Știri
Știri din categoria Apărare
Summitul NATO de la Ankara va pune presiune pe bugetele de apărare și pe accesul la fondurile UE, pe fondul unei prime evaluări a angajamentului de 5% din PIB și al cererii Washingtonului ca inițiativele europene să nu excludă companii din afara Uniunii, potrivit news.ro. Mesajul a fost transmis miercuri de ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker, înaintea reuniunii din 7-8 iulie.
Summitul va fi prima verificare a modului în care statele aliate aplică angajamentul asumat anul trecut la Haga de a aloca 5% din PIB pentru apărare. Whitaker a spus că există aliați „care rămân în urmă”, fie pentru că „nu cheltuiesc suficient” în prezent, fie pentru că nu au „un plan credibil”, iar președintele Donald Trump „se așteaptă pe deplin” ca toți aliații să-și intensifice eforturile.
În briefing a fost invocată explicit Spania, despre care Whitaker a afirmat că Trump este „dezamăgit”, inclusiv din cauza unor chestiuni legate de accesul la baze și survol, observate în timpul operațiunii „Epic Fury”, dar și din perspectiva unui plan de atingere a pragului de 5%. Diplomatul a adăugat însă că nu se așteaptă ca summitul să degenereze într-o situație conflictuală și a insistat că angajamentul de 5% a fost unanim.
Un alt punct major anticipat pentru Ankara este disputa privind regulile programelor europene de apărare și accesul companiilor din afara UE. Whitaker a spus că SUA salută creșterea producției europene și reducerea reglementărilor, dar nu susțin prevederi „protecționiste” care ar exclude aliați din afara UE, inclusiv SUA, Turcia și alte țări.
Ambasadorul a indicat că Washingtonul urmărește „coproducție” și parteneriate industriale și că se așteaptă la un acord pe această temă. În același timp, a subliniat că nu contează doar nivelul cheltuielilor, ci capabilitățile cumpărate, avertizând că banii trebuie să se transforme în „sisteme reale” și nu „doar în inflație”.
Whitaker a mai susținut că industria de apărare are nevoie de mai multă eficiență și armonizare, invocând exemplul numărului mare de platforme diferite de vehicule blindate, și a indicat drept priorități apărarea aeriană, loviturile de precizie în adâncime și sistemele fără pilot.
În privința Ucrainei, Whitaker a spus că la summit sunt așteptate anunțuri „substanțiale” atât din partea SUA, cât și a aliaților. El a menționat programul PURL, prin care administrația Trump ar fi vândut aliaților NATO sisteme fabricate în SUA de peste 6 miliarde de dolari, inclusiv rachete Patriot și PAC-3, care au fost apoi furnizate Ucrainei.
La Ankara va avea loc și o reuniune a Consiliului NATO-Ucraina la nivel de miniștri de externe. Potrivit informațiilor prezentate, este de așteptat ca membrii NATO să se angajeze la noi contracte de furnizare de arme „în valoare de miliarde de dolari” și să crească volumul producției de armament, inclusiv pentru Ucraina. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat că va conduce personal delegația ucraineană la summit.
Recomandate
România începe recepția obuzierelor K9, iar miza imediată este trecerea de la import la producție locală : după primul lot livrat din Coreea de Sud, restul sistemelor ar urma să fie fabricate la Petrești (Dâmbovița), în cadrul unei investiții industriale a Hanwha, potrivit Economedia . Primele obuziere autopropulsate K9 „Tunetul” au fost văzute deja pe străzile din România. Publicația notează că acestea sunt livrate, probabil, către unitatea militară care le va opera. Contractul și calendarul de livrare România are un contract de aproape 1 miliard de dolari (aprox. 4,5 miliarde lei) pentru 54 de unități K9 și 36 de unități K10 (vehicule de realimentare cu muniție), cu livrări până în 2029. Planul de derulare, așa cum este prezentat, include: un lot inițial de 18 vehicule livrat din Coreea de Sud; restul unităților , care urmează să fie produse în România , la fabrica pe care compania o construiește la Petrești, cu o durată de construcție estimată la doi ani . Ce înseamnă fabrica de la Petrești pentru capacitatea industrială Hanwha Aerospace România a început la începutul acestui an lucrările pentru o fabrică unde vor fi produse K9 și K10 pentru Armata României. Proiectul este prezentat drept prima investiție industrială a grupului sud-coreean în Europa , iar unitatea este parte dintr-un „centru de excelență” (hub industrial specializat) dezvoltat de companie. Conform declarațiilor conducerii companiei citate în articol, fabrica ar urma să aibă: capacitate maximă anuală de până la 60 de sisteme K9 și până la 60 de vehicule K10 sau variante similare (în total aprox. 120 de sisteme pe an, în funcție de cerere și mix); o suprafață de aprox. 181.000 mp ; un poligon propriu de aproape 1,8 km ; rol extins pe ciclul de viață: asamblare, integrare, testare, mentenanță și suport tehnic. Localizare și lanț de furnizori: ținta de 80% Compania își propune un grad de localizare de până la 80% , prin implicarea industriei românești în lanțul de furnizori și transfer de tehnologie. În prezent, Hanwha Aerospace colaborează deja cu peste 30 de parteneri români , potrivit aceleiași surse. Pe termen lung, centrul de la Petrești ar putea fi extins către alte sisteme terestre (inclusiv vehicule de luptă ale infanteriei, sisteme de lovire de precizie cu rază lungă și vehicule terestre fără echipaj). O astfel de extindere ar putea genera până la 2.000 de locuri de muncă directe și indirecte , conform estimărilor companiei. Context operațional: integrare în NATO și ritm de producție K9 este folosit de nouă națiuni (inclusiv Polonia, Norvegia și Estonia), iar România ar urma să devină al zecelea utilizator. În fabrica din Changwon, compania produce peste 200 de unități K9 și K10 pe an , iar un K9 este asamblat în 21 de zile și testat timp de zece zile , conform articolului. Economedia notează că introducerea K9 este prezentată ca un pas pentru creșterea interoperabilității României în NATO și pentru consolidarea capacității de apărare pe flancul estic, în cadrul strategiei mai largi de modernizare a Armatei României. [...]
Rusia evită să confirme dacă Deveselu rămâne o țintă, menținând incertitudinea de securitate în regiune , potrivit Euronews , care relatează despre răspunsul dat de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , la Adunarea Generală a ONU . Întrebat dacă afirmația din 2016 a lui Vladimir Putin — că scutul de la Deveselu ar putea deveni o țintă pentru Rusia — mai este valabilă, Lavrov a răspuns ironic: „Păi, acest lucru este secret”, citat de agenția rusă Tass . Răspunsul nu clarifică poziția Moscovei, dar păstrează tema Deveselu în registrul de presiune politică și militară. Deveselu, între rol defensiv și acuzațiile Moscovei Baza de la Deveselu a fost inaugurată în urmă cu zece ani, în prezența americanilor care asigură componentele instalației antirachetă Aegis Ashore și lansatoarele MK-41. Conform informațiilor prezentate, instalația dispune acum și de rachete interceptoare SM-3. La inaugurarea din 2016 a participat și șeful NATO de la acea vreme, John Stoltenberg, moment în care Putin a spus că Rusia va trebui „să ia măsuri”. De atunci, Kremlinul a susținut în mod repetat că americanii ar putea ataca Rusia prin scutul de la Deveselu, deși instalația este prezentată ca fiind defensivă, cu scopul de a proteja Europa de Iran. Mesajele de la ONU: „Europa blochează” încheierea războiului, spune Lavrov Tot de la tribuna Adunării Generale a ONU, Lavrov a afirmat că „Europa blochează încheierea războiului din Ucraina” și că „pune în pericol miliarde de oameni”. În intervenția citată de Euronews, șeful diplomației ruse a acuzat Occidentul că a „distrus” sistemul de securitate european și că „inundă” Ucraina cu arme, susținând că acestea ar fi folosite inclusiv pentru atacuri cu drone și rachete asupra civililor și infrastructurii civile. „Europa face tot posibilul pentru a împiedica o soluționare pașnică și pentru a zădărnici perspectivele unor negocieri importante pentru mai multe părți, inclusiv administrația Trump.” Replica lui Zelenski: Rusia ar vrea să extindă războiul În același context, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că „numeroase rapoarte de informații” ar indica intenția Rusiei de a extinde războiul și în alte țări sau regiuni. Zelenski a susținut că Rusia nu se pregătește să pună capăt războiului „cel puțin nu acum” și că Putin „caută scuze” pentru a continua conflictul. „Este clar că rușii nu se pregătesc să pună capăt războiului, cel puțin nu acum.” În ansamblu, răspunsul evaziv al lui Lavrov pe tema Deveselu și acuzațiile reciproce de la ONU indică menținerea unei retorici de confruntare, fără semnale concrete de detensionare pe componenta de securitate regională. [...]
Ucraina are nevoie de 27 miliarde de dolari (aprox. 122 miliarde lei) în următoarele două luni pentru a acoperi un gol din bugetul apărării , altfel riscă să nu poată cumpăra arme la începutul lui 2027, a avertizat președintele Volodîmîr Zelenski , potrivit Politico . Zelenski a spus că cea mai mare parte a sumei este destinată dronelor, rachetelor și aprovizionării pentru militari, iar „aproximativ o treime” — posibil „chiar puțin mai mult” — ar fi pentru drone necesare în ianuarie, februarie și martie. Miza este una operațională: dacă aceste echipamente nu sunt comandate și plătite în octombrie și noiembrie, Ucraina ar putea întâmpina „provocări serioase” în ianuarie și februarie. De ce contează: fereastra de achiziție se închide în octombrie–noiembrie Mesajul lui Zelenski indică o problemă de calendar, nu doar de volum al finanțării. Comenzile pentru drone și muniție au termene de producție și livrare, iar întârzierea plăților în toamnă poate împinge disponibilitatea echipamentelor în afara intervalului critic de la începutul anului viitor. În acest context, președintele ucrainean a spus că acoperirea deficitului a fost un subiect central în discuțiile sale cu partenerii europeni și că a cerut Comisiei Europene să grăbească a doua tranșă din împrumutul UE de 90 miliarde euro. Cum s-a ajuns la deficit și ce finanțare europeană e în joc Ucraina a anunțat pentru prima dată acest gol bugetar în august, după ce a fost nevoită să devanseze cheltuieli de apărare planificate inițial pentru a doua jumătate a anului, pe fondul întârzierii împrumutului UE de 90 miliarde euro către Kiev, întârziere pusă de Politico pe seama Ungariei. Potrivit fostului ministru al apărării, Mykhailo Fedorov, achizițiile devansate au inclus „drone cu fibră optică, drone de lovire la distanță medie, interceptori”. Deși Europa a promis deja 30 miliarde euro anul acesta în cadrul împrumutului de 90 miliarde euro, deficitul persistă, iar Zelenski a spus că a primit un răspuns „pozitiv și constructiv” în discuțiile diplomatice din această săptămână. Separat, statele membre ale UE au convenit vineri termenii pentru deblocarea a 6,6 miliarde euro din Facilitatea Europeană pentru Pace, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas. Conform declarației citate de Politico, banii sunt împărțiți astfel: 900 milioane euro pentru Misiunea de Asistență Militară a UE pentru Ucraina; 1 miliard euro pentru noi achiziții comune de echipamente; 4,7 miliarde euro pentru rambursarea statelor membre, unele indicând că își vor direcționa partea către Ucraina. [...]
NATO își întărește schimbul de informații pentru a gestiona riscul de sabotaj și atacuri hibride atribuite Rusiei , pe fondul multiplicării incidentelor în Europa și al evaluărilor care indică o creștere a amenințării în lunile următoare, potrivit Kyiv Post . Într-un interviu telefonic acordat Reuters, generalul Alexus Grynkewich , Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), a spus că situația este „îngrijorătoare”, dar a îndemnat partenerii să rămână calmi, susținând că alianța are instrumentele necesare pentru a gestiona riscul. Kremlinul continuă să respingă acuzațiile privind operațiuni hibride pe teritoriul NATO și neagă că ar urmări o confruntare cu alianța. De ce contează: riscul de escaladare se mută dinspre „incidente” spre amenințări sistemice Declarațiile vin după o evaluare a serviciului de informații al apărării din Danemarca, care anticipează intensificarea atacurilor hibride ale Moscovei împotriva partenerilor occidentali ai Ucrainei, inclusiv sabotaj, atacuri cibernetice și o incursiune terestră limitată. Conform Reuters, aceeași evaluare indică un risc „scăzut, dar în creștere” ca Rusia să lanseze o lovitură militară limitată asupra unuia sau mai multor membri NATO, în special statele baltice. În paralel, lideri europeni au ridicat public nivelul de alertă. Săptămâna trecută, premierul Poloniei, Donald Tusk, a afirmat că evaluările serviciilor de informații arată că Rusia plănuiește să lovească țări care sprijină Kievul, inclusiv Polonia. În ultimele luni, incursiunile cu drone și alte acțiuni hibride „aproape s-au dublat”, iar mai multe state membre ajung să le trateze drept atacuri directe, nu incidente izolate. Exemple recente invocate și implicații pentru flancul estic Grynkewich a indicat între episoadele care au generat îngrijorare o tentativă eșuată de atac cu dronă asupra aeroportului Leipzig/Halle din Germania și un incident în care o navă rusă a tras rachete de semnalizare în direcția unui elicopter militar danez, episod pe care Moscova l-a prezentat drept prevenirea unei „provocări” daneze. În regiune, sursa menționează și: un elicopter militar rusesc Mi-8 din regiunea Kaliningrad care a intrat în spațiul aerian al Poloniei pentru aproximativ 42 de secunde; un incident de joi în care o dronă de atac rusească a intrat în România din spațiul aerian ucrainean și a căzut într-o pădure din județul Suceava ; avioanele de vânătoare NATO nu au reușit să o intercepteze, fiind a doua zi la rând în care aeronave rusești au intrat în spațiul aerian al alianței fără a fi oprite, potrivit materialului. Generalul a spus că, deși un atac rusesc limitat asupra teritoriului NATO este puțin probabil, nu poate fi exclus complet. Reorganizare în NATO și presiunea pentru o contribuție mai mare a UE În același context, Reuters notează că la comandamentul NATO din Norfolk (Virginia), responsabil de operațiuni în Arctica și nordul Europei și de protejarea liniilor de aprovizionare dintre America de Nord și Europa, urma să aibă loc o schimbare de comandă de la un viceamiral american la un general britanic. Mișcarea este prezentată ca parte a unei reorganizări mai ample, pe fondul presiunilor președintelui SUA, Donald Trump, ca Uniunea Europeană să își asume o parte mai mare din propria apărare. Grynkewich a afirmat că Washingtonul va continua să ofere capabilități „critice, dar mai limitate”, pe măsură ce UE preia o parte mai mare din povară. În plus, un ofițer din UE ar urma să conducă și Comandamentul NATO al Forțelor Întrunite din Napoli, Italia. [...]
Ucraina ar putea primi în curând un nou lot de interceptoare Patriot, într-un moment de penurie critică de muniție antiaeriană , după ce președintele Volodimir Zelenski a anunțat perfectarea unui acord, potrivit HotNews . Miza este operațională: rachetele Patriot sunt prezentate drept singurele capabile să intercepteze „în mod fiabil” rachete balistice rusești. Zelenski a făcut anunțul joi, la o întâlnire cu reprezentanții comunității ucrainene din Statele Unite, însă a evitat să spună cine va furniza rachetele și în ce calendar vor ajunge în Ucraina. Potrivit relatărilor citate de HotNews , liderul ucrainean a descris înțelegerea drept „foarte importantă”. „Astăzi am ajuns la un acord — nu voi spune cu cine — privind livrarea unui lot de rachete pentru sistemele Patriot.” „Este o decizie importantă, una foarte importantă. Am obținut un rezultat.” Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, acordul ar urma să ducă la livrarea „în curând” a mai multor interceptoare Patriot la Kiev, dar fără detalii esențiale pentru evaluarea impactului imediat: nu a fost indicată țara furnizoare; nu a fost comunicat numărul de rachete; nu a fost precizat termenul de livrare. Context: presiune pe stocuri înainte de iarnă Anunțul vine pe fondul unei „penurii critice” de muniție pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei, în special de rachete Patriot. În timpul vizitei în SUA, Zelenski s-a adresat Adunării Generale a ONU și s-a întâlnit cu mai mulți lideri, inclusiv cu președintele american Donald Trup, discuțiile vizând nevoia urgentă de interceptoare pe măsură ce se apropie iarna. Separat, documente ale Congresului american din 15 septembrie indică faptul că Washingtonul este gata să aprobe transferul a 10 interceptoare Patriot din Germania către Ucraina, într-un pachet evaluat la 29,6 milioane de dolari (aprox. 133 milioane lei), însă nu este clar când ar ajunge transportul. În același timp, HotNews amintește că președintele Nicușor Dan a anunțat recent că și România va dona Ucrainei rachete de interceptare pentru sistemele Patriot, ca parte a unui „efort comun” al statelor NATO care dețin astfel de capabilități. Pentru moment, declarația lui Zelenski nu leagă explicit noul acord de acest demers. [...]
NATO își intensifică schimbul de informații între statele membre, ca răspuns la valul de sabotaje și incidente asociate sau aparent asociate cu Rusia, în timp ce riscul unui atac militar limitat rămâne evaluat ca redus, potrivit Biziday . Alexus Grynkewich , general al Forțelor Aeriene ale SUA și comandant suprem al NATO în Europa, a declarat pentru Reuters că Alianța își consolidează cooperarea pe zona de informații (intelligence) în contextul „războiului hibrid” – acțiuni sub pragul unui conflict deschis, precum sabotaje, intimidări sau operațiuni clandestine. De ce contează: răspuns operațional la „războiul hibrid” Mesajul central al comandantului NATO este că, deși un atac limitat al Rusiei asupra unui aliat este „improbabil”, Alianța tratează riscul ca pe unul care nu poate fi exclus și își ajustează mecanismele de prevenție și reacție. În acest cadru, schimbul de informații devine o măsură practică de reducere a vulnerabilităților și de creștere a capacității de anticipare. Ce a declanșat intensificarea cooperării Declarațiile vin după o avertizare a serviciului danez de informații militare, care a indicat că Rusia ar putea intensifica în lunile următoare acțiunile de tip „hibrid” împotriva Occidentului. Evaluarea daneză menționează și un „risc încă scăzut, dar care are potențialul de a crește” privind un atac militar limitat împotriva uneia sau mai multor țări NATO care se învecinează cu Rusia. În ultimele săptămâni, seria de incidente invocată include: o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului german Leipzig/Halle (context în Biziday ); un incident în care o navă rusească a tras rachete de semnalizare asupra unui elicopter militar danez (context în Biziday ). „Improbabil, dar nu putem exclude” Grynkewich a spus că situația este „îngrijorătoare”, dar a transmis aliaților să rămână „calmi și încrezători” în capacitatea NATO de a gestiona riscurile. Întrebat direct despre posibilitatea unui atac rusesc limitat pe teritoriul NATO, acesta a indicat că este o evoluție puțin probabilă, însă nu poate fi eliminată complet din scenarii. Totodată, a respins ideea că președintele Vladimir Putin ar putea considera un moment oportun pentru a testa NATO pe fondul consumului ridicat de muniții de precizie al SUA în războiul cu Iranul. Context: prezența militară americană în Europa rămâne în discuție Oficialul NATO a încercat să îi liniștească pe aliați și în privința rolului SUA în Europa, afirmând că Washingtonul va continua să furnizeze „capabilități critice, dar mai limitate”, pe măsură ce europenii își asumă un rol mai important. El a precizat că nu există „un rezultat predeterminat” privind numărul de militari americani care vor rămâne în Europa sau ce capabilități ar putea fi relocate. În prezent, în Europa sunt aproximativ 80.000 de soldați americani, potrivit informațiilor citate de Reuters în materialul preluat de Biziday. [...]
