Știri
Știri din categoria Diverse
Romgaz respinge ideea unor presiuni politice în decizii comerciale, susținând că eventualele achiziții sau vânzări de gaze – inclusiv gaze naturale lichefiate (LNG) – se fac exclusiv pe criterii economice și prin mecanismele de guvernanță corporativă ale companiei, potrivit Digi24.
Reacția vine pe fondul unor informații apărute în spațiul public despre posibile achiziții de LNG și al discuțiilor generate de un articol din Wall Street Journal. Într-un comunicat, Romgaz afirmă că „niciun oficial al statului român nu a exercitat presiuni” asupra conducerii pentru încheierea vreunui contract de cumpărare sau vânzare de gaze, „indiferent de sursă”.
Compania subliniază că este listată pe piața de capital și că funcționează în cadrul legal aplicabil societăților listate, inclusiv regulile de guvernanță corporativă. Romgaz precizează că faptul că statul român este acționar majoritar „nu înlătură și nu modifică” obligația de a respecta:
În același mesaj, Romgaz arată că analiza oportunităților comerciale și eventualele decizii de achiziție aparțin „exclusiv” mecanismelor interne de decizie și sunt fundamentate pe criterii de fezabilitate economică, comercială și strategică, în funcție de condițiile de piață, riscuri, necesitățile companiei și obiectivele de dezvoltare.
Romgaz mai transmite că va continua să analizeze oportunitățile din piața gazelor naturale, inclusiv LNG, „exclusiv” în interesul companiei și pe criteriile economice, comerciale și strategice relevante.
Totodată, compania afirmă că orice informație care intră sub incidența obligațiilor legale de raportare pentru o societate listată va fi comunicată „transparent”, prin canalele oficiale și în condițiile prevăzute de legislație.
În materialul Digi24 este menționat că informații difuzate de Wall Street Journal – care ar fi fost corelate în spațiul public cu o întâlnire la care ar fi participat liderul PSD Sorin Grindeanu și ministrul Energiei de la acel moment, Bogdan Ivan, alături de ambasadoarea SUA în Grecia – au alimentat discuții legate de proiecte energetice precum Coridorul Vertical de Gaze.
Digi24 notează și că Sorin Grindeanu a declarat pentru Cotidianul că discuțiile cu ambasadoarea SUA în Grecia au vizat aspecte legate de coridorul vertical de gaze, descris ca rută energetică strategică în care România ar putea avea un rol de tranzit.
Recomandate
Guvernul Greciei respinge orice insinuare de presiune externă asupra sa , după relatarea despre o presupusă discuție tensionată la Atena în care ar fi fost invocată „prăbușirea” unui guvern, potrivit Digi24 . Mesajul Atenei vizează direct riscul de escaladare diplomatică și de contaminare politică regională, pe fondul reacțiilor apărute și la București. Purtătorul de cuvânt al Executivului elen, Pavlos Marinakis, a declarat că „nu s-a pus niciodată problema unei amenințări la adresa Guvernului grec” și că un asemenea lucru „nu ar fi tolerat niciodată”, întrebat despre articolul Wall Street Journal referitor la ambasadoarea SUA la Atena, Kimberly Guilfoyle . Declarațiile sunt atribuite de Digi24 publicației sky.gr, citată de News.ro. Ce a relatat Wall Street Journal și ce contestă partea americană Potrivit Wall Street Journal, la o cină organizată în martie la Atena, la care au participat oficiali greci și americani, Kimberly Guilfoyle ar fi intrat într-o dispută cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou, în fața celorlalți invitați. Publicația americană a scris că, făcând referire la „prăbușirea iminentă a guvernului român”, diplomata ar fi spus: „Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici”, conform unor persoane citate de WSJ. În același material, avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea acestui schimb de replici, notează Digi24. Atena: relația cu SUA rămâne „mai strânsă și mai stabilă ca niciodată” Marinakis a insistat că relația dintre Grecia și Statele Unite este, în prezent, „mai strânsă și mai stabilă ca niciodată”, descriind-o drept una strategică, bazată pe respect reciproc și valori comune. În plan energetic, purtătorul de cuvânt a spus că Grecia este un partener strategic al SUA și că există „numeroase exemple” în acest sens, fără a detalia. Efect de propagare: ecouri politice și la București Digi24 notează că informația publicată de Wall Street Journal a generat reacții politice și dispute la București, fiind corelată cu întâlnirea pe care liderul PSD Sorin Grindeanu și fostul ministru al energiei Bogdan Ivan ar fi avut-o cu diplomatul american, în contextul promovării „Coridorului Vertical de Gaze”. Ce urmează nu reiese din informațiile publicate: articolul consemnează, deocamdată, poziția oficială a guvernului grec, fără indicii despre demersuri diplomatice formale sau clarificări suplimentare din partea SUA. [...]
Siegfried Mureșan avertizează că o eventuală revenire a lui Sorin Grindeanu la Palatul Victoria ar reaprinde tensiunea politică și riscul de proteste , într-un moment în care România are nevoie de stabilitate pentru a trece de votul de învestitură și pentru a evita prelungirea incertitudinii guvernamentale, potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL, desemnat premier, a comentat scenariul în care actualul său executiv nu ar obține voturile necesare în Parlament, iar președintele ar nominaliza un alt candidat. În acest context, Mureșan a spus că nu și-ar dori ca „premierul OUG 13” să revină la conducerea Guvernului, referindu-se la Sorin Grindeanu. „Eu nu aș dori ca premierul OUG 13 să revină la Palatul Victoria. Ar însemna că noi, din nou, să ieșim în stradă”, a declarat Siegfried Mureșan. De ce contează: stabilitatea guvernamentală, sub presiunea unui vot incert Mesajul lui Mureșan introduce explicit în ecuația negocierilor politice riscul de escaladare socială, pe fondul unui posibil eșec la învestire. În termeni practici, o astfel de evoluție ar prelungi perioada de interimat și ar complica funcționarea executivului, într-un moment în care majoritățile parlamentare sunt decisive. În relatarea HotNews, care preia declarațiile din interviul acordat Digi24, Mureșan a nuanțat că desemnarea unui premier rămâne „decizia președintelui României”, în cazul în care săptămâna aceasta nu există un vot pozitiv pentru guvernul propus. Contextul imediat: calendarul din Parlament și aritmetica voturilor Potrivit HotNews, audierile miniștrilor propuși pentru guvernul Mureșan au început luni și urmează să se încheie marți seară, iar votul de învestitură este programat miercuri. Aceeași sursă arată că Mureșan a vorbit despre sprijinul pe care îl are în acest moment și despre ținta necesară pentru trecerea guvernului: a indicat existența a „170 de voturi” din partea PNL, USR și UDMR, plus discuții cu grupul minorităților; pentru învestire ar fi necesare cel puțin 233 de voturi în plen. Dacă guvernul nu trece, Mureșan a menționat, potrivit HotNews, și scenariul alegerilor anticipate, despre care a spus că președintele „ar trebui să nu excludă” varianta, deși nu este opțiunea sa preferată. [...]
MAE încearcă să limiteze riscul de „canale paralele” în relația cu SUA , după ce ministrul de Externe, Oana Țoiu, a spus că vizita la București a ambasadoarei SUA în Grecia a avut loc la un eveniment de afaceri și „în afara unui mandat de reprezentare” față de instituțiile române, potrivit Stirile Pro TV . Declarația vine pe fondul dezvăluirilor Wall Street Journal privind afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia și al întrebărilor despre o întâlnire a unui diplomat acreditat într-o altă țară cu lideri politici din România, despre care s-ar fi discutat „probabil” subiecte legate de România, conform News.ro, citat de publicație. Ce spune MAE despre mandatul de reprezentare Într-o conferință de presă, Țoiu a susținut că mandatul de reprezentare oficială a pozițiilor Statelor Unite în relația cu instituțiile române este acordat ambasadorului SUA în România, Darryl Nirenberg, și a precizat că a discutat cu acesta în ultimele zile. „Mandatul de reprezentare al Statelor Unite ale Americii este acordat ambasadorului SUA în România, Darryl Nirenberg, sigur că am vorbit cu dumnealui în aceste zile.” Cum a fost încadrată vizita ambasadoarei SUA în Grecia la București Ministrul a afirmat că vizita ambasadoarei SUA în Grecia în România s-a desfășurat în cadrul unui eveniment al mediului de afaceri, descris ca fiind privat, nu public, și fără mandat de negociere sau relaționare cu instituțiile statului român. „A fost o vizită în cadrul unui format de eveniment al mediului de afaceri, deci practic în afara unui mandat de reprezentare, de negociere sau în relaţie cu instituţiile statului român.” Context politic: reacția PSD la acuzațiile privind căderea Guvernului Bolojan În același context, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a respins acuzațiile potrivit cărora demiterea Guvernului Bolojan, în luna mai, ar fi fost rezultatul unei înțelegeri cu americanii, calificându-le drept o tentativă de manipulare politică, notează articolul. De ce contează Prin delimitarea explicită între reprezentarea oficială și întâlnirile în formate private, MAE încearcă să reducă riscul ca discuții politice sensibile să fie interpretate drept negocieri sau poziții oficiale, într-un moment în care tema influenței externe în decizii guvernamentale este intens disputată în spațiul public. [...]
Un grup de cercetători și lideri din industria AI cere guvernelor reguli și mecanisme de control înainte ca automatizarea cercetării să accelereze brusc dezvoltarea inteligenței artificiale , potrivit Digi24 . Miza, susțin autorii, este riscul ca progresul să devină prea rapid pentru a mai fi gestionat prin instrumentele actuale de supraveghere și reglementare. Raportul este semnat, între alții, de Geoffrey Hinton (laureat al Premiului Nobel) și Yoshua Bengio, descriși drept „nașii” inteligenței artificiale moderne, și include autori din zona companiilor Anthropic și OpenAI. Materialul este relatat de The Guardian, conform articolului. Ce înseamnă „explozia inteligenței” și de ce devine o problemă de politici publice Autorii definesc „explozia inteligenței” ca o accelerare spectaculoasă a progresului în AI, determinată chiar de AI, care ar comprima progrese ce ar dura în mod normal ani în luni sau chiar mai puțin. Un punct central al îngrijorărilor este „autoperfecționarea recursivă” – ideea că sistemele AI ar putea ajunge să se îmbunătățească singure, reducând dependența de intervenția umană. În raport se afirmă că, odată ce sistemele AI ating un nivel comparabil cu cel al experților în cercetare și dezvoltare (R&D) în AI, un singur dezvoltator ar putea coordona o forță de muncă echivalentă cu „milioane” de cercetători umani de top. „O explozie a inteligenței ar putea fi cea mai importantă evoluție tehnologică din istoria umanității, comprimând ani de progres în luni sau chiar mai puțin, amenințând controlul uman asupra sistemelor de AI și erodând grav mecanismele de control al puterii în cadrul și între state, companii și ramuri ale guvernului”, se arată în document. Autorii avertizează că, odată declanșat un astfel de proces, „fereastra de oportunitate” pentru intervenție s-ar putea închide rapid. Ce măsuri cer autorii: transparență, limitarea ritmului și „planuri de urgență” Raportul recomandă guvernelor trei priorități de politică publică: solicitarea unor rapoarte transparente despre progresele din cercetarea și dezvoltarea AI, inclusiv prin integrarea unor auditori independenți în companii; identificarea unor modalități de a limita dezvoltarea accelerată a AI; pregătirea pentru adaptarea la o posibilă „explozie a inteligenței”. Într-o listă mai amplă de opțiuni, autorii includ și colaborarea cu centrele de date pentru a permite suspendarea unor proiecte de R&D, izolarea completă a sistemelor automatizate de R&D pentru a preveni „scăparea” de sub controlul uman și elaborarea unor „planuri de intervenție în situații de urgență” pentru scenarii diferite. Context din industrie: cât de mult folosesc deja companiile AI pentru a-și scrie propriul cod Textul notează că Anthropic afirmă că AI generează acum 80% din propriul cod, iar OpenAI folosește agenți AI autonomi în activități precum antrenarea de noi modele. Totodată, ambele companii au acceptat ca modelele lor să fie evaluate de evaluatori independenți, pe fondul avertismentelor că dezvoltarea AI se apropie de un punct critic din perspectiva siguranței. Riscuri și limite recunoscute în raport Autorii susțin că o dezvoltare extrem de rapidă ar putea aduce descoperiri medicale și progrese tehnologice, dar ar veni și cu riscuri, între care: apariția mai rapidă a amenințărilor biologice și cibernetice decât capacitatea de contracarare; pierderea controlului asupra sistemelor, pe măsură ce oamenii se implică mai puțin în R&D; folosirea unui avantaj modest în domenii precum spațiul cibernetic pentru a obține un avantaj decisiv între state. Raportul recunoaște însă că efectele sunt „incerte”. De exemplu, implementarea descoperirilor ar putea fi încetinită de constrângeri precum lanțurile de aprovizionare sau reglementările, iar AI ar putea accelera și măsurile de reducere a riscurilor. În plus, autorii estimează că proiecte de R&D care ar dura luni în cazul oamenilor ar putea fi complet automatizate de AI până în 2028, deși menționează că sporurile de productivitate nu ar fi atins încă pragul necesar pentru declanșarea unei „explozii a inteligenței”, chiar dacă sistemele mai noi „se apropie probabil” de acest prag. [...]
George Simion a reluat acuzațiile privind finanțarea și anularea prezidențialelor din 2024 , susținând că „milioane de euro” din bani publici ar fi fost folosiți pentru promovarea lui Călin Georgescu și că acest subiect nu este anchetat, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul în care Georgescu i-a mulțumit public lui Simion „pentru integritate”, mesaj pe care liderul AUR spune că nu l-a apreciat „în mod deosebit”. Într-o intervenție telefonică la Digi24, Simion a spus că a fost competitor la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024 și că a încheiat competiția pe locul patru, în timp ce Călin Georgescu ar fi terminat pe primul loc, iar Elena Lasconi pe locul doi. Liderul AUR a afirmat că alegerile au fost „anulate fără motive”, susținând că până în prezent nu ar fi fost prezentate motivele anulării. Întrebat dacă se dezice de Călin Georgescu, Simion a declarat că AUR îl susține „nu din motive legate de afirmații” făcute de acesta, ci pentru că „a câștigat alegerile atunci”. Acuzații privind banii din campanie și rolul PNL Simion a legat discuția despre „campania cu zero lei” de finanțarea promovării lui Georgescu, afirmând că cele mai mari sume cheltuite ar fi fost bani publici românești, „nu rusești”, și că ar fi fost plătiți de PNL. În acest context, el a susținut că ar trebui anchetată conducerea PNL, invocând și o „campanie de influenceri pe TikTok”. „Cele mai mari sume de bani care s-au cheltuit în acea campanie în direcția promovării domnului Călin Georgescu sunt bani publici românești, nu rusești, plătiți de PNL.” Totodată, Simion a spus că ar exista „facturi” și o „investigație” și a susținut că aceștia ar fi „singurii bani dovediți, probați, facturați”, fără a detalia în intervenție documentele la care se referă. Reacția la mulțumirea lui Georgescu și referirea la dosar Liderul AUR a comentat și mesajul transmis de Georgescu la ieșirea de la termenul de luni de la Curtea de Apel București , când fostul candidat l-a menționat explicit. Simion a spus că nu i-a plăcut „în mod deosebit” mulțumirea și a adăugat că el ar fi „singura figură politică” rămasă constantă pe tema anulării alegerilor. În același timp, Simion a pus sub semnul întrebării legătura dintre declarațiile publice și „obiectul cauzei” din dosar, invocând și prezumția de nevinovăție. Pentru mediul politic și instituțional, miza declarațiilor este presiunea publică pe tema finanțării campaniilor și a motivelor anulării alegerilor, subiecte care pot alimenta noi solicitări de clarificări și anchete, în condițiile în care Simion susține că explicațiile și investigațiile ar lipsi. [...]
Corupția a devenit principala vulnerabilitate internă percepută în Ucraina , înaintea atacurilor rusești, potrivit unui sondaj citat de Digi24 . Datele indică o presiune politică în creștere asupra administrației de la Kiev, într-un moment în care funcționarea statului și credibilitatea instituțiilor sunt critice pentru efortul de război. În sondaj, 50% dintre respondenți au spus că îi preocupă cel mai mult corupția, în timp ce 40% au indicat atacurile masive cu rachete și drone ale Rusiei. Alte răspunsuri menționate au fost „incompetența guvernului” (30%) și „situația de pe front” (21%), potrivit Kyiv Post. Un alt rezultat cu potențial impact direct asupra stabilității politice este atribuirea responsabilității: aproximativ 72% dintre ucraineni consideră că președintele Volodimir Zelenski poartă responsabilitatea politică personală pentru corupția din rândul asociaților săi, conform unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) și publicat pe 28 septembrie. Alți 25% spun că nu are o astfel de responsabilitate, iar 3% s-au declarat indeciși. Percepția publică: corupția „a crescut” de la invazia pe scară largă Sondajul mai arată că 72% dintre ucraineni cred că nivelul corupției a crescut de când Rusia a lansat invazia pe scară largă. Doar 6% afirmă că a scăzut, iar restul spun că a rămas neschimbat sau nu au o opinie. În ultimul an, guvernul Ucrainei a fost afectat de mai multe scandaluri majore de corupție, dezvăluite de agențiile anticorupție, în care au fost implicați aliați ai lui Zelenski, oficiali din Biroul Prezidențial și miniștri. Cea mai recentă anchetă menționată vizează Parchetul General: Biroul Național Anticorupție (NABU) a făcut percheziții la biroul fostului procuror general Ruslan Kravchenko și a pus sub acuzare un procuror de rang înalt, descris ca „confident” al acestuia, într-un dosar privind o presupusă rețea de protecție pentru centre de apeluri frauduloase. Context: cum s-au schimbat prioritățile în 2026 KIIS notează că nemulțumirea față de guvern legată de corupție și/sau incompetență a fost menționată puțin mai des decât războiul și factorii asociați acestuia. Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.002 adulți din toate regiunile Ucrainei, cu excepția zonelor aflate sub ocupație rusă, în perioada 12–21 septembrie. Datele sunt puse în context și prin comparații cu măsurători anterioare: în aprilie, un sondaj arăta că 54% considerau corupția o amenințare mai mare decât războiul (39%). La începutul acestui an, raportul era invers: 65% indicau războiul drept cea mai mare provocare, față de 29% care menționau corupția. Pentru conducerea de la Kiev, aceste rezultate sugerează că, dincolo de presiunea militară, costul politic al scandalurilor de corupție se acumulează și poate influența capacitatea guvernului de a menține sprijinul public în perioada următoare. [...]
