Știri
Știri din categoria Diverse
Un contact direct al Budapestei cu Moscova, în plină criză internă în Rusia, ridică semne de întrebare despre poziționarea Ungariei față de sancțiunile UE și riscurile de securitate asociate. Potrivit Libertatea, fostul ministru de externe ungar Péter Szijjártó l-a sunat pe omologul său rus Serghei Lavrov în iunie 2023, în timpul rebeliunii declanșate de Evgheni Prigojin, oferindu-și sprijinul „dacă va fi nevoie”.
Convorbirea a avut loc pe fondul speculațiilor că lideri ai Kremlinului ar putea părăsi Moscova în contextul crizei. Szijjártó a întrebat dacă Lavrov este în siguranță, iar ministrul rus i-a răspuns că situația este „sub controlul armatei” și a negat că el sau Vladimir Putin ar fi plecat din capitală.
În relatarea preluată de Libertatea din investigația portalului VSquare, oferta de ajutor a lui Szijjártó a fost întâmpinată cu ironie de Lavrov, care ar fi râs și ar fi replicat că „nu are nevoie de nimic”.
Dincolo de episodul telefonic, investigația citată susține că Szijjártó ar fi avut un rol în blocarea sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei și ar fi transmis informații confidențiale despre negocierile europene, inclusiv despre așa-numita „flotă fantomă” a Moscovei (rețea de nave folosite pentru a ocoli restricțiile).
Materialul mai menționează o conversație din 30 august 2024, în care Szijjártó ar fi dezvăluit detalii din cadrul Consiliului pentru Afaceri Externe al UE.
Apelul a fost plasat în timpul rebeliunii din iunie 2023 a liderului Wagner, Evgheni Prigojin, una dintre cele mai tensionate episoade interne pentru Rusia din ultimii ani. În acel moment au circulat informații și zvonuri despre posibile mutări ale conducerii ruse din Moscova, pe care Lavrov le-a respins în discuția cu oficialul ungar, conform sursei citate.
Recomandate
Rusia ridică miza diplomatică față de Londra, sugerând „consecințe” dacă arme britanice sunt folosite împotriva teritoriului rus , pe fondul informațiilor despre utilizarea de către Ucraina a unor drone de fabricație britanică, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat că Moscova ar putea considera Marea Britanie „participantă la războiul din Ucraina”, dacă va aprecia că interesele sau proprietățile sale sunt lezate, în contextul relatărilor privind folosirea de către Ucraina a armelor britanice. Într-o intervenție adresată jurnalistului Pavel Zarubin de la Vesti, Lavrov a spus că Rusia ar avea dreptul să riposteze. „Rusia va considera Britania drept participant la războiul din Ucraina, cu toate consecințele care decurg din aceasta.” În aceeași discuție, Lavrov a insistat să se folosească denumirea „Britania” în loc de „Marea Britanie”, corectându-l de două ori pe jurnalist. Digi24 amintește că, în ianuarie, șeful diplomației ruse a susținut public că Regatul Unit ar trebui numit „Britania”, argumentând că este „singurul exemplu de țară care se autointitulează «mare»”. De unde vine escaladarea: drone britanice și acuzații de implicare directă Potrivit materialului, reacția Moscovei vine după apariția unor informații conform cărora drone de fabricație britanică ar fi fost utilizate în atacuri ucrainene asupra Rusiei. Digi24 notează că RBC-Ukraine relatează acest context, iar declarațiile lui Lavrov sunt prezentate ca reacție la aceste informații. Lavrov a mers mai departe și a spus că Rusia ar putea interpreta drept „participare la război” o implicare directă a forțelor britanice de rachete în atacuri asupra teritoriului rus. „Avem, de asemenea, dreptul să considerăm această implicare directă, anunțată cu mândrie, a forțelor britanice de rachete în atacurile asupra Federației Ruse ca fiind o participare la război, cu toate consecințele care decurg din aceasta.” Ce spun britanicii și ce urmează În paralel, Ambasada Rusiei la Londra a amenințat Marea Britanie cu „consecințe”, după informațiile privind utilizarea dronelor britanice, mai arată articolul. De cealaltă parte, Ministerul Apărării din Marea Britanie a transmis că Londra nu intenționează să-și reducă sprijinul militar pentru Ucraina și că va continua să furnizeze arme și echipamente „necesare pentru a se apăra împotriva agresiunii ruse”. În lipsa unor detalii suplimentare despre măsuri concrete, mesajul Moscovei funcționează, deocamdată, ca avertisment politic: orice confirmare sau percepție a unei implicări britanice mai directe în lovituri asupra teritoriului rus ar putea alimenta o nouă rundă de tensiuni și reacții între Rusia și Regatul Unit. [...]
Rusia sancționează public plângerile despre penuria de combustibil , iar măsurile – arestări și amenzi – vin pe fondul unei crize de aprovizionare alimentate de opriri în rafinării, potrivit Digi24 . La Volgograd, pe 16 iulie, cinci locuitori au înregistrat un mesaj video către șeful Comitetului de Anchete al Rusiei, Alexandr Bastrîkin , în care au descris situația benzinei din oraș. Conform portalului V1.ru, aceștia au reclamat inclusiv că reprezentanți ai administrației ar alimenta folosind carduri de combustibil, în timp ce pentru restul populației ar exista restricții. Poliția a încadrat videoclipul drept „manifestare publică neautorizată” și i-a reținut pe participanți. Unul dintre cei implicați, avocatul Alexei Sevastyanov, a primit cinci zile de arest, sub pretextul opunerii de rezistență față de poliție. O altă participantă a fost amendată cu 10.000 de ruble, în baza articolului privind participarea la o acțiune de masă. Un caz similar este menționat la Perm: un localnic, Lev Samolovskikh, a fost amendat tot cu 10.000 de ruble după ce a încercat să organizeze un miting pentru a-și exprima public opinia despre lipsa combustibilului. El notificase administrația și scrisese despre intenție pe un canal de Telegram cu 44 de abonați, însă a fost sancționat printr-un proces-verbal administrativ pentru „agitație ilegală”. Contextul economic: rafinării scoase din funcțiune și restricții reintroduse Criza combustibilului din Rusia a început la începutul verii, după atacuri ale Forțelor Armate ale Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol. Conform unei analize S&P Global, cel puțin 26 de întreprinderi au fost scoase din funcțiune, iar șapte nu își reluaseră producția până la finalul lunii iulie; în august, alte patru rafinării și-au încetat activitatea. În acest context, capacitatea de rafinare a coborât, potrivit estimărilor EA Analytics, la cel mai scăzut nivel din mai 2002, respectiv 3,6 milioane de barili pe zi. La începutul lui august, nivelul a urcat la puțin peste 4 milioane de barili pe zi, dar rămâne cu 30% sub norma sezonieră, potrivit analiștilor Rystad. Ce urmează: risc de prelungire a crizei în toamnă Deși până la finalul lui iulie deficitul de benzină părea să se fi ameliorat, în august a apărut un al doilea val al crizei. Reuters notează că în cel puțin 10 regiuni au fost reintroduse restricții la stațiile de alimentare, iar combustibilul a început să se epuizeze inclusiv în regiunea Moscovei, ceea ce a determinat autoritățile să prioritizeze aprovizionarea capitalei. Potrivit surselor ziarului „Kommersant”, până la începutul lunii septembrie criza ar putea intra într-o nouă etapă, deoarece rafinăria din Novopolotsk (Belarus) – una dintre cele două surse de combustibil pentru piața rusă – ar urma să intre în reparații programate. În plus, și mai multe rafinării mari din Rusia ar urma să intre în revizii planificate, ceea ce poate menține presiunea pe aprovizionare și pe regimul de restricții. [...]
Rusia își acoperă tot mai mult costurile războiului din donații și taxe , după ce în 2026 au intrat în bugetul federal peste 383 de miliarde de ruble din contribuții „voluntare”, potrivit Digi24 , care citează cotidianul de afaceri Vedomosti, la rândul său citat de agenția DPA. Miza economică este că statul rus caută surse suplimentare de finanțare într-un context de deficit bugetar și cheltuieli militare în creștere. Suma colectată în 2026 depășește 383 de miliarde de ruble, echivalentul a 4,5 miliarde de dolari (aprox. 20,3 miliarde lei). Potrivit informațiilor citate, banii au fost virați până la mijlocul lunii august și sunt „mai mult decât dublu” față de totalul strâns în întregul an 2025. O parte importantă a contribuțiilor ar fi venit după un apel adresat liderilor de afaceri în luna martie. Aleksandr Șohin , șeful Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia, a declarat pentru Vedomosti că astfel de contribuții ar putea proveni nu doar de la mari corporații, ci și de la persoane fizice și fundații corporative sau familiale, iar marii donatori ar fi decis singuri cât să contribuie în funcție de situația lor financiară. Presiune pe buget și opțiuni de majorare a veniturilor Publicația notează că nu este clar cum vor fi cheltuiți banii, însă contextul este un buget federal cu „deficit mare”, pe fondul creșterii cheltuielilor pentru invazia la scară largă a Ucrainei, aflată în al cincilea an. În paralel, guvernul ar putea introduce „în lunile următoare” o taxă pe veniturile excepționale în sectorul financiar, pentru a strânge venituri suplimentare, potrivit relatării Vedomosti. În același timp, Vladimir Putin a majorat deja impozitul pe venit și taxa pe valoarea adăugată, pe măsură ce Kremlinul caută fonduri suplimentare pentru finanțarea războiului. Ce spune Kremlinul despre apelul către mediul de afaceri Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat informațiile apărute în martie potrivit cărora Putin ar fi cerut personal bani în timpul unei reuniuni a principalei asociații de afaceri din Rusia. Potrivit lui Peskov, inițiativa ar fi venit din partea unui om de afaceri, iar Putin ar fi salutat-o. [...]
Amenințarea Moscovei ridică riscul de escaladare pentru sprijinul militar britanic acordat Ucrainei , după ce Ambasada Rusiei la Londra a avertizat că implicarea Regatului Unit în furnizarea de drone folosite în atacuri pe teritoriul rus va avea „consecințe inevitabile”, relatează Libertatea . Mesajul ambasadei susține că Londra ar „opta în mod deliberat” pentru escaladarea conflictului, în timp ce declară public că își dorește pacea. În comunicat, diplomații ruși afirmă că Marea Britanie își asumă riscuri prin „implicarea tot mai profundă” în sprijinirea Ucrainei. „Acțiunile Londrei vor avea inevitabil consecințe pentru care va trebui să răspundă. Cu cât implicarea sa în conflict este mai profundă și cu cât sprijinul acordat mașinăriei teroriste de la Kiev este mai mare, cu atât prețul pe care îl va plăti va fi mai mare.” De ce contează: presiune politică și operațională pe lanțul de sprijin militar Avertismentul vine pe fondul relatărilor din presa internațională privind utilizarea tehnologiei militare britanice în atacuri ucrainene la distanță mare, inclusiv asupra unor ținte din interiorul Rusiei. În acest context, miza pentru Londra este dublă: menținerea sprijinului pentru Kiev, dar și gestionarea riscului de escaladare diplomatică și de securitate asociat cu transferul de capabilități militare. Ce se știe despre dronele Nyan folosite de Ucraina Potrivit presei britanice citate în material, The Times a relatat că Ucraina ar folosi de aproximativ șase luni drone de atac cu rază lungă fabricate în Regatul Unit. Printre acestea se află modelul Nyan, produs de BAE Systems , alături de un alt tip de dronă al cărui nume nu a fost făcut public. Conform informațiilor prezentate, drona Nyan: are propulsie cu reacție și anvergura aripilor de 2,9 metri; este lansată de pe o rampă portabilă și poate fi operată atât de pe uscat, cât și de pe nave; poate funcționa în medii cu bruiaj puternic al semnalului GPS; poate transporta încărcătură explozivă pentru lovituri de precizie sau poate fi folosită ca momeală pentru a expune pozițiile apărării antiaeriene. Materialul menționează că printre țintele lovite cu astfel de aparate s-ar număra rafinării de petrol din regiunile Moscova, Iaroslavl și Volgograd. Replica Londrei În replică, Ministerul Apărării de la Londra a transmis că rămâne neclintit în sprijinul acordat Ucrainei pentru autoapărare, potrivit Sky News, publicație citată de Libertatea. [...]
România rămâne la coada UE la finanțarea educației, cu efect direct asupra capitalului uman și a productivității pe termen lung , potrivit datelor Eurostat prezentate de Digi24 . În 2023, cheltuielile publice pentru educație (de la grădiniță până la liceu) au fost de 3% din PIB, cel mai mic nivel din Uniunea Europeană . La nivelul UE, cheltuielile publice pentru educație au reprezentat 4,7% din PIB în 2023, neschimbat față de 2022, conform Eurostat. Comparativ cu 2020, media UE este ușor mai jos, cu 0,3 puncte procentuale, după ce în 2020 indicatorul a atins 5% din PIB – cel mai ridicat nivel de la începutul colectării datelor, în 2012. Unde se poziționează România în clasamentul UE În partea superioară a clasamentului, cele mai mari cheltuieli publice pentru educație ca pondere în PIB au fost înregistrate în: Suedia: 6,8% Finlanda: 6,3% Belgia: 6,2% La polul opus, cele mai scăzute niveluri au fost raportate în: România: 3% Grecia: 3,3% Malta: 3,4% Structura cheltuielilor: investițiile, un punct slab Dincolo de nivelul total, Eurostat indică diferențe și în structura cheltuielilor. În 2023, cheltuielile de capital (investiții, de regulă în infrastructură și dotări) au reprezentat cel puțin 10% din totalul cheltuielilor pentru instituțiile de învățământ în Grecia, Ungaria, Țările de Jos, Slovacia, Polonia, Estonia și Luxemburg. În schimb, în România și Belgia, cheltuielile de capital au fost sub 5% din total, ceea ce sugerează o capacitate redusă de a finanța modernizări și extinderi ale infrastructurii educaționale din bugetul public. De ce contează pentru economie Pentru mediul de afaceri, subfinanțarea educației se traduce, în timp, într-o presiune mai mare pe piața muncii: deficit de competențe, costuri mai ridicate pentru formare internă și o productivitate mai greu de accelerat. Datele Eurostat nu explică cauzele, dar arată că România rămâne semnificativ sub media UE atât ca nivel al cheltuielilor, cât și ca pondere a investițiilor în totalul alocărilor. [...]
SUA au înghețat pentru trei zile tarifele de 50% la importurile din Canada , după ce Washingtonul și Ottawa au ajuns la un acord „sub rezerva finalizării documentelor”, potrivit Digi24 . Miza imediată este reducerea riscului de blocaje și costuri suplimentare în comerțul bilateral, într-un moment în care tarifele urmau să intre în vigoare miercuri dimineață. Donald Trump a anunțat suspendarea pe platforma Truth Social , precizând că tarifele de 50% împotriva Canadei sunt puse pe pauză pentru trei zile. În aceeași postare, el a condiționat practic aplicarea în continuare de „finalizarea documentelor”, indicând că înțelegerea nu este încă închisă procedural. „Am suspendat tarifele de 50% împotriva Canadei, care urmau să intre în vigoare miercuri dimineaţă pentru o perioadă de trei zile, având în vedere că SUA şi Canada - sub rezerva finalizării documentelor - au ajuns la un ACORD!” Ce spune Canada și ce urmează Premierul canadian Mark Carney a confirmat că discuțiile sunt în curs, dar a evitat detaliile publice, invocând sensibilitatea negocierilor. „Negocierile sunt foarte intense şi delicate. Nu este momentul să discutăm despre negocieri în public” În forma prezentată, suspendarea este temporară (trei zile) și legată de închiderea documentelor, ceea ce lasă deschisă posibilitatea ca tarifele să fie reintroduse dacă înțelegerea nu este finalizată în intervalul anunțat. Contextul tensiunilor Digi24 notează că relația lui Trump cu Canada a fost tensionată pe mai multe teme, inclusiv comerț, NATO, o dispută privind un pod în zona Detroit și declarațiile sale despre transformarea Canadei în al 51-lea stat al SUA. [...]
