Știri
Știri din categoria Diverse
SUA pregătesc la summitul NATO de la Ankara un „pachet” de măsuri care să compenseze retragerea de trupe din Europa, inclusiv proiecte industriale de apărare și posibile vânzări de armament strategic, potrivit Digi24. Miza imediată este una operațională: cum își acoperă NATO golurile de capabilități pe fondul unei „amprente” americane mai mici în Europa.
Summitul NATO de la Ankara are loc pe 7-8 iulie, iar Washingtonul ar urma să folosească reuniunea pentru a prezenta inițiative menite să atenueze impactul politic al reducerii prezenței militare americane în Europa, relatează Euractiv, citat de Digi24. În paralel, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a pledat pentru ceea ce a numit „NATO 3.0”, în contextul finalizării planurilor de revizuire a prezenței trupelor SUA pe continent.
Un element central ar fi anunțarea, marți, a unor proiecte de apărare realizate în Europa „colectiv” de principalii contractori americani din domeniu, în colaborare cu guvernul SUA. Pe agendă ar figura și vânzări potențiale de sisteme strategice, inclusiv rachete de croazieră Tomahawk, potrivit unui oficial american citat de Euractiv.
În plus, analiza indică două direcții tehnice care ar putea conta pentru acoperirea deficitului de capabilități:
Cu două luni în urmă, administrația Trump a anunțat retragerea a 5.000 de soldați din Germania și anularea relocării planificate a două batalioane (un Batalion de Foc cu Rază Lungă de Acțiune și un Batalion de Apărare Aeriană) repartizate la a 2-a Forță Operativă Multi-Domeniu a Armatei SUA, unitate axată pe operațiuni „multi-domeniu” (coordonate între mai multe tipuri de forțe și medii de luptă).
Oficiali germani citați în material spun că rămân „prudent optimiști” și că decizii importante ar fi fost deja luate la summitul de anul trecut de la Haga, în timp ce reuniunea de la Ankara ar urma să se concentreze pe gestionarea unei tranziții ordonate către „următoarea fază” a NATO.
În același timp, un oficial german afirmă că se așteaptă o declarație „clară” din partea tuturor celor 32 de membri NATO privind amenințarea reprezentată de Rusia, nu doar pentru Ucraina, ci și pentru alianță.
Un posibil obstacol major este poziția Spaniei, care, potrivit sursei, rezistă obiectivului de creștere a cheltuielilor pentru apărare. Oficialii germani susțin că este necesară o împărțire echitabilă a sarcinilor și că Madridul ar trebui să se pregătească pentru o dezbatere dificilă.
Recomandate
Planul Pentagonului de a reduce suplimentar trupele SUA din Europa a fost blocat intern , după ce secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, ar fi vrut să-l anunțe la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni NATO, dar propunerea a fost respinsă când a ajuns pe masa lui Marco Rubio, consilier pentru securitate națională al președintelui Donald Trump, potrivit Digi24 , care citează The Wall Street Journal . Miza pentru aliați – inclusiv pentru flancul estic – este că episodul indică o linie încă neclară la Washington privind „ritmul și amploarea” unei eventuale retrageri de efective din Europa. În locul anunțului, Hegseth a spus că SUA vor face o revizuire a prezenței militare în Europa, proces care ar putea dura până la șase luni. Ce ar fi urmat să includă anunțul și de ce contează Potrivit surselor citate de WSJ, Hegseth intenționa să declare reduceri suplimentare ale forțelor americane din Europa, dincolo de două decizii deja cunoscute: anularea desfășurării unei brigăzi blindate în Polonia; retragerea anterioară a unei brigăzi de infanterie din România (context prezentat de Digi24 aici ). Propunerea ar fi fost „respinsă” după ce a fost prezentată lui Marco Rubio și altor oficiali de rang înalt. Casa Albă a redirecționat întrebările către Departamentul Apărării, iar purtătorul de cuvânt-șef al Pentagonului, Sean Parnell, a transmis că Hegseth a urmărit ca mesajul să fie aliniat cu agenda președintelui și să nu-i limiteze acestuia marja de decizie. Summitul NATO de la Ankara și presiunea pe bugete Digi24 notează că tema numărului de trupe americane și a cheltuielilor de apărare ale aliaților ar urma să fie centrală la întâlnirea pe care Trump o va avea cu liderii NATO la Ankara, săptămâna viitoare. În paralel, oficiali NATO se tem că tensiunile cu Trump ar putea umbri summitul și iau în calcul renunțarea la planurile pentru un summit anul viitor în Albania, o evoluție raportată anterior de Reuters. Trump a reluat public ideea că SUA suportă disproporționat costurile alianței, afirmând într-o postare pe rețelele sociale: „Statele Unite cheltuiesc, de departe, mai mulți bani pentru NATO decât orice altă țară, pentru a le proteja, fără a obține însă niciun beneficiu din asta”. Context: pivotarea strategică și pragul de 76.000 de militari În strategia de apărare publicată în ianuarie, Pentagonul a indicat că SUA își vor reduce prezența militară în Europa, cu o reorientare către Pacificul de Vest și emisfera vestică, urmând ca europenii să preia „responsabilitatea principală” pentru apărarea convențională a continentului. Pe fondul îngrijorărilor din Congres, legislatori republicani și democrați au introdus prevederi într-un proiect de lege privind cheltuielile militare care ar interzice reducerea efectivelor americane din Europa sub 76.000 fără o evaluare a riscurilor și fără o certificare din partea lui Hegseth, potrivit articolului. Hegseth a insistat că analiza anunțată va fi una substanțială și orientată spre transferul de responsabilitate către Europa: „Să nu existe nicio îndoială — aceasta va fi o revizuire reală. Ea va fi concepută pentru a asigura că NATO avansează rapid și ireversibil spre momentul în care Europa își va asuma responsabilitatea principală pentru apărarea continentului”. Ce urmează Pe termen scurt, semnalul transmis aliaților este că, deși un anunț de reduceri „imediat” a fost blocat, perspectiva unor noi tăieri de efective „continuă să planeze”, iar decizia finală ar putea depinde de revizuirea promisă de Pentagon și de negocierile politice din jurul summitului NATO de la Ankara. [...]
NATO pregătește la Ankara un nou angajament de apărare colectivă, cu implicații directe pentru bugetele de securitate ale statelor membre , în condițiile în care declarația summitului reafirmă Articolul 5 și reconfirmă ținte ridicate de cheltuieli militare, potrivit Libertatea , care citează un text analizat de Reuters. Summitul este programat pe 7 și 8 iulie, la Ankara , iar textul declarației a fost aprobat vineri de ambasadori înainte de reuniune. Documentul susține explicit principiul apărării colective: „Un atac împotriva unuia dintre noi este un atac împotriva tuturor”. Presiune pe cheltuielile de apărare și pe planificarea bugetară Dincolo de mesajul politic, declarația menține direcția de creștere a cheltuielilor de securitate, după angajamentul luat anul trecut la Haga: cele 32 de țări membre NATO s-au angajat să aloce până în 2035 cel puțin 5% din PIB pentru cheltuieli de securitate. Pentru guverne, asta înseamnă presiune pe bugete și, implicit, pe prioritizarea investițiilor publice în următorul deceniu. Textul mai arată că membrii europeni din NATO și Canada își asumă „o responsabilitate mai mare” pentru apărarea Alianței, în colaborare cu Statele Unite, pe fondul semnalelor că Pentagonul a luat deja măsuri pentru a-și reduce angajamentele în Europa. Ucraina: angajamente financiare pentru 2026 și 2027 Statele membre NATO urmează să se angajeze la 70 de miliarde de euro (aprox. 350 de miliarde de lei) sub formă de asistență militară pentru Ucraina în 2026 și la „niveluri cel puțin echivalente” în 2027, conform declarației, care mai are nevoie de aprobarea finală a liderilor de stat. În același document, Rusia este descrisă ca „o amenințare pe termen lung” la adresa „securității și stabilității euro-atlantice”. Semnal politic către piețe: SUA rămâne, deocamdată, în linia Articolului 5 În context, textul sugerează o temperare a pozițiilor lui Donald Trump, care a criticat frecvent aliații pentru nivelul cheltuielilor de apărare și a pus anterior sub semnul întrebării angajamentul SUA față de pactul de apărare reciprocă, inclusiv prin amenințări privind ieșirea din NATO. Declarația summitului include și o poziție privind Iranul: aliații „reiterează” că „Iranul nu trebuie să dețină niciodată o armă nucleară” și cer respectarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz. Potrivit Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul american Alexus G. Grynkewich, aliații europeni au acoperit în mare măsură golurile lăsate de Statele Unite în planurile de apărare ale Alianței, mai notează materialul. [...]
Un raport IISS indică vulnerabilități în apărarea antiaeriană europeană , după ce Rusia ar fi desfășurat timp de 18 luni o campanie de supraveghere cu drone deasupra a peste 12 state NATO, fără să fie oprită, potrivit Știrile Pro TV . Analiza aparține Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS) din Londra și a examinat 144 de incidente în 13 țări, între august 2024 și februarie 2026. Autorii notează că este puțin probabil ca fiecare incident să fi avut originea la Moscova, însă susțin că se conturează un tipar. Deocamdată, guvernele occidentale nu au confirmat public concluziile. Ce urmărea, potrivit raportului, activitatea cu drone Conform raportului citat, misiunile de recunoaștere ar fi avut și rolul de a testa nivelul de pregătire și capacitatea de reacție a statelor NATO. În același timp, ar fi scos la iveală vulnerabilități ale sistemelor europene de apărare antiaeriană, descrise ca fiind încă orientate în mare parte către amenințări convenționale. IISS leagă intensificarea utilizării dronelor de către Rusia de perioada de după invazia pe scară largă în Ucraina, începută în urmă cu mai bine de patru ani, pe fondul limitării rețelelor tradiționale de spionaj după expulzarea unui număr mare de diplomați ruși din Europa. Unde au fost cele mai multe incidente și ce ținte au vizat Germania ar fi fost cea mai afectată țară, cu 58 de incidente, inclusiv șase deasupra bazei Forțelor Aeriene ale SUA din Ramstein și la bazele forțelor armate germane din Manching și Neuburg an der Donau. Belgia ar fi fost pe locul al doilea, cu 25 de incidente, inclusiv în apropierea bazei aeriene Kleine Brogel, unde „se crede” că sunt depozitate arme nucleare americane. Distribuția incidentelor, conform datelor din analiză: puțin sub jumătate au avut loc deasupra unor instalații militare; puțin sub 20% au fost deasupra unor aeroporturi civile, multe fiind nevoite să își suspende temporar activitatea; 25% au vizat infrastructură critică (porturi, instalații energetice și situri industriale). Materialul este atribuit de Știrile Pro TV agenției Agerpres . [...]
Blykalla și Hitachi Energy încearcă să reducă timpul și costul conectării reactoarelor modulare la rețea printr-un „pachet” standardizat de integrare electrică, un pas practic care poate accelera proiectele comerciale în Europa și SUA, potrivit Interesting Engineering . Parteneriatul vizează dezvoltarea unor sisteme electrice standard pentru viitoarele reactoare modulare avansate răcite cu plumb ale companiei suedeze Blykalla. În esență, cele două companii vor să evite reproiectarea de la zero a conexiunii la rețeaua de transport și a instalațiilor electrice de pe amplasament pentru fiecare proiect în parte, printr-un cadru repetabil care poate fi adaptat în mai multe locații. De ce contează: „gâtul de sticlă” nu e doar reactorul, ci și infrastructura Materialul arată că dezvoltatorii de tehnologii nucleare avansate se uită tot mai mult dincolo de designul reactorului, către infrastructura necesară punerii în funcțiune a unei centrale. Chiar și un reactor „gata” poate întârzia dacă integrarea în rețea cere personalizări extinse de la un amplasament la altul. Standardizarea ar putea reduce volumul de inginerie specifică fiecărui proiect și, implicit, ar putea scurta termenele de dezvoltare până la exploatare. Ce include colaborarea și ce nu include Conform sursei, echipele de ingineri vor lucra împreună la: concepte pentru conectarea la rețelele de transport; sisteme electrice la nivel de amplasament (on-site); instrumente digitale care să sprijine integrarea și operarea în relație cu rețeaua. Colaborarea nu acoperă construcția reactorului . Accentul este pe ingineria electrică și infrastructura digitală necesare conectării viitoarelor reactoare la rețea și la facilitățile clienților. Primele piețe vizate: consumatori industriali cu cerere continuă Eforturile inițiale se vor concentra pe facilități cu consum mare și constant de electricitate. În text sunt menționate explicit centrele de date și industriile energointensive, considerate printre primele segmente interesate de energie de bază (producție continuă, 24/7). În acest context, Hitachi Energy indică faptul că integrarea eficientă în sistemele energetice existente va deveni tot mai importantă pe fondul creșterii consumului de electricitate, alimentată de extinderea centrelor de date și electrificarea proceselor industriale. Ce urmează Dacă partenerii reușesc să livreze un model standardizat de integrare, proiectele viitoare ar putea necesita mai puțină inginerie „pe comandă” pentru fiecare amplasament, ceea ce ar ajuta dezvoltatorii să scurteze calendarele de implementare în Europa și SUA și să ofere clienților industriali o soluție mai integrată de alimentare cu energie cu emisii reduse de carbon. Sursa nu oferă un calendar de livrare sau ținte cantitative pentru această standardizare. [...]
USR condiționează susținerea unui guvern PSD de o „rotativă” care să înceapă cu PNL-USR-UDMR , pentru a evita schimbări rapide de putere care ar „bulversa” instituțiile, potrivit Digi24 . Radu Miruță spune că USR ar vota un guvern monocolor PSD doar dacă PSD ar vota mai întâi o coaliție PNL-USR-UDMR care să continue guvernarea, iar social-democrații să preia partea a doua a intervalului până la alegerile din 2028. Miza, în logica USR, este una operațională: continuitatea administrativă și reducerea riscului de blocaje într-un moment de instabilitate politică, după demiterea guvernului prin moțiune de cenzură. Miruță susține că nu există încredere în PSD, invocând precedente în care social-democrații ar fi încălcat acorduri politice. Condiția pusă de USR: PSD să voteze mai întâi formula PNL-USR-UDMR Miruță afirmă că nu a auzit de negocieri pentru un guvern PSD-PNL-UDMR și descrie drept scenariu de lucru o coaliție PNL-USR-UDMR care să înceapă guvernarea, urmată de PSD în a doua parte a perioadei până la alegerile din 2028. Argumentul central este că un „armistițiu” politic presupune încredere, iar USR spune că aceasta lipsește în relația cu PSD. În această logică, USR respinge ideea ca PSD să înceapă „prima tură” de guvernare, pe motiv că ar însemna două schimbări succesive de echipe guvernamentale într-un interval scurt, cu efecte de perturbare în instituțiile statului. „Armistițiul” și varianta unui guvern minoritar În material se arată că „armistițiu” poate însemna și acceptarea faptului că USR ar vota PSD după încheierea primei jumătăți a perioadei rămase până la alegeri — adică un guvern minoritar, dar susținut parlamentar de celălalt partid, în cadrul unei înțelegeri de tip rotativă. Miruță precizează că vorbește strict despre poziția USR și că nu poate vorbi în numele PNL, dar afirmă că, „deocamdată”, PNL s-ar fi „sincronizat” cu USR. Întrebarea despre votul AUR la moțiunea de cenzură Separat, ministrul interimar ridică public întrebarea ce ar fi oferit PSD partidului condus de George Simion pentru ca AUR să voteze moțiunea de cenzură care a dus la demiterea guvernului, susținând că „astfel de mișcări politice nu se fac fără înțelegere”. De ce contează Poziția USR indică o condiționare explicită pentru orice formulă de guvernare care ar implica PSD: nu doar cine intră la guvernare, ci și ordinea preluării puterii, cu accent pe continuitatea administrativă și pe evitarea unor schimbări repetate de echipe în aparatul de stat. În lipsa acceptării acestui aranjament, din declarațiile lui Miruță nu rezultă disponibilitatea USR de a valida un guvern PSD monocolor care să înceapă mandatul. [...]
Atacul cu drone asupra porturilor din zona Sankt Petersburg ridică riscuri operaționale pentru exporturile rusești de energie , într-un moment în care Ucraina își intensifică loviturile asupra infrastructurii din Rusia, potrivit Digi24 . Metropola rusă Sankt Petersburg, inclusiv portul de la Marea Baltică folosit de Rusia pentru exporturi de petrol, și regiunea Leningrad au fost lovite vineri noaptea de un „atac la scară mare”, au transmis autoritățile locale. Guvernatorul Sankt Petersburgului, Alexandr Beglov, nu a oferit detalii despre amploarea pagubelor. În paralel, portalul local Bumaga a relatat că la terminalul petrolier al orașului (cu aproximativ șase milioane de locuitori) ar fi izbucnit un incendiu, informație atribuită de Digi24 agenției Reuters, preluată de Agerpres. Portul Vîsoțk , vizat în regiunea Leningrad Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexandr Drozdenko, a declarat că dronele au lovit portul Vîsoțk din Golful Finlandei, la circa 170 km nord-vest de Sankt Petersburg. Potrivit acestuia, instalațiile din zonă asigură tranzitul mai multor mărfuri strategice: petrol; cereale; cărbune; gaze naturale lichefiate. Drozdenko a mai afirmat că, în întreaga regiune, au fost doborâte 72 de drone. Context: presiune pe infrastructura energetică și efecte în lanț Digi24 notează că Ucraina și-a intensificat în acest an loviturile asupra infrastructurii energetice din Rusia, iar aceste atacuri au provocat penurii de carburant în unele regiuni. Sankt Petersburg, aflat la circa 900 km de frontiera ruso-ucraineană, a mai fost ținta dronelor; între obiectivele vizate anterior s-au numărat terminalul petrolier și o navă militară, în timpul Forumului Economic Internațional din iunie. [...]
