Știri
Știri din categoria Politică
George Simion acuză o tentativă de „racolare” a parlamentarilor AUR în negocierile pentru învestirea guvernului Veștea, susținând că deputatul Muhammad Murad ar fi fost chemat la Vila Lac de Adrian Veștea și Eugen Tomac pentru a discuta sprijin parlamentar, potrivit HotNews. Episodul indică o escaladare a tensiunilor din criza politică și mută presiunea pe modul în care se construiesc majoritățile în Parlament.
Simion a declarat pentru Gândul că, „după desemnarea intempestivă a lui Adrian Veștea”, Murad ar fi fost invitat la Vila Lac, unde s-ar fi discutat „cum ar putea o parte dintre parlamentarii AUR să voteze guvernul Veștea”.
„După desemnarea intempestivă a lui Adrian Veștea, unul dintre deputații AUR, domnul Murad, a fost invitat la Vila Lac de către Adrian Veștea și Eugen Tomac. Aceștia au luat parte la o discuție despre cum ar putea o parte dintre parlamentarii AUR să voteze guvernul Veștea, de parcă noi am fi o tarabă.”
Liderul AUR l-a acuzat pe președintele Nicușor Dan că, de la declanșarea crizei politice, ar fi încercat nu doar divizarea PNL, ci și a AUR. În aceeași linie, Simion a susținut că Veștea și Tomac ar fi încercat „să spargă” PNL și, ulterior, AUR, afirmând că Murad ar fi informat partidul despre ce i s-ar fi propus.
Simion a mai spus că a participat la întâlniri la Palatul Cotroceni, atât oficiale, cât și informale, în cadrul consultărilor cu partidele.
În același timp, el a exclus susținerea unui guvern în care AUR nu are miniștri și „funcții importante în stat”, argumentând că, în lipsa implicării în luarea deciziilor, partidul nu poate face parte dintr-o coaliție de guvernare.
Recomandate
Traian Băsescu avertizează că blocajul desemnării premierului poate împinge România spre o guvernare PSD–AUR , pe fondul unui electorat „din același trunchi” și al erorilor făcute de ceilalți actori politici, potrivit HotNews . Fostul președinte a făcut declarațiile la Digi24 , comentând criza politică și datele dintr-un sondaj recent. În intervenția sa, Băsescu a legat perspectiva unei viitoare guvernări comune PSD–AUR de două elemente: apropierea bazinelor electorale și modul în care PNL și președintele Nicușor Dan gestionează actuala situație. În acest context, el a spus că „tandemul PSD-AUR se va instala la un moment dat la putere”, adăugând că liberalii „prin Bolojan” ar favoriza acest deznodământ, iar șeful statului ar contribui prin faptul că nu desemnează un premier. Sondajul care alimentează scenariul: AUR, la 39,7% în intenția de vot Băsescu a comentat cel mai recent sondaj INSCOP privind intenția de vot la parlamentare, publicat de HotNews, în care AUR este cotat la 39,7%, urmat de PSD cu 18,7% și PNL cu 17,8% (detalii în materialul despre sondajul INSCOP ). Fostul președinte a apreciat că, în aceste condiții, AUR are „șanse mari” să ajungă la guvernare și a calificat drept îngrijorătoare scăderea partidelor considerate „mari”. Critici la adresa PNL și a ideii de „tehnocrați adevărați” Fostul șef al statului a criticat și declarațiile recente ale lui Ilie Bolojan despre o eventuală susținere a PNL pentru un guvern de tehnocrați „adevărați”, temă relatată de HotNews în articolul despre declarațiile lui Ilie Bolojan . În intervenția la Digi24, Băsescu a ironizat ideea unei selecții de „specialiști” și a afirmat despre Bolojan că „nu înțelege nimic din economie”. „Singurul responsabil”: presiune pe președinte să desemneze rapid un premier Unghiul central al declarațiilor lui Băsescu a fost însă cel instituțional: el l-a numit pe președintele Nicușor Dan „singurul responsabil” pentru prelungirea crizei politice, acuzându-l că refuză desemnarea unui candidat la funcția de premier până când ar avea garanții că viitorul guvern trece de votul Parlamentului. Băsescu a susținut că această abordare ar încălca principii și reguli precum secretul votului și dreptul parlamentarului de a vota conform conștiinței și a cerut desemnarea „urgentă” a unui premier, invocând obligația constituțională a președintelui. Anticipate și suspendare: „copilărie” și risc de ridicol instituțional Deși nu a exclus varianta alegerilor anticipate, pe care le-a descris ca exercițiu democratic ce ar putea corecta „erorile” de la alegerile din 2024, Băsescu a respins ferm scenariile de suspendare a președintelui vehiculate în spațiul public, inclusiv în legătură cu desemnarea unui premier, scenariu invocat de Victor Ponta. „Mi se pare o copilărie să te joci de-a președintele.” În logica fostului președinte, escaladarea către suspendare ar împinge instituțiile într-o zonă de instabilitate și ar adânci criza, în loc să o rezolve. [...]
Blocajul prelungit la formarea Guvernului începe să aibă efecte operaționale, inclusiv asupra rectificării bugetare , iar președintele Nicușor Dan trebuie să aleagă între patru scenarii de deblocare, potrivit Antena 3 . România se află „din nou în fața unui blocaj total” la aproape patru luni de la începutul crizei politice, în condițiile în care nu există o majoritate de 233 de voturi în Parlament pentru învestirea unui nou Executiv. În acest context, șeful statului ar urma să decidă dacă menține actuala formulă interimară, încearcă desemnarea unui premier pentru a testa o majoritate, oferă mandatul către PSD sau AUR ori deschide calea către alegeri anticipate. Presiunea crește: Guvernul interimar spune că e blocat pe decizii cheie Negocierile dintre partide par să fi revenit la punctul de plecare, iar discuțiile despre un „guvern de armistițiu” sau un guvern tehnocrat, invocate de premierul interimar Ilie Bolojan , sunt prezentate ca semn că nu s-a conturat o majoritate politică. În același timp, Bolojan a indicat limitele funcționării unui guvern interimar fără sprijin parlamentar, afirmând că Executivul este blocat în privința unor decizii importante, inclusiv a rectificării bugetare. PSD respinge tehnocrații și cere desemnarea unui premier Reacția PSD a venit prin Sorin Grindeanu , care a transmis că social-democrații nu mai susțin varianta unui guvern tehnocrat și că soluția trebuie să fie una politică. Grindeanu a cerut președintelui să desemneze un premier chiar și în lipsa unei majorități clare, argumentând că majoritatea trebuie „testată” în Parlament. Tot în ultima săptămână a fost vehiculată în spațiul public varianta desemnării lui Luca Niculescu ca premier, însă scenariul ar fi fost respins de principalele partide parlamentare, conform aceleiași surse. Cele patru opțiuni aflate pe masa președintelui Antena 3 descrie patru scenarii pe care Nicușor Dan le-ar avea pentru a încerca deblocarea: Menținerea lui Ilie Bolojan ca premier interimar pe termen lung , în lipsa desemnării unui alt candidat. În PNL ar exista voci care avansează ideea unei prelungiri chiar până în 2028, însă problema rămâne capacitatea limitată a interimarului de a lua decizii esențiale, precum rectificarea bugetară. Formarea unei majorități PSD–PNL–USR–UDMR , după desemnarea unui premier. Sursa notează însă că acesta pare cel mai îndepărtat scenariu, având în vedere blocajul din ultimele patru luni. Mandat pentru PSD sau AUR , în condițiile în care ar exista discuții despre încercări de a construi o majoritate, inclusiv prin atragerea de parlamentari din alte grupuri. Este menționată și posibilitatea desemnării lui Sorin Grindeanu, care susține că ar avea șanse mai mari decât un premier independent să obțină 233 de voturi, deși nici PSD nu are în prezent această majoritate. Desemnarea unui premier care nu va trece de Parlament, pentru a declanșa procedura anticipatelor , prin respingerea succesivă a propunerilor. Separat, au circulat „zvonuri” despre o posibilă demisie a lui Ilie Bolojan din funcția de premier interimar, însă Guvernul le-a respins, iar purtătorul de cuvânt al Executivului le-a catalogat drept „fake news”, potrivit articolului. [...]
Serbia intră oficial în regim de alegeri anticipate, cu efect direct asupra stabilității politice și a direcției pro-UE a țării , după ce președintele Aleksandar Vucic a anunțat că scrutinul parlamentar va avea loc pe 25 octombrie și că va semna decretul de dizolvare a parlamentului, potrivit G4Media . Vucic a făcut anunțul într-un interviu pentru televiziunea publică RTS, iar informația este transmisă de AFP și preluată de Agerpres. Dizolvarea legislativului este pasul formal necesar pentru convocarea alegerilor anticipate, pe care liderul sârb le-a promis luna trecută. De ce contează: încercare de ieșire din criză, pe fondul protestelor și al presiunilor externe Președintele sârb a susținut că alegerile ar putea închide actuala criză politică. „Cred că, în cele din urmă, după alegeri, vom reuşi să ieşim din această criză” Contextul este unul tensionat: Vucic se confruntă cu proteste de stradă organizate de opoziția pro-occidentală, despre care el afirmă că ar fi „dirijate din Occident”. În paralel, la Bruxelles este acuzat de subminarea democrației, reducerea libertății presei, ineficiența luptei anticorupție și de refuzul Belgradului de a se alinia sancțiunilor UE împotriva Rusiei, în condițiile în care Serbia își menține obiectivul de aderare la Uniunea Europeană. Rolul mișcării studențești și miza electorală Alegerile anticipate au fost cerute „de mult timp” de o mișcare studențească de protest. Manifestațiile au fost alimentate și de un accident la gara din Novi Sad , unde prăbușirea unui acoperiș a ucis 16 persoane în noiembrie 2024, protestatarii considerând tragedia o ilustrare a corupției. Deși mișcarea de protest pare să-și fi pierdut din avânt, studenții au anunțat că vor veni cu propria listă de candidați la alegerile anticipate. Ce urmează: Vucic sugerează o revenire la funcția de premier Aleksandar Vucic, ales președinte în 2017 și reales în 2022 pentru un mandat de cinci ani, a spus recent că va demisiona imediat după convocarea oficială a alegerilor legislative pentru a-și lansa campania, sugerând ambiția de a reveni ca prim-ministru, funcție pe care a ocupat-o înainte de a deveni președinte. [...]
Negocierile pentru un Guvern cu puteri depline rămân blocate , iar discuțiile despre „cine intră” în viitorul executiv se poartă inclusiv informal, în condițiile în care partidele nu reușesc să contureze o majoritate parlamentară, potrivit Mediafax . Publicația relatează că președintele României, Nicușor Dan , ar fi vorbit sâmbătă seară, la nunta ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , despre formarea viitorului Guvern. Întrebat la finalul petrecerii dacă a discutat despre formarea Guvernului și despre o viitoare nominalizare, Nicușor Dan a răspuns: „Am făcut și puțină politică”. Evenimentul – descris ca având loc în nordul Capitalei – a reunit mai mulți lideri politici, inclusiv colegi din actualul executiv interimar ai lui Alexandru Nazare, ceea ce a creat un cadru de discuții într-un moment în care miza este trecerea de la interimat la un executiv „cu puteri depline”. Liniile de conflict care complică majoritatea În contextul negocierilor, Mediafax notează două poziționări care tensionează formarea unei majorități: liberalii au decis să nu susțină un guvern tehnocrat condus de Luca Niculescu dacă PSD va avea miniștri în componență; PSD a declarat anterior că, dacă nu va intra la guvernare, nu va susține învestirea guvernului. Aceste condiționări indică un blocaj politic care poate prelungi perioada de interimat și incertitudinea privind formula de guvernare. Context: cine este Alexandru Nazare și ce rol apare în discuții Alexandru Nazare, ministru interimar al Finanțelor, s-a căsătorit sâmbătă, 12 septembrie, cu interpreta de muzică populară Maria Mihali, într-un local din nordul Bucureștiului. Ceremonia religioasă a avut loc la biserica Cașin și a fost oficiată de opt preoți. În același material se menționează că Nazare ar fi fost, în trecut, printre opțiunile de premier aflate „pe masa președintelui”, fără a fi prezentate detalii suplimentare despre stadiul sau rezultatul acelor discuții. [...]
Ilie Bolojan exclude demisia înainte de învestirea unui nou guvern , argumentând că prelungirea interimatului la Palatul Victoria ar crește costurile de finanțare ale României și ar amplifica riscurile bugetare, potrivit HotNews . Premierul spune că ieșirea rapidă din provizorat este „necesară”, chiar dacă soluția propusă nu este „ideală”. Într-o postare pe Facebook, Bolojan susține că instabilitatea politică se traduce direct în dobânzi mai mari la împrumuturile de care România „este încă dependentă”, chiar și în condițiile unor „rezultate financiare” bune ale guvernului. El afirmă că „fiecare punct procentual poate însemna miliarde anual”, fără a detalia un calcul sau o estimare exactă. De ce contează: costul banilor și presiunea pe buget Premierul indică două efecte imediate ale prelungirii interimatului: scumpirea împrumuturilor , pe fondul creșterii dobânzilor alimentate de instabilitatea politică; riscuri pentru ratingul de țară , din cauza lipsei unei garanții că viitorul guvern va continua reformele. Pe lângă componenta de finanțare, Bolojan invocă și o problemă de execuție bugetară: în unele domenii, fondurile aprobate „sunt pe cale să se epuizeze”, ceea ce ar face „absolut necesară” o rectificare bugetară, menționând explicit sănătatea și transporturile . Demisia, respinsă: „Ar fi iresponsabil” Bolojan infirmă speculațiile că ar putea demisiona pentru a-l forța pe președintele Nicușor Dan să grăbească desemnarea unui nou prim-ministru. El spune că o astfel de mișcare ar adânci criza și ar bloca inclusiv activitățile curente ale guvernului. „Nu voi abandona țara și, indiferent de greutățile zilnice, îmi voi îndeplini responsabilitățile asumate până când voi putea preda mandatul succesorului meu.” În lipsa unei desemnări din partea președintelui, avertizează premierul, ar crește „nervozitatea și neîncrederea”, pe fondul prelungirii blocajului și al degradării climatului democratic. Soluția propusă: guvern „neutru” de tehnocrați, cu mandat limitat Ca ieșire din impas, Bolojan avansează varianta unui guvern neutru, format din tehnocrați , cu obiective „clare și limitate”, între care: rectificarea bugetară; finalizarea procedurilor de închidere a PNRR ; elaborarea bugetului pentru 2027, „cu menținerea liniei de redresare convenite cu partenerii și finanțatorii României”. El insistă însă că ar trebui să fie „un autentic guvern de tehnocrați”, nu unul cu miniștri „controlați din birourile PSD”. În același mesaj, Bolojan reia poziția PNL de a nu vota un guvern care include PSD și susține că două variante anterioare de deblocare (asumarea guvernării de către PSD și o „rotativă”) ar fi fost refuzate de PSD. [...]
Alfred Simonis își leagă atacul la adresa lui Dominic Fritz de miza controlului asupra resurselor Primăriei Timișoara. Într-o postare citată de news.ro , președintele Consiliului Județean Timiș și liderul PSD Timiș susține că o eventuală pierdere a funcției de primar ar însemna pentru Fritz nu doar „pierderea unui birou”, ci a „principalului instrument de putere politică” și a platformei care i-ar fi susținut ascensiunea în USR. Simonis afirmă că nervozitatea primarului ar fi alimentată de perspectiva de a rămâne „fără Primărie, fără resursele uriașe ale acesteia și ale Centrului de Proiecte”, iar de aici ar veni „disperarea, victimizarea și nevoia de a inventa permanent dușmani”. El spune că Fritz l-ar fi atacat „frontal și absolut gratuit” după ce Simonis a vorbit despre întâlniri pe care le-ar fi avut cu acesta, inclusiv „acasă la mine sau la el”, întâlniri pe care primarul „nu le neagă”, potrivit postării. Disputa se mută pe terenul juridic: conflictul de interese și rolul instanțelor În același mesaj, Simonis susține că Fritz ar fi „scos din context” declarațiile sale și ar fi amestecat teme fără legătură pentru a „muta discuția cât mai departe de adevărata problemă”. Liderul PSD Timiș afirmă că Fritz ar fi fost declarat în conflict de interese nu de PSD, ci de „instanțele de judecată din Timișoara și București”, menționând „două procese pierdute”. Simonis mai afirmă că Fritz ar fi luat bani cu împrumut de la un coleg de partid și că, ulterior, ca primar, ar fi semnat „un document” care l-ar fi ajutat pe acesta „într-un proiect imobiliar”. El susține că primarul ar încerca să transforme „propria problemă de integritate, de încălcare a legii” într-o „ofensivă împotriva Timișoarei”, prin invocarea Agenției Naționale de Integritate (ANI) . Promisiuni și proiecte locale invocate în conflict Simonis îi transmite lui Fritz că „Timișorenii nu ți-au dat prin vot dreptul de a fi deasupra legii” și respinge ideea că ANI ar explica neîndeplinirea unor obiective locale, enumerând: Ștrandul Termal; Baza Uszoda; Ceasul Floral. Totodată, Simonis formulează public o serie de întrebări către Fritz, inclusiv dacă a fost declarat în conflict de interese și dacă a semnat, din funcția de primar, un document în beneficiul colegului de partid de la care ar fi împrumutat bani. În final, Simonis revine la cooperarea instituțională și îl întreabă pe Fritz când va debloca proiecte comune între Primăria Timișoara și Consiliul Județean Timiș, menționând explicit construirea unei Săli Polivalente și punerea la dispoziție a terenului pentru o parcare lângă Spitalul Județean. [...]
