uman și elaborarea unor „planuri de intervenție în situații de urgență” pentru scenarii diferite. Context din industrie: cât de mult folosesc deja companiile AI pentru a-și scrie propriul cod Textul notează că Anthropic afirmă că AI generează acum 80% din propriul cod, iar OpenAI folosește agenți AI autonomi în activități precum antrenarea de noi modele. Totodată, ambele companii au acceptat ca modelele lor să fie evaluate de evaluatori independenți, pe fondul avertismentelor că dezvoltarea AI se apropie de un punct critic din perspectiva siguranței. Riscuri și limite recunoscute în raport Autorii susțin că o dezvoltare extrem de rapidă ar putea aduce descoperiri medicale și progrese tehnologice, dar ar veni și cu riscuri, între care: apariția mai rapidă a amenințărilor biologice și cibernetice decât capacitatea de contracarare; pierderea controlului asupra sistemelor, pe măsură ce oamenii se implică mai puțin în R&D; folosirea unui avantaj modest în domenii precum spațiul cibernetic pentru a obține un avantaj decisiv între state. Raportul recunoaște însă că efectele sunt „incerte”. De exemplu, implementarea descoperirilor ar putea fi încetinită de constrângeri precum lanțurile de aprovizionare sau reglementările, iar AI ar putea accelera și măsurile de reducere a riscurilor. În plus, autorii estimează că proiecte de R&D care ar dura luni în cazul oamenilor ar putea fi complet automatizate de AI până în 2028, deși menționează că sporurile de productivitate nu ar fi atins încă pragul necesar pentru declanșarea unei „explozii a inteligenței”, chiar dacă sistemele mai noi „se apropie probabil” de acest prag. [...]