Știri
Știri din categoria Diverse
Planul Pentagonului de a reduce suplimentar trupele SUA din Europa a fost blocat intern, după ce secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, ar fi vrut să-l anunțe la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni NATO, dar propunerea a fost respinsă când a ajuns pe masa lui Marco Rubio, consilier pentru securitate națională al președintelui Donald Trump, potrivit Digi24, care citează The Wall Street Journal.
Miza pentru aliați – inclusiv pentru flancul estic – este că episodul indică o linie încă neclară la Washington privind „ritmul și amploarea” unei eventuale retrageri de efective din Europa. În locul anunțului, Hegseth a spus că SUA vor face o revizuire a prezenței militare în Europa, proces care ar putea dura până la șase luni.
Potrivit surselor citate de WSJ, Hegseth intenționa să declare reduceri suplimentare ale forțelor americane din Europa, dincolo de două decizii deja cunoscute:
Propunerea ar fi fost „respinsă” după ce a fost prezentată lui Marco Rubio și altor oficiali de rang înalt. Casa Albă a redirecționat întrebările către Departamentul Apărării, iar purtătorul de cuvânt-șef al Pentagonului, Sean Parnell, a transmis că Hegseth a urmărit ca mesajul să fie aliniat cu agenda președintelui și să nu-i limiteze acestuia marja de decizie.
Digi24 notează că tema numărului de trupe americane și a cheltuielilor de apărare ale aliaților ar urma să fie centrală la întâlnirea pe care Trump o va avea cu liderii NATO la Ankara, săptămâna viitoare. În paralel, oficiali NATO se tem că tensiunile cu Trump ar putea umbri summitul și iau în calcul renunțarea la planurile pentru un summit anul viitor în Albania, o evoluție raportată anterior de Reuters.
Trump a reluat public ideea că SUA suportă disproporționat costurile alianței, afirmând într-o postare pe rețelele sociale:
„Statele Unite cheltuiesc, de departe, mai mulți bani pentru NATO decât orice altă țară, pentru a le proteja, fără a obține însă niciun beneficiu din asta”.
În strategia de apărare publicată în ianuarie, Pentagonul a indicat că SUA își vor reduce prezența militară în Europa, cu o reorientare către Pacificul de Vest și emisfera vestică, urmând ca europenii să preia „responsabilitatea principală” pentru apărarea convențională a continentului.
Pe fondul îngrijorărilor din Congres, legislatori republicani și democrați au introdus prevederi într-un proiect de lege privind cheltuielile militare care ar interzice reducerea efectivelor americane din Europa sub 76.000 fără o evaluare a riscurilor și fără o certificare din partea lui Hegseth, potrivit articolului.
Hegseth a insistat că analiza anunțată va fi una substanțială și orientată spre transferul de responsabilitate către Europa:
„Să nu existe nicio îndoială — aceasta va fi o revizuire reală. Ea va fi concepută pentru a asigura că NATO avansează rapid și ireversibil spre momentul în care Europa își va asuma responsabilitatea principală pentru apărarea continentului”.
Pe termen scurt, semnalul transmis aliaților este că, deși un anunț de reduceri „imediat” a fost blocat, perspectiva unor noi tăieri de efective „continuă să planeze”, iar decizia finală ar putea depinde de revizuirea promisă de Pentagon și de negocierile politice din jurul summitului NATO de la Ankara.
Recomandate
Vizita lui Marco Rubio la Atena riscă să fie dominată de un scandal diplomatic care pune presiune pe relația SUA–Grecia chiar înaintea semnării unor acorduri, în special pe cooperarea în apărare, potrivit Digi24 . Secretarul de stat american a ajuns marți seara în Grecia pentru a participa la a șasea rundă a Dialogului strategic SUA–Grecia, un cadru instituțional lansat în 2018. Publicația greacă Kathimerini notează că este prevăzută semnarea unei serii de acorduri, cu accent pe domeniul apărării. Miza vizitei este însă umbrită de acuzații apărute în presă la adresa ambasadoarei SUA la Atena, Kimberly Guilfoyle . Ziarul „The Wall Street Journal” a relatat că, la o cină din luna martie cu oficiali greci și americani, Guilfoyle i-ar fi spus ministrului grec al energiei, Stavros Papastavrou, că SUA ar fi fost implicate în căderea guvernului de centru-dreapta din România și că Washingtonul ar putea acționa similar și în Grecia, dacă ar considera necesar. Guvernul elen a negat informațiile. Ce urmărește Washingtonul în discuțiile de la Atena Prima oprire oficială a lui Rubio a fost la Ministerul Afacerilor Externe, unde a fost întâmpinat de omologul său grec, George Gerapetritis. După discuții, cei doi urmau să susțină declarații comune și să deschidă oficial runda de dialog strategic, potrivit News.ro. Pe agenda întâlnirilor sunt menționate mai multe teme, între care: energie; securitate și apărare; tehnologie de vârf; evoluții geopolitice; protecția patrimoniului cultural. În acest context, Grecia încearcă să-și consolideze rolul de centru regional în energie și securitate și să aprofundeze parteneriatul strategic cu SUA. Presiune politică și acuzații de conflicte de interese Digi24 mai arată că, după relatările din „The Wall Street Journal”, și „Financial Times” a scris despre presupuse amenințări ale ambasadoarei la adresa guvernului elen. Presa americană a semnalat și posibile conflicte de interese, pe fondul aparițiilor publice ale lui Guilfoyle la întâlniri oficiale alături de un lobby-ist asociat unei companii grecești din energie. Lideri democrați din comisiile pentru afaceri externe ale Senatului și Camerei Reprezentanților au cerut Departamentului de Stat să analizeze comportamentul ambasadoarei, însă Marco Rubio i-a luat apărarea și a transmis că administrația are încredere în ea. În timpul vizitei, Rubio are programată o întâlnire cu premierul Kyriakos Mitsotakis și participarea la un prânz oficial. De asemenea, este așteptat să țină un discurs la Pnyx, lângă Acropole, cu un apel către europeni să „se alăture Statelor Unite” în fața unei „noi ere a rivalității dintre marile puteri”. Efecte imediate: securitate sporită și proteste Vizita a adus măsuri de securitate sporite în Atena: drumuri blocate în zona hotelului unde este cazat Rubio și trafic perturbat. Marți seara au avut loc și proteste ale unor asociații studențești, sindicate și partide de stânga extraparlamentare; manifestanții au încercat să ajungă la Ambasada SUA, dar poliția nu le-a permis să avanseze. [...]
USR condiționează orice susținere pentru guvernul Luca Niculescu de absența PSD și a unei majorități cu AUR , iar disputa pe eticheta de „tehnocrat” riscă să complice rapid aritmetica parlamentară a învestirii, potrivit Digi24 . Liderul deputaților USR, Diana Stoica , a spus miercuri, la Palatul Parlamentului, că premierul desemnat Luca Niculescu „nu se încadrează în definiția unui tehnocrat”, susținând că acesta ar fi fost sprijinit politic de PSD pe parcursul carierei, inclusiv pentru numirea ca secretar de stat în 2022, o funcție despre care Stoica afirmă că este una politică. Linia roșie a USR: fără PSD și fără o majoritate care include AUR Întrebată dacă USR ar putea susține un guvern condus de Luca Niculescu, Stoica a invocat trei decizii interne ale partidului, deja adoptate, prin care USR a stabilit că nu va vota: un guvern din care face parte PSD; un guvern care include „oameni care au fost susținuți de PSD”. În același timp, Stoica a indicat că USR vrea discuții cu Luca Niculescu despre programul de guvernare și, mai ales, despre majoritatea parlamentară pe care ar urma să se bazeze viitorul executiv. Ea a spus că USR nu vede o majoritate posibilă „decât dacă e și AUR acolo” și a exclus participarea la o astfel de formulă, „alături de extremiști”. Disputa „tehnocrat vs. susținere politică” și ce urmează Stoica a mai afirmat că USR consideră că un guvern ar trebui să fie compus din persoane politice, argumentând că partidele sunt cele validate prin vot pentru a guverna. În acest context, ea a susținut că noțiunea de „tehnocrat” ar fi fost „alterată” în dezbaterea publică și a reiterat că, din perspectiva ei, Luca Niculescu nu poate fi încadrat la „independenți” sau „tehnocrați”, tocmai din cauza sprijinului politic invocat. USR spune că va purta discuții cu Luca Niculescu, iar ulterior, „dacă este nevoie de o nouă decizie”, partidul o va lua. Stoica a adăugat însă că nu crede că USR se află „în acest scenariu”, sugerând că, în forma actuală, susținerea pentru învestire rămâne improbabilă. [...]
AUR spune că George Simion a dezmințit afirmațiile activistului Valeriu Nicolae, care a relatat public că liderul partidului i-ar fi spus, în privat, că „știe” că fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu „este nebun”, potrivit Digi24 . Miza episodului este una de credibilitate și control al mesajului politic, în condițiile în care discuția a devenit virală și a generat o reacție oficială de partid. Declarațiile au fost făcute de Valeriu Nicolae într-o emisiune difuzată la TVR, într-un dialog cu jurnalistul Dragoș Pătraru. Discuția a pornit de la o filmare publicată de o susținătoare a lui Călin Georgescu, care amenința că „va sării DIICOT în aer”, iar Nicolae a vorbit despre electoratul „dur” al fostului candidat și despre modul în care partidele caută astfel de grupuri radicalizate. În intervenția sa, Nicolae a susținut că Simion ar face „acțiuni de servilism” față de Georgescu pentru a obține aprobarea publicului acestuia, deși, potrivit lui, liderul AUR ar fi transmis în privat o evaluare negativă despre Georgescu. El a afirmat, totodată, că Simion ar fi „dat de înțeles” același lucru și într-un interviu anterior realizat la „Starea Nației”. Reacția AUR: dezmințire și refuz de comentarii Reprezentanții AUR au declarat pentru Digi24.ro că președintele partidului a dezmințit afirmațiile lui Valeriu Nicolae, pe care le-a catalogat drept neadevărate. Partidul a mai transmis că nu va comenta subiectul. Valeriu Nicolae: scuze pentru publicarea unei discuții private După ce fragmentul a circulat pe rețelele sociale, Valeriu Nicolae a revenit cu un mesaj pe Facebook în care își cere scuze pentru că a făcut public un dialog purtat „în cadru privat” cu George Simion. În postare, el califică gestul drept „mârlănie” și spune că, indiferent de motive, nu îl justifică. În același mesaj, Nicolae își reiterează criticile la adresa susținerii pe care Simion i-ar acorda-o lui Călin Georgescu și afirmă că își cere scuze public liderului AUR pentru dezvăluirea conversației. [...]
Debitul Dunării a coborât la o treime din normal , iar autoritățile fac măsurători directe pe teren pentru a valida datele și a calibra deciziile care țin de navigație și de utilizarea apei în economie, potrivit Libertatea . Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), citată de News.ro, anunță că debitul fluviului a ajuns la 1.230 mc/s, mult sub media multianuală de 3.900 mc/s. În acest context, specialiștii instituției compară valorile măsurate în teren cu cele raportate de stațiile hidrometrice și cu prognozele oficiale, pentru o imagine cât mai fidelă a situației hidrologice. La Orșova , echipele Apelor Române Jiu – SGA Mehedinți au efectuat o nouă serie de măsurători pentru determinarea debitului real. Conform instituției, cele două traversări în secțiunea de măsurare au indicat o cotă de 252 cm și un debit mediu măsurat de 1.230 mc/s. De ce contează măsurătorile: navigație și utilizarea apei în economie Apele Române arată că măsurătorile directe devin esențiale în perioade cu niveluri scăzute, pentru: monitorizarea evoluției debitelor și validarea datelor din stațiile de monitorizare; fundamentarea prognozelor hidrologice; evaluarea condițiilor de navigație; gestionarea resurselor de apă pentru alimentarea cu apă și irigații; sprijinirea deciziilor privind utilizarea apei în diverse scopuri economice. Instituția precizează că echipele de hidrologie fac traversări succesive și folosesc echipamente hidrometrice pentru a determina vitezele de curgere și debitul, iar datele sunt analizate și corelate cu nivelurile înregistrate local, astfel încât rezultatul să reflecte cât mai exact cantitatea de apă care se deplasează prin albia Dunării. În funcție de evoluția debitelor, aceste verificări ar urma să permită autorităților să reacționeze mai rapid dacă apar efecte asupra navigației sau asupra alimentării cu apă a populației și agriculturii, mai notează sursa citată. [...]
Premiul Nobel pentru Chimie 2026 validează progrese cu impact direct în producția de medicamente , prin metode care ajută chimiștii să controleze „asimetria” moleculelor, potrivit Știrile Pro TV . Academia Regală Suedeză de Științe a decis miercuri să îi premieze pe Henri B. Kagan și Kenso Soai „pentru descoperirea efectelor neliniare și a autocatalizei în sinteza organică asimetrică”. Miza practică a acestor descoperiri ține de faptul că multe molecule (inclusiv aminoacizii) există în două forme „în oglindă”, însă organismele vii folosesc, în mod tipic, doar una dintre ele. Pentru industria farmaceutică, această diferență contează: în dezvoltarea moleculelor care interacționează cu ființele vii, doar una dintre „imaginile” moleculei poate avea efectul dorit, în timp ce cealaltă poate fi ineficientă sau nedorită. De ce contează: controlul „homochiralității” în reacții chimice Chimia vieții este descrisă ca fiind „homochirală” – adică folosește aceeași „mână” moleculară. Mult timp, chimiștii au încercat să înțeleagă cum apare această preferință și, mai ales, cum poate fi reprodusă în laborator: experimentele produceau, de regulă, proporții egale din cele două variante oglindite. Premiul din 2026 recunoaște, conform Comitetului Nobel citat în material (via News.ro), descoperiri care au făcut posibilă conducerea reacțiilor chimice către homochiralitate – un pas esențial pentru proiectarea și fabricarea unor molecule utile, inclusiv în zona medicamentelor. Ce au făcut Kagan și Soai, pe scurt Henri B. Kagan a realizat un pas important în 1986 , când a descoperit o metodă de „manipulare” a reacțiilor chimice, care a permis obținerea unui exces mai mare al uneia dintre imaginile oglindite decât se credea posibil. Kenso Soai a continuat direcția: în 1995 a fost descrisă o reacție cu potențial de a fi homochirală, iar în 2003 a prezentat o reacție în care s-a format doar una dintre cele două imagini oglindite posibile – o performanță pe care, în afara vieții, „nimeni nu mai realizase până atunci”, potrivit Academiei. În concluzie, relevanța economică și operațională a premiului vine din faptul că aceste rezultate au fost „decisive” pentru chimiștii care proiectează reacții utilizate în producția de produse farmaceutice, mai notează articolul. Anul trecut, Premiul Nobel pentru Chimie a mers către Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar M. Yaghi, „pentru dezvoltarea structurilor metal-organice”. [...]
PNL lasă deschisă renegocierea „liniilor roșii” față de PSD , pe fondul presiunii de a forma rapid un guvern cu puteri depline, după desemnarea lui Luca Niculescu ca premier, potrivit Libertatea . Mesajul vine de la Marilen Pirtea, președinte interimar al PNL Timiș și consilier onorific al lui Ilie Bolojan , care spune că decizia partidului de a nu vota un guvern din care face parte PSD este „perfectibilă”. Pirtea susține că, în actualul context, partidele pro-europene ar trebui să evite poziționările de tip „linie roșie” încă de la începutul negocierilor și să caute o formulă comună pentru învestirea executivului. În viziunea sa, prioritatea este un guvern „votat cât mai repede”, acceptat de zona pro-europeană și transatlantică. Miza: majoritate parlamentară și guvern cu puteri depline Întrebat cum ar putea trece guvernul Niculescu fără voturile PSD, în condițiile în care atât USR, cât și PNL au anunțat că nu votează un guvern cu PSD, Pirtea afirmă că „PNL va discuta” și că nu exclude nicio variantă, inclusiv revenirea la masa negocierilor a partidelor din fosta coaliție. În același timp, el admite existența unor decizii interne în PNL privind excluderea PSD de la guvernare, dar insistă că „totul e perfectibil” și că discuția ar trebui să pornească de la ce poate ține partidele la masă, nu de la ce le separă. Reacții din PSD și USR: tehnocrați, legitimitate și „consolidare fiscală” Din PSD, Alfred Simonis (președinte PSD Timiș) critică desemnarea lui Luca Niculescu și avertizează că „liniile roșii” ale PNL și USR împing spre un guvern tehnocrat, pe care îl consideră o soluție proastă pentru această perioadă. Simonis spune că, fără legitimitate politică și susținere parlamentară pentru reforme, un guvern cu puteri depline poate ajunge „mai prost decât un guvern demis”. USR, prin Sorin Șipoș (președinte USR Timiș), condiționează discuțiile de respectarea limitelor votate intern, menționând explicit criteriul „fără miniștri PSD sau în spatele cărora se află PSD-ul”. Șipoș pune accent pe continuarea reformelor și pe „ consolidarea fiscală ” – adică reducerea dezechilibrelor bugetare – invocând și mesajele agențiilor de rating privind nevoia de a continua consolidarea și absorbția fondurilor europene. În lipsa unor detalii despre componența viitorului cabinet și despre sprijinul parlamentar concret, rămâne de văzut dacă apelul PNL la flexibilitate se va traduce într-o majoritate de învestitură sau într-un scenariu de guvern tehnocrat, contestat de PSD. [...]
