Știri
Știri din categoria Diverse
PSD cere reluarea consultărilor la Cotroceni, ceea ce prelungește incertitudinea politică și întârzie formarea unui guvern „cu puteri depline”, într-un moment în care majoritatea parlamentară necesară nu este încă strânsă, potrivit Digi24.
Sorin Grindeanu, președintele PSD, spune că președintele Nicușor Dan ar trebui să cheme partidele la „încă o tură de consultări” pentru a vedea dacă se poate debloca criza politică. Grindeanu estimează că această rundă ar urma să aibă loc „în jurul datei de 15 august”, înainte „de a se întâmpla ceva”.
„Cred că mai întâi trebuie să existe încă o tură de consultări, înainte de a se întâmpla ceva şi probabil că va fi această tură de consultări, cred eu, în jurul datei de 15 august, astfel încât să vedem dacă s-au schimbat anumite lucruri.”
Grindeanu afirmă că obiectivul este un guvern sprijinit de o „majoritate transparentă în Parlament, pro-occidentală”, dar admite că, la acest moment, nu există numărul necesar de voturi.
„În acest moment nu pot să vă spun că am acea majoritate de 233. Astăzi, nu o am.”
Totodată, el spune că a fost de acord cu „scenariile propuse de UDMR şi de minorităţi” și că PSD nu are „orgolii”, însă condiția rămâne găsirea unei soluții care să întrunească o majoritate.
Întrebat despre eventuale discuții cu AUR, după ce George Simion a anunțat că i-a mandatat pe liderii de grup din Parlament să negocieze cu toate partidele, Grindeanu afirmă că poate discuta „cu oricine”, dar face diferența între discuții și o înțelegere politică.
„Să semnăm, în schimb, o înţelegere... de la discuţii la înţelegere e diferenţă mare.”
În privința unor negocieri directe cu George Simion, Grindeanu spune că „depinde” și că are „anumite rezerve”, pe fondul unui episod pe care îl numește „momentul Veştea”, fără alte detalii în materialul citat.
Dacă se confirmă calendarul avansat de liderul PSD, următorul reper ar fi o nouă rundă de consultări la Cotroceni în jurul datei de 15 august, menită să testeze dacă s-au schimbat condițiile pentru conturarea unei majorități parlamentare care să permită instalarea noului guvern.
Recomandate
Premierul Ilie Bolojan spune că o demisie acum ar amplifica riscul de „complicații bugetare” și ar prelungi blocajul decizional, în condițiile în care România are un guvern demis și nu unul „cu drepturi depline”, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută în emisiunea „ Jurnalul de Seară ” de la Digi24, după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu , i-a cerut în repetate rânduri să plece din fruntea Guvernului. Bolojan a susținut că plecarea sa „mâine” nu ar rezolva criza, pentru că problema de fond este lipsa unei majorități care să pună rapid în loc un executiv funcțional. Miza: continuitatea măsurilor și evitarea derapajelor bugetare Bolojan a legat direct discuția despre demisie de capacitatea statului de a continua măsurile deja adoptate, în special cele de reducere a cheltuielilor. În lipsa unui guvern cu puteri depline, spune el, crește riscul ca angajamentele să nu mai fie respectate, cu efecte în lanț asupra bugetului. „Gândiți-vă că dacă ai un guvern care, în loc să se angajeze că toate măsurile care au fost luate până acum sunt respectate, că măsurile de reducere de cheltuieli care au fost adoptate trebuie continuate, riscul să intri în complicații bugetare este destul de mare.” În acest context, premierul a calificat o eventuală plecare drept „iresponsabilă” până când există un guvern „cu drepturi depline”, pe care spune că România ar trebui să îl aibă „cât mai repede posibil” pentru a oferi „o perspectivă” și pentru ca „lucrurile” să meargă înainte. Acuzații politice și condiția pusă pentru ieșirea din criză În intervenția sa, Bolojan a acuzat PSD că ar fi contribuit la căderea guvernului fără să aibă o soluție de înlocuire și că încearcă ulterior să impună „soluții” care ar avantaja partidul, nu țara. El a insistat că nu este „agățat” de funcție, dar că momentul unei demisii trebuie legat de instalarea rapidă a unui executiv funcțional. Din informațiile prezentate de Digi24, premierul nu a indicat un calendar pentru formarea noului guvern, dar a transmis că prioritatea este constituirea cât mai rapidă a unui guvern cu puteri depline, pentru a menține direcția măsurilor deja asumate și a limita riscurile bugetare. [...]
Deblocarea posturilor din spitale intră pe linie legislativă, nu pe memorandum de Guvern , iar unitățile sanitare pot scoate posturi la concurs fără să mai aștepte avize suplimentare, potrivit Digi24 . PSD susține că memorandumul aprobat marți seara de Executiv este „caduc”, deoarece Parlamentul ar fi adoptat deja legislația necesară pentru deblocarea angajărilor în Sănătate. Într-un comunicat transmis de PSD și citat de Agerpres , social-democrații îl acuză pe premierul interimar Ilie Bolojan și pe miniștrii săi că „au aruncat în aer funcționarea sistemului sanitar” și că, în mai puțin de 48 de ore, s-ar fi contrazis de trei ori pe tema posturilor din spitale. PSD afirmă că memorandumul ar fi fost „îngropat” luni de zile, pe fondul explicației că „nu sunt bani”. Potrivit PSD, schimbarea de poziție ar fi venit abia după ce Parlamentul a adoptat un amendament depus de partid pentru deblocarea posturilor, în condițiile în care PNL „a ales să se abțină” la vot, conform comunicatului. Social-democrații susțin că „dintr-odată Guvernul demis a găsit banii necesari” și a convocat o ședință de Guvern la ora 20:00, în format hibrid, pentru a aproba „exact memorandumul pe care l-au blocat luni de zile”. Ce se schimbă operațional pentru spitale Miza practică, potrivit comunicatului PSD, este procedura de angajare: odată ce legislația a fost aprobată în Parlament, unitățile spitalicești ar putea scoate posturi la concurs fără să mai aștepte aprobarea Ministerului Sănătății, variantă pe care PSD o contrapune celei propuse de Guvern prin memorandum. De ce contează disputa Dincolo de conflictul politic, diferența dintre o soluție prin memorandum și una prin legislație are impact direct asupra vitezei cu care spitalele pot face angajări, într-un context în care tema deficitului de personal a devenit subiect de tensiune publică. PSD își construiește argumentul pe ideea că problema era „anunțată de luni bune”, iar reacția Guvernului ar fi fost una tardivă. În material nu sunt prezentate detalii despre numărul de posturi vizate sau calendarul concret al concursurilor, iar informațiile despre efectele imediate în spitale rămân, în acest stadiu, la nivelul pozițiilor politice din comunicatul citat. [...]
UDMR anunță că nu va bloca adoptarea legii ANI, indiferent de formulă, dacă există majoritate , poziție care poate debloca rapid un proiect sensibil pentru regulile de integritate și pentru angajamentele asumate de România, potrivit Digi24 . Kelemen Hunor a spus, luni seară, întrebat despre legea ANI , că UDMR „nu va bloca nicio variantă care întrunește majoritate” și că, din perspectiva formațiunii, subiectul „nu este o miză”. Liderul UDMR a susținut că, „așa cum erau publice înainte de 2025”, declarațiile „pot fi publice și acuma”. În intervenția sa, Hunor a făcut și o distincție între tipurile de declarații, afirmând că discuția vizează „declarații de interese financiare, nu de avere și nu de conflict de interese”, pe fondul unei „confuzii totale”, după cum a formulat el. Totodată, a invocat existența unei decizii a Curții Constituționale privind publicarea pe site, precizând că documentele rămân accesibile pentru ANI și pentru instituțiile abilitate în cercetarea penală. „Noi nu blocăm, nu avem niciun interes de niciun fel, nu vom bloca orice variantă care întrunește majoritate. (...) Pentru noi nu este o miză. Așa cum erau publice înainte de 2025, pot fi publice și acuma.” Contextul politic: amendament PNL–USR și condiția PSD Declarațiile vin după ce parlamentari PNL au anunțat că au depus, împreună cu USR, un amendament la legea integrității care introduce obligația depunerii unei declarații de interese financiare pentru toți demnitarii și pentru persoanele care exercită funcții publice de autoritate. Ulterior, deputatul PSD Radu Marinescu (fost ministru al Justiției) a declarat că PSD nu va vota legea integrității dacă proiectul nu este readus la forma transmisă Comisiei Europene. În același timp, el a acuzat PNL și USR că au eliminat din lege publicitatea declarațiilor de avere, iar acum încearcă să corecteze modificările prin amendamente. Ce urmează: voturi pe legi asociate PNRR în această săptămână Întrebat despre șansele ca „celelalte legi care contează pentru PNRR” să treacă în sesiunea parlamentară din această săptămână, Kelemen Hunor a spus că, în acest moment, crede că „marea majoritate” vor fi adoptate, cu mențiunea că pot apărea schimbări „mâine, poimâine”, deoarece se lucrează simultan între Senat și Camera Deputaților, în funcție de camera decizională. El a indicat și „codul de urbanism” ca proiect aflat pe agenda imediată, despre care a spus că „mâine” ar urma să fie votat și că „va trece”, menționând că termenul pentru aplicarea referendumului pentru București ar fi „undeva în 2028”, după ce Capitala și sectoarele „s-au înțeles” asupra momentului aplicării. [...]
Guvernul apără Legea salarizării și respinge riscul scăderilor de venituri în sectorul public, pe fondul grevei din Sănătate, iar premierul Ilie Bolojan îl acuză pe fostul ministru PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete, că a alimentat protestul prin „dezinformare și minciună”, potrivit Digi24 . În intervenția de miercuri la Digi24, Bolojan a susținut că greva s-a bazat pe ideea falsă că veniturile ar urma să scadă dacă proiectul de lege ar fi adoptat. Premierul a afirmat că acest lucru a fost „dezmințit” și că există o prevedere explicită în lege potrivit căreia salariile nu vor fi reduse pentru cei care, în prezent, au un nivel de salarizare mai mare decât cel rezultat din noua grilă, diferența urmând să fie acoperită printr-o compensație. „Această grevă care s-a derulat în aceste zile este bazată pe dezinformare și pe minciună, din păcate... pe mai multe minciuni.” Bolojan a detaliat că, în viziunea sa, aproximativ 20–30% dintre angajații din sectorul bugetar ar fi în această situație (salarii peste nivelul „care ar trebui să fie”), iar veniturile lor ar rămâne la nivelul actual „până ce treptat-treptat, în anii următori” creșterile pentru cei cu salarii mai mici îi vor ajunge din urmă. Tot el a indicat că majoritatea personalului din sectorul public – „aproximativ două treimi” – ar urma să aibă creșteri salariale în urma legii. Miza operațională: greva și disputa pe „sporuri” vs. salariu de bază Premierul a legat o parte din confuzie de modul în care sunt calculate sporurile (plăți suplimentare procentuale), sugerând că schimbarea bazei de calcul poate modifica percepția asupra veniturilor, fără să însemne automat tăieri. Ca exemplu, el a comparat situații în care un spor mare (de tip 80%) se aplică la un anumit nivel al salariului cu situații în care salariul de bază crește (cu 20–30%), dar sporul procentual este mai mic (de tip 50%). Atac politic: acuzații directe la adresa lui Alexandru Rogobete În același context, Bolojan l-a acuzat pe Alexandru Rogobete că „în toate aceste zile s-a comportat în mod iresponsabil” și că ar fi fost „unul din piromanii acestei greve din Sănătate”, invocând declarațiile și comportamentul acestuia. „Din păcate, domnul Rogobete în toate aceste zile s-a comportat în mod iresponsabil, fiind unul din piromanii acestei greve din Sănătate, atât prin declarațiile pe care le-a făcut, cât și prin toate comportamentele.” Premierul a mai spus că fostul ministru ar fi știut ce are de făcut pentru a corecta dezechilibrele din sistem, dar nu ar fi rezolvat problemele în perioada în care a condus ministerul. Context bugetar: cheltuieli mai mari, rezultate contestate Bolojan a plasat disputa și în contextul finanțării sistemului sanitar, afirmând că alocările pentru Sănătate (prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății) „s-au triplat” și „s-au mărit de patru ori” în ultimii ani, însă „majoritatea cetățenilor” nu ar vedea o îmbunătățire pe măsură a serviciilor. În lipsa altor detalii în material despre calendarul legislativ sau despre o soluție negociată cu sindicatele, rămâne de urmărit dacă disputa pe interpretarea Legii salarizării se va traduce în modificări ale proiectului sau doar în clarificări publice pentru temperarea protestelor. [...]
APIA a plătit 16,95 milioane lei către 11.954 de beneficiari ai rentei viagere agricole , după verificarea dosarelor aferente anului 2025, potrivit Agro Business . Pentru rentieri și moștenitori, miza imediată este respectarea termenelor de depunere a documentelor, care condiționează încasarea sumelor. În intervalul 1 martie – 28 iulie 2026, la nivel național au fost vizate 17.291 de carnete de rentier agricol. În urma verificării documentelor, APIA a autorizat la plată 11.954 de beneficiari, împărțiți astfel: 11.482 de rentieri agricoli, pentru suma totală de 16.562.132 lei; 472 de moștenitori, pentru suma totală de 385.017 lei. Până la 29 iulie 2026, APIA a efectuat plata totală de 16.947.149 lei. Termenele care condiționează plata APIA reamintește că documentele necesare pentru acordarea rentei viagere agricole aferente anului 2025 pot fi transmise cel târziu până la 31 august 2026. Solicitarea vizei anuale poate fi făcută de rentier sau de împuternicit/mandatar/curator. Documentele pot fi depuse: direct la sediul Centrului Județean APIA; prin mijloace electronice de comunicații; prin poștă; prin servicii de curierat. Cum și când se face plata Plata rentei viagere agricole este efectuată de Centrele Județene APIA într-o singură tranșă anuală, până cel târziu la 30 noiembrie 2026. Sumele sunt achitate prin mandat poștal sau prin virament bancar, în funcție de opțiunea beneficiarului. Renta viageră agricolă este sprijinul acordat persoanelor care au înstrăinat sau au dat în arendă terenuri agricole, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare. Regim separat pentru moștenitori Moștenitorii rentierilor agricoli decedați pot solicita plata rentei cuvenite până la data decesului, pe baza documentelor justificative prevăzute de legislație, depuse la orice Centru Județean APIA. Termenul-limită pentru moștenitori este 15 octombrie 2026 (inclusiv). În esență, pentru beneficiari sunt trei repere de calendar: 31 august 2026 pentru transmiterea documentelor de vizare, 15 octombrie 2026 pentru solicitările moștenitorilor și 30 noiembrie 2026 ca termen maxim de plată a rentei viagere agricole. [...]
O scrisoare deschisă semnată de sute de personalități din Iordania cere retragerea trupelor SUA, punând presiune pe un parteneriat susținut financiar de Washington , într-un moment în care războiul din regiune lovește deja economia regatului, potrivit Digi24 . Demersul, descris ca un gest rar de disidență publică într-o țară unde libertatea de exprimare a fost reprimată de mult timp, vine pe fondul intensificării atacurilor cu rachete și drone iraniene asupra forțelor și instalațiilor militare americane din Iordania. În scrisoare, semnatarii susțin că prezența militară americană ar expune Iordania la riscuri „de securitate, politice și economice” și ar crește probabilitatea ca țara să fie atrasă într-un conflict regional. Iordania găzduiește aproximativ 4.000 de soldați americani, iar poziția sa este una strategică pentru operațiunile SUA în Orientul Mijlociu. După declanșarea războiului împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie, Teheranul a răspuns cu lovituri de represalii împotriva Israelului și a aliaților SUA din regiune, inclusiv Iordania, ceea ce a amplificat presiunea internă asupra guvernului de la Amman. Miza economică: turismul și dependența de ajutorul american Războiul a afectat imediat industria turistică a Iordaniei, care asigură până la 18% din veniturile țării, într-un context în care economia este deja fragilă, cu șomaj ridicat și puține resurse naturale. În paralel, guvernul pare să rămână ferm în alianța cu Washingtonul, inclusiv pentru că depinde puternic de sprijinul extern american. Potrivit oficialilor iordanieni citați în material, Statele Unite au acordat anul trecut Iordaniei 1,65 miliarde de dolari (aprox. 7,6 miliarde lei) sub formă de asistență economică și militară, un element care complică orice recalibrare rapidă a relației bilaterale. Disidență cu risc: între tăcere publică și reacții în Parlament Unul dintre semnatari, activistul politic Sufyan al-Tell (90 de ani), spune că a semnat pentru a evidenția diferența dintre poziția guvernului și cea a unei părți a populației, invocând și riscuri directe pentru civili, inclusiv resturi provenite din interceptarea rachetelor iraniene. El afirmă că, după publicarea scrisorii, alte sute de iordanieni și-ar fi adăugat numele, în pofida riscurilor. Tensiunile au devenit vizibile și în Parlament, unde o propunere de a transmite condoleanțe SUA pentru moartea unor soldați pe teritoriul iordanian a fost întâmpinată cu proteste și acuzații dure la adresa armatei americane. Cât de reprezentativă este scrisoarea și ce urmează Evaluarea sprijinului popular rămâne dificilă: în Iordania nu se fac sondaje de opinie, iar exprimarea publică a opiniilor poate avea consecințe, potrivit jurnalistului Daoud Kuttab, citat în material. Observatori politici menționați de aceeași sursă spun că semnatarii au în mare parte orientări de stânga, panarabiste sau islamiste. În plus, niciun mijloc de informare iordanian nu ar fi publicat scrisoarea, ceea ce ar reflecta atât directive guvernamentale, cât și autocenzură. Kuttab nu se așteaptă ca inițiativa să genereze un „efect de domino”, pe fondul restrângerii spațiului pentru libertatea de exprimare și protest. Contextul intern rămâne unul sensibil: în 2023 au fost introduse sancțiuni legale severe pentru infracțiuni precum „răspândirea de știri false” și „amenințarea păcii sociale”, potrivit Amnesty International , iar anul trecut guvernul a interzis Frăția Musulmană și a vizat structuri asociate opoziției islamiste. Un purtător de cuvânt al guvernului iordanian nu a răspuns solicitărilor de comentarii privind scrisoarea și acuzațiile legate de limitarea libertății de exprimare. [...]
